Page 2 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 2

PAGINA  A                                                                                                                                                                                 DRUMUL  J oCtĂu SMULlT/  Nr.                       J






                        i                        J R IT A T E A                                                        ,fpEOeeiuL  a lk“

                                                                                                                         Procesul   alb",
                                                                                                                      Ulm  realizat  de  re•
                                                                                                                      gizorul Iulian M iIul
                                                                                                                      după  scenariul  lui                                                                                  populară;  14,50  Romanţă  pentru
                                                                                                                                                                                                                             violoncel  şi  pian  de  Eduard  Cau-
                Pregaisrs  pentru  apropiatul  exam en                                                                Eugen  Barbu,  cuce­                                                           m e,m a                della;  15,00  Muzica  m eridianelor;
                                                                                                                      reşte  publicul  nu
                                                                                                                      pc  căile  uşoare  ale                                                                                 16,20  M elodia   a m in tirilo r;  17,00
                                                                                                                      a rlilic iilo r  zgomo­                                                 D EV A :  Procesul  alb  — cinema­  Muzică  populară  interpretata  de
                                                                                 şi  in  continuare,  pină  la  examenul   toase  sau   experi-                                             tograful  „P atria” ;  Spre  culm i  —   M aria  Firulescu  şi  Efta  Botoca;
                      Să  muncim  cu  fiecare                                  :  nată  lecţiilor  de  sinteză  (26  m ai—   mentelor   paramo-                                             cinem atograful  „A rta "  ;  Si MERI A:   17.15  Tangouri  celebre;  17.30  In
                                                                                 de  m aturitate  In  perioada  desti-
                                                                                                                                                                                                                            slujba  patriei;  18,03  In  ju ru l  glo­
                                                                                                                      derne,  ci  prin  lim ­
                                                                                 6  iunie)  vom  veghea  să  se  organi­  pezime,  sinceritate                                              Şah  la  rege  —   cinem atograful   bului;  18,13   Cîntece  de  Mircea
                                                                                                                                                                                             „M ureşul”;  HUN ED O AR A:
                                                                                                                                                                                                                       Un
                                                                                                                                                                                                                            Neagu;  18,30  Dialog  cu  ascultăto­
                                elev  în  parte                                  zeze  recapitularea  pe  teme  m ari,   şi  profunzime,  prin                                              graful  „Flacăra";  U ltim ul  m ilia r­  rii;  18,45  SeJecţiuni  din  opereta
                                                                                                                                                                                            lucru  făcut  la  tim p  —  cinemato­
                                                                                                                      adinjea  seriozitate  a
                                                                                 din  materia  întregului  ciclu,
                                                                                                             pe
                                                                                 bază  de  planuri  vizate  de  consiliile   hatâr ii  unei   teme                                          dar  —  cinem atograful  „Construc­  „Casa  cu  trei  fete";  19,00  Cu  mu­
                 Putem   considera  eă  pregătirea   partid  din  scoală,  s-a  urm ărit  mai   metodice  şi  aprobate  de  director.   din   trecutul   de                                 to ru l";  PETROŞANI:  Tatăl  sol­  zica  uşoară  pe  continente:  19.30
                                                                                                                      luplă  al  partidului
                                                                                                                                                                                                                            Răspunsuri  muzicale
                                                                                                                                                                                                                                                iu b ito rilo r
               examenului  de  m aturitate  începe   m ult  în  această  perioadă  îmbună­  Pînâ  atunci,  ne  preocupăm  de  mo­  şi  poporului.                                           datului  —  cinem atograful  „7  No­
               o  dată  cu  intrarea  la  prima  oră  dc   tăţirea  a ctivită ţilo r  educative  des­  dul  cum  sint  s p rijin iţi  elevii  ră­  Adaptind  pentru                         iem brie";  LU PE N I:  U ltim a  va­  dc  folclor;  20,00  Radiogazeta  de
            I  curs  şi  se  desfăşoară  pc  întreaga   făşurate  cu  elevii  în  direcţia  rid i­  maşi  în  urmă  Ia  invă/ţâturâ,  prin   ecran  romanul  său,                           canţă  —  cinem atograful  „C ultu­  seară;  20,45  Noapte  bună,  copii:
               perioadă  a  liceului.   O  deosebită   cării  nivelului  de  pregătire  si  com­  consultaţii  individuale,  teme  supli­  „Şoseaua  nordului",                             ral;  LO N EA:  Cine  eşti,  d-ta  d-lc   „Poveste  de  seară";  21,15  Aten­
                                                                                                                                                                                                                            ţiune,  p ă rin ţi!  23,05  „C lipe  de  v i­
               im portantă  însă  o  prezintă  activi­  portare  al  acestora,  atît  in  şcoală   mentare,  verificare  ritm ică  etc.  La   Eugen  Barbu  a  va-                           Sorge?  —  cinem atograful  „M in e ­  sare”  —  muzică  uşoară.
               tatea  depusă  in  ultim a  clasă,  care   cit  şi  in  afară  de  şcoală.  unele  obiecte  —  ca  matematici,  f i ­  lorilical  in  Ulm  c-                                ru l;  Samba  —  cinem atograful  „7
              contribuie  într-o  foarte  mare  mă­  Organizarea  orelor  de  consulta­  zică,  chimie,  lim bi  străine  —  or­  voluţia densă  şi an­                                     N oiem brie";   U R IC A N I:  Femeia   PRO G RAM UL  li:   7,50  Prelu­
              sură  la  înfăptuirea   cunoştinţelor   ţii,  de  recapitulări  şi  sinteză  pen­  ganizăm  de  trei  ori  pe  sâptâminâ,   trenantă  a  ac{iunii  in   Scenă  din  film .     necunoscută  —  cinem atograful  „7   crări  corale;  8.30  Muzică  popu­
                                                                                 pe  baza  unui  orar,  consultaţii  co­
               asimilate  în  şcoală.           tru   revederea   cunoştinţelor   din   lective  la  obiectele  de  m aturitate,   care  sint  angrenate  un                                N oiem brie” ;  V U LC A N :   Şoferii   lara  interpretată  de  V aleria  Colo-
                                                                                                                                                                                                                            joară  (voce)  şi  Fănică  Stănescu-
                Plecind  de  la  această  realitate,   anii  anteriori  a  constituit  o  preo­  după  programa  de  examen.  Elevii   număr  toarte  mare  dc   so/i)  inlr-o   atitudine   de  mare  incit   unele   Iadului  — cinem atograful  „M unci­  Româneşti  (la  vioară);  8,50  Dan­
              colectivul  de  profesori  al  Liceului   cupare  încă  de  la  începutul  anului.  ultim ei  clase  nu  mai  sint  antrenaţi   personaje,  a  sinlc fixat   unitară  lală  de  mate­  scene  (atacul  coman­  toresc";  C R IV ID IA :  Soţii  în  oraş  suri  din  opera  „C idul"  de  Mas-
               nr.  1  Hunedoara  a  analizat  rezul­  Astfel,  la  secţia  reală  (cursuri   In  activităţi  extraşcoiare  iar  celor   clementele  descriptive   rial,  înspre  cercetarea   da meni ului de  la  IIIov,   —  cinem atograful  „M uncitoresc";   6enet;  9,35  Muzică  populară  ro­
               tatele  obţinute  de  actuala  clasă  a   de  zi)  au  fost  organizate  ore  de   din  internat  le  sînt  create  cond iţii   de  amploare  la  dimen­  atentă  a  felului  dc  a,   (le  exemplu),  par   iil-   A N IN O A S A :  Tolba  cu  a m in tiri  mânească   şi  a  n a ţio n a lită ţilo r
               X l-a.  lipsurile  constaLate  in  pregă­  sinteză  prin  tratarea  unor  teme  de   optime  de  studii:  dorm itoare şi  m e­  siunile  dc  schiţe   su­  qindi  şi  a  acţiona  al   male  la  lafa  locului,  nu   —  cinem atograful  „M uncitoresc";   conlocuitoare;  10,10  Căi-ţi  care  vă
               tirea  seriilor  anterioare  şi  a  luat   ansamblu  şi  rezolvări  de  probleme   d ita ţii  separate,  regim  de  zi  adec­  gestive şi  pline  de  sub­  personajelor.  pc  platou.  B A R B A T E N I:  Un  enoriaş  ciudat  aşteaptă;  11,50  Zece  m inute  cu
            a  măsuri  care  să  ducă  la  o  mai  te-   recapitulative  (la  matematici),  re­  vat,  cu  mai  m ulte  ore  de  studiu.  stanţă.  Scenariul  a  dc-   Comuniştii  ne  apar   Sint  surprinse   ma-   —   cinem atograful  „6  August"  ;   Edith  Pieha;  12,00  P entru  prim a
            |  meinică  pregătire  a  elevilor.  capitulări  pe  capitole  (la  limba  ro­  D jrig in ţii  vin  în  sp rijin u l  măsu­  venii  o  lormulă  con­  astfel  ca  termenii   şi   gistral in  film  persona­  A LB A   1UL1A:  Dulcea  pasăre  a   oară  în  em isiunile  noastre;  12,30
            *   Pentru  ca  actuala  promoţie  să   mână)  etc.                  rilo r  de  mai  sus  prin  determinarea   densată  a   romanului,   lorfe  active  ale  insu­  jele  siguranţei,  odioa­  tin e re ţii  —  cinem atograful  „V ic­  „Ciobănaş  de  la  mioare”  —  melo­
            3  fie  mai  bine  pregătită,  un   prim    La  secţia  umanistică.  în  funcţie   mai  precisă  a  lacunelor  din  cunoş­  iar  Ulmul  un   „ cine-   recţiei,  dispunind   de   se  şi  corupte,   alături   to ria ";  Asta-i  tot  ce  s-a  îittîm -   dii  populare;  14,00  Din  operetele
               factor  asupra  căruia  ne-am  îndrep­  do  lim ba  aleasă  de  elevi  pentru  e-   tinţele  fiecărui  elev  din  clasă;  prin   roman'1.  caractere  Icrme,  edu­  dc  suita  o lilcrilo r'g e r-   plat  —  cinem atograful  „23   A u ­  lu i  Johann  Strauss:  14,45  C in tet*
               tat  atenţia,  a  fost   îm bunătăţirea   xamen,  au  fost  organizate  ore  spe­  fixarea  pentru  aceştia  a  unor  re­  Acţiunea,  pc   care   cate  dc  partid  ixuUnt   inani,  dezorientaii  şi   gust” ;  TEIU Ş:  Dincolo  dc  barieră  haiduceşti .şi  jocuri  populare;  15,30
               lecţiilo r  făcute  de  fiecare  profesor   ciale  de  pregătire,  continuindu-se   gim uri  de  zi  individuale  in  raport   m ulţi  dintre  c ilii o ii  o   atingerea  telului  mujot   depravaţi.  —   cinem atograful   „V icto ria ";   De  Ja  m ici  fo rm a ţii  la  m ari  or­
               la  clasă.   P rintr-o  m ai  judicioasă   în  acelaşi  tim p  şi  pregătirile   la   de  cerinţe  şi  posibilităţi;  prin  a-   cunosc din  lectura câr­  al  momentului.   Ei  se   Procesul,  ccl  care  a   Z L A T N A :  Brăţara  dc  granate  —   chestre  de  estradă;  16.30  Ineluş-
              planificare,  ţinînd  cont  de  nivelul   lim ba  română.          oordarea  de  asistenţe.  în  mod  dife­  tii.  este  cea  care  im ­  realizează  prin  aci iu ­  declanşat  acţiunea  Ul­  cinem atograful   „M u n cito ru l" j   Invirtecuş;  17,20  Jocuri  populare
              clasei  şi  de  programa analitică,s-a   La  secţia  serală,  s-au  organizat   renţiat,  elevilor   care   intîm pină   primă  Ulmului  pecetea   lie.  avind  puterea  de   mului.  nu  se  termină,   SEBEŞ:  Un  cartof,  doi  cartofi  —   interpretate  ia  m uzicuţă;   18,00
              reuşit  ca.  prin  folosirea  unor  tip u ri   pregătiri   speciale  la  matematici,   greutăţi   in   învăţare,  ajutîndu-i   dc  roman  In  modul ccl   a  se  subordona  scopu­  rămine  alb,  Iară  sen­  cinem atograful  „Progresul";  Du­  C intăreţi  de  peste  hotare  pe  sce­
               variate  de  lecţii,  nivelul  de  cunoş­  iar  în  perioada  de  vacanţă,  ja  ce­  să-si  corecteze  stilu l  defectuos  de   mai  pregnant.  Cu  p ri­  lui  principal  —  lupta.  tinţă.  Este  un  apel  a-   m inică  la  ora  C  —  cinem atogia-   nele  teatrelor  noastre;  18,15  Em i­
              tinţe  a!  elevilor  să  crească  in  mod   rerea  elevilor  secţiei  serale,  ja  f i­  muncă.        le ju l  procesului  agen­  Din  rindul  comuniş­  d re sal  spectatorului  dc   fu l  „Sebeşul” ;   APO LD U L   DE   siune  literară;  19,03  Com pozitorii
              sim ţitor.  Parcurgerea  în  mod  r it­  zică.  Pentru  trim estrul  în   curs,   :Preooupîndu-se  de  toţi  elevii  în   tului  Teică,   ucigaşul   tilor  se  individualizea­  a  gindi  asupra  eroilor   SUS:  Runda  C  —  cinem atograful   au  cuvîntul;  19,30  M em oria  pă-
              mic  a  programei  analitice,  desfă­  vom   adăuga   îa   obiectele   reca­  general,  profesorii  sprijină   prin   lui  Dumilrana,   M aici   ză  mai  precis  Matei  si   şi  luptelor  Ulmului.  A-   „23  A ugust";   ORĂŞTIE:   Old   m-întului  românesc;  22,30  Moment
              şurarea   corectă  a  recapitulărilor   pitulate  şi  altele,  ca  fizica  şi  chi­  consultaţii  individuale  pe  cei  mai   îşi  aminteşte   (proce­  Dumilrana  dar  apara­  supra  lor va  rămine  un   Shatcrhand  —   cinem atograful   poetic;  23,07  C iclul  „Sim fonia  ro­
                                                                                                                                            tul  nu  intfrzic  mult  a-
              curente,  a  orelor  de  laborator,  a   mia,  la  cursurile  de  zi,  şi  lim ba  ro­  ‘aţi.  Deşi  clasele  sînt  num e­  deul   rememorării   e   supra  lor. Esenţială  era   proces  mc teu  deschis   „P a tria ” ;  Un  lucru  făcut  la  tim p  mânească";  0,10  Mozaic  muzical.
                                                                                                                     spccilic  literaturii)  dc
              le cţiilo r  de  laborator,  însoţirea  lec­  mână,  la  cursurile  serale,  unde  e-   roase,  profesorii  pun  accentul  pe   pregătirea  şi  desfăşu­  in   conştiinţa  noastră,   —  cinem atograful  „Flacăra";  CU-
              ţiilo r  cu  proiecţii  de  film   şi  din-   levii  intim pină  greutăţi  mai  mari.  permanenta  antrenare  a  elevilor   rarea  insurecţiei arma­  activitatea  colectivă  şi   cea  chemată  să  jude­  G IR:  Viaţă  d ificilă   —  cinemato­
              film ,  cu  un  bogat  .şi  variat  mate­  Pentru  perioada  cuprinsă  între   la  lecţii,  prin   ascultări  ritm ice,   te  (lin  august  1944.  A-   protagoniştii  se  contu­  ce,  vene ritul  pc  croi  şi   graful  „7  N oiem brie” ;  HAŢEG  :   Televiziune
              rial  didactic,  îm bunătăţirea  activi­  26  aprilie  —  7  maî,  se  va  stabili   p rin   exam inări   frontale,  lu cră ri   m intirije  nu  se  succed   rează  in  raport  de  ca.   acuzind  pc  criminali.  U ltim a  cavalcadă   spre   Sania
              tă ţilo r   de  muncă   independentă   un  program  special  care  sâ  cu p rin ­  practice  cu  clasa.  Nu  este  negli.jatâ   ca  tablouri  izolate  ci   deschizînd  unghiuri  dc   „Procesul alb"  trans­  Cruz — cinem atograful  „P opular";   19,00   T elejurnalul  de  seară;
              desfăşurate  la  oră  sub  supraveghe­  dă  numai  obiectele  de  m aturitate   nici  obişnuirea  elevilor  cu  munca   ca  elementele  unei  an­  intorm şlarc  şi  asupra   crie  cinematografic,  cu   BRAD :  M uncile  lui  llc rc u lc   —  c i­  19.15  Pentru  cei  m ici:  „In tîm p lă ri
                                                                                                                                                       personaje.
                                                                                                                                            cehwTatle
              rea  profesorului  —  toate  acestea   şi.  printr-o  planificare  concretă  a   independentă,  cu  tehnica  alcă tu irii   trenante  acţiuni  in  ca­  mijloace  artistice   (le   nematograful  „Steaua  roşie";  I-   cu  pi-sicuţe  şi  căţei";  19,45  Pen­
              au  contribuit  şi  contribuie  la  rea­  tem elor  ce  se  vor  dezbate,  vom   unor lu cră ri  de  sinteză, cu  fo rm u la­  re  se  profilează  liqu-   Momentul  insurecţiei,   calitate,  o  pagină  din   L IA :  Căpitanul  din  Tenfccs  (se­  tru   şcolari;  pagini   de   fizica;
               lizarea  unui  sistem  unitar  .şi  în ­  căuta  sâ  contribuim   la  o  pregătire                    rilc   memorabile   ale   caracterizat  printr-o a-   istoria  glorioasă  a  in ­  riile   I  şi  II)  —  cinem atograful   20,00  Săptămîna;  21,00  Avanpre­
              chegat  de  pregătire  a  elevilor, care   temeinică  a  elevilor  noştri.  Ca  o   rea  de  răspunsuri  pe  bază  de  bi­  comuniştilor,  lupta  lor   de vă rată   erupt ic   dc   surecţiei  or/nafe.   La   „Lum ina".  m ieră;  21,15  Folclor  bihorean  ;
                                                                                                                                            acliunc,  a  losl  surprins
                                                                                 lete,  cvi  alegerea  şi  folosirea  mate­
                                                                                                                                                                   reuşita  Ulmului  o  con­
              sâ  asigure  asimilarea  unui  volum   9arcinâ  imediată  este  necesar  a  se   ria lu lu i  bibliografic  şi  altele.  dirză,  eroică,  plină  de   in  dimensiunile  sale   tribui ie  de  scamă  re­      21.40  Teleglob;  Emisiune  de  că­
               mare  de  cunoştinţe.                                                                                                                                                                                        lă to rii  geografice.  Expediţie   pe
                                                intensifica  munca  cu  fiecare  elev   O rganizaţia  U.T.C.  mobilizează   riscuri  şi  sacrificii.  de  Ireşcă,  personajele   vine  excelentei  inter-
                De  o  im portanţă  deosebită  este   în  parte,  colaborarea  cu  organiza­  pe  toţi  elevii  lo  învăţătură,  a jutin-   Dacă  In  roman  d i­  principale  liin d   profi­  preturi  datorate  acto­  R a d i o  Valea  D racului  (Alaska);   22,0.1
               in  această  perioadă  munca  inde­  ţia  de  tineret  şi  fam ilia,  ca  îm ­  du-i  sâ-si  organizeze  c it  mai  bine   mensiunile  permit  ana­  lu ri dintr-un  busorelicl   rilo r   luric   D a r ie ,   M uzică.,  de  1  aprilie.  Em isiuni*
               pendentă  a  elevilor.  Acest  aspect   preună  să  reuşim  a  prezenta  elevi                        lize  extinse  ale  perso­  dc  amploare.     Ghcnrghe  Elinică,  M or­                                de  m icro-varietăţi;  22.40  TcMe-
               a  fost  urm ărit  prin  orele  de  curs.                         tim pul  de muncă  şi  de  odihnă,  să-şi   najelor  şi  descrieri  m i­  Faptul  că  autorii  au   ga  Barbu,  Gina  Pal r i­  PRO G R AM UL  I:   6.06   Suito   ju rn a lu l  de  noapte;  22,50  B uleti­
                                                bine  pregătiţi,  cu  temeinice  cuno­  eşaloneze  just  materia  de  repetat                                                               pentru  fanfară;  5,20  Bună  d im i­
               prin  acţiunile  organizate  de  d îri-                                                                nuţioase  de  mediu  şi   gindit  lilm ul  intr-un   cin,  Gcorqc  Constan­                           nul  meteorologic;  22,55  închide­
                                                ştinţe,  capabili  a  face  faţă  cerinţe­  pe  luni  şi  săptăm ini,  pe  bază  de                                                         neaţa...  cu  muzica  uşoară;  5,40
              ginţi  şi  de  către  comitetele  U.T.C.   lo r  societăţii.       program  de  studiu.   Ea  combate   atmoslcră,  in  film   io ­  raport  adecvat  realită­  tin.   Tnmu   Caragiu,   Cîntece  şi  jocuri  populare;  6,15   rea  emisiunii.
               pe  clase.  In  .şedinţele  cu  p ă rin ţii                       tendinţele  de  nefrecventarc  a  con­  tul  este  conden&ant.   ţii  istorice  este  demon­  Ucu  Gheorqhiu. Ghcor-   Transm item   pentru  sate;  6.45  Sa­
               s-au  dezbătut  teme  legate  de  im ­  Prof.  C IO LA N   A N A T O LIE    su lta ţiilo r  de  către  cei  interesaţi,   Talentul  scenaristului   strat  şi  dc   realizarea   glie   Coz or ici,   Jcan   lu t  voios  de  pionier;  7,15  Muzică
               portanţa  pre g ătirii  individuale.   directorul  Liceului  nr.  1   Irosirea  după-amiezelor.        s-a  contopit  cu  cel  al   scenelor  dc  masă.  de   Constantin  şi  Gyorr/y   uşoară  cu  Margareta  Nicolova  şi  Timpul  probabil
                Cu   s p rijin u l   organizaţiei   de       Hunedoara             P lin   adunările  pe  clase  şi  v iz i­  regizorului  şi  al  ope­  o  veridicitate  intensă.   Kovacs.  T  ISTKATE  Luciano  T o jo li;  7,30  De  la  flu ie r,
                                                                                                                      ratorului  (Aurel  Satn-
                                                                                                                                            Autenticitatea  este  atil
                                                                                 tele  ce  le  facem,  căutăm  să  antre­                                                                   Ja  m arile  ansam bluri;  7,45  Uver­  PENTRU  24  ORE
                                                                                                                                                                                                                      8.00
                                                                                                                                                                                            tu ri  şi  coruri  din  operete;
                                                                                                                                                                                                                              Vremea  rămîne  rece  şi  nesta­
                     Prinfr-un  efort  colectiv                                  năm  si  p ă rin ţii  în  pregătirea  m atu­                                                               Sum arul  presei;   8,08  „M oldovă,   bilă  cu  cerul  varia bil  V or  cădea
                                                                                 rită ţii.  arătîndu-le  ce  condiţii  tre ­
                                                                                 buie  create copiilor,  ce  regim  zilnic                                                                  m indră  grădină”  —  program  de   precipitaţii  locale  sub  form ă  de
                                                                                 se  impune,  cum  îi  pot   ajuta   în   FOTBAL:  Campionatul categoriei                                   cîntece  şi  jocuri  populare;  8.30  La   ploaie  ia r in  m unţi  ninsoare.  V in t
                                 si  stăruitor                                   muncă  şi  controla  in  acelaşi  tim p.                                                                   m icrofon,  melodia  preferată;  9,30   m oderat  cu  intensificări  locale
                                                                                 Combatem  îndeosebi  tendinţa   de                                                                         Statul  m edicului;  10,05  Cîntece   din  vest  şi  nord-vest.  Tem peratu­
                                                                                                                                                                                            de  dragoste  şi  jocuri  populare ;
                                                                                                                                                                                                                            ra  staţionară;  ziua  va  fi  cuprinsă
                In  anul  şcolar  trecut,  nu  toţi  ab­  rea  liceului,  împreună  cu  organi­  angajare   a   unor   m editatori   şi   Ieri  s-a  desfăşurat  o  nouă  etapă  din   C LAS A M E N TU L  10,30  Radiorachetn  p io n ie rilo r (re­  intre  6  şi  12  grade  iar  noaptea
               solvenţii  noştri  au  luat  m aturita­  zaţia  dc  partid   şi   cu   comitetul   orientarea  greşită,   pentru  motive   campionatul  categoriei  A  la  fotbal.   1. Petrolul  16 l t  3 2 36:13 25  luare);  11,00  Solişti  ni  Operei  de   in tre   —3  si  3  grade.
               tea  încă  din  prima  sesiune:  vinii   U.T.C.,  a  întocm it  un  plan  ale  că­  subiective,  a  unor  copii  spre  facul­  Iată  rezultatele  înregistrate  :  Steaua  2. Rapid  16 11  1 4 31:15 23  stat  din  Tim işoara:  M ira  Popescu   PENTRU  U R M ĂTO AR ELE
               fiindcă  au  dovedit  goluri  vechi  în   rui  obiective  vizează  îndeosebi  pre­  tăţi  pentru  care  n-au  înclinaţii.              3. C.S.iVl.iS.   16  8 3 5 22:22 19   şi  Em il  Rotundu;  11,15  Teatru  ra­     9  Z IL E
               cunoştinţe,  iar  a lţii  pentm   că,  în   gătirea  din  tim p  a  acesiui  examen,   P rintr-o  muncă  stăruitoare,  .vom   —  Universitatea   C luj  1-M)  (o—0)  ;   4. Dinamu  lluc.  16  7 3 6 20:22 17  diofonic  —  Oceanul  de  Al.  Stein;   Vremea  devine  schimbătoare
               u ltim u l  an.  au  neglijat  unele  obiec­  antrenarea   tuturor   elevilor   în                  Petrolul  —  Hapid  1—0  (0—0) ;  Sîd?-   5. Steaua  16  4 8 4 21:14 16   12,40  Estrada   m elodiilor;  13,40   cu  cerul  noros  şi  precipitaţii  lo ­
               te  cerute  la  examenul  de  m aturi­  munca  de  pregătire,  sprijinirea  lor   căuta  ta  pregătirea  v iito rilo r  absol­  rurgistul  —  C.S.M.S.  Iaşi  6—0  (3—0);   f*. Dinamo  P ilcşli  IC  7 2 7 30:27 16  „Salutare,  aprilie"  —  muzică  u-   cale  iar  tem peratura  în  uşoară
               tate.  Surprize  ne-au  oferit  şi  ele­  diferenţiată,  in  raport  de  necesi­  venţi  să  fie  încununată  cu  roade                7. Ştiinţa  CVaiyva  10  6 i 6 16:19 16  şoarâ;  14,08  Concert  de  muzică  creştere.
               vii  care.  pretinşi  pregătiţi,  nu  şi-au   tăţi.  cointeresarea  întregului  colec­  bogate  la  examenul  de  maturitate.  U.T.  Arad  —  Grisul  1—1  (0—0) ;  Di-   8. TJ.  T„  Arad  10  5 0 5 22:27 16
               organizat  bine  studiul,  n-au  repe­  tiv  didactic  şi  a  tuturor  celorlalţi                   namo  Piteşti  —  Farul  3—2  (1— 1);   9. Univorsît.  C luj  16  4 7 5 13:20 15
               tat  pe  bază  de  plan,  au  p riv it  cu   factori   educativi  în  această   ac­  Prof  LASCU  T IT   M VJU                        10, Steagul  roşu  16  0 2 8 25:23 14
                                                                                                                                                                       16  5 .1 8 14:23 13
              superficialitate  examenele.      ţiune.                                directorul  Liceului  ,H oria,   Ştiinţa  CYaiovâ  —  Politehnica  T im i­  11. P olileîin.  Tiin.  10  5 3 8 16:26 13
                 Pentru  ca  in  acest  an  să  o b ţi­  Conducerea  şcolii  va  urm ări  în ­                     şoara  1—0  (1—0) ;  Dinamo  Bucureşti  12. Farul
               nem  rezultate  mai  bune,  conduce-  deaproape  respectarea  acestui  plan  Cloşca  şi  CTişati"  Alba  lu lia                       j;*„ rî|4 .,j     10  3 5 8 17:28 n   Introducerea  unui  nou  libret  de  economii 1
                                                                                                                   —  Steagul  roşu  1—0  (1—0).     14,  S iderurgicul  10  2 4 9 24:34 10
                                                                                                                                                                                                 Libretul  de  economii  pentru
                                                                                                                                   Consecinţe  păgubitoare                                          construirea  de  locuinţe
             CĂLĂTORIND                                                                                                  \     Starea  dc  fu n cţionabililale  a  dru m u rilo r  arc  o  directă  in flu ­
                                                                                                                            enţă  asupra  bunei  desfăşurări  a  transportului  de  bunuri  materiale   In  vederea  organizării  a cţiu n ii  de  economisire  pentru  con­
                                                                                                                            şl  persoane  şi  mai  ales  asupra  p re lun g irii  sau  scurtării  duratei  dc   struirea  de  locuinfe  proprietate  personală  a  cetăţenilor  de  la
                                                                                                                            funcţionare  a  m ijloacelor  de  transport  Pe  un  drum   u»  ccl  dintre
             PE  DRUMURILE  REGHIN                                                                                          Hunedoara  —  H âjdat  —  Silvaş  —  Haţeg  cslc  dc  la  sine  înţeles   oraşe,  Casa  de  Economii  şi  Con semnaţiuni  a  introdus  un  nou
                                                                                                                                                                                              instrument  de  economisire:  LIBRETUL  DE  ECOMOMll
                                                                                                                                                                                                                                                   PEN­
                                                                                                                            că  orice  m ijloc  de  transport  auto  este  suprasolicitat,  dus  spre
                                                                                                                                                                                             TRU  CONSTRUIREA  DE  LOCUI NJE.
                                                                                                                            o  uzură  prematură.
                                                                                                                               Pornind  de  la  economicîtalca  transportului  în  asemenea  con­  Libretele  de  economii  pentru  construirea  de  locuinţe   se
                  (Urmare  din  pag.  I)       nejustificat.  Aceasta  face  ca  starea   care  în  ce  pi iveşte  întreţinerea  u li­  d iţii  D.ILT.A.  §>eva  a  fost  nevoită  sâ  suspende  o  scrie  dc  curse   emit  in  sume  fixe  de  5,000  lei  de   către  casele  raionale  şi  oră­
                                               dru m u rilo r  să  se  înrăutăţească  con­  ţelor  satelor  nu  întreprind  nimic,   în  perioada  ie rn ii  şi  prim ăverii.  Săptămini  dc-a  rândul  cursele  de   şeneşti  de  economii  şi  de  către  agenţiile  C.E.C.   autorizate  in
             care  face  aprecieri  fără  să  cunoască   tinuu  in   ioc  ta   ea  să  lie  amelio­  in   foarte  m ulte  locuri  uliţele  con­  pe  rutele  Orăştie  —  Vaidei.  C iln ic   —  Deal.  Silvaş  —  Haţeg,  H u­  acest  scop.
             realitatea.  Edificatoare  în  acest  sens   rată.                   trastează  puternic  cu  clădirile  noi,   nedoara  —  Linciş  —  Jiâjdău,  Porcurca  —  Zlalna  şi  allclc  au  fosi
             sint  fotografiile  alăturate,  care  fac                            frumoase  care  s-au  construit  în  sa­  suspendate.                                                          Pentru  sumele  depuse  pe  aceste  librete,  Casa  de  Econo­
             să  pălească   superlativele  pe  care   Ps  uliţele  satelor        tele  noastre.  Aceasta  dă  un  aspect      Aceasta  a  creat  greutăţi  in  transportul  "nunei lori lor  şi  elevi­  mii  şi  Consemnaţîuni  acordă  o  dobindâ  de  3,5%  pe  an,  sub
             s-au  obişnuit  sâ  le  exprim e  la  adre­                          urît,  pune  sub   semnul  întrebării     lor  Ia  întreprinderi  şi  şcoli,  a  dus  la  pierderea   uneori  de  tim p   formă  de  ciştigurî  in  bani,  pr in  trageri  la  sorţi  trimestriale,
             sa  m uncii  lo r  tovarăşii  de  la  secţia                         sp iritu l  organizatoric  al  celor  care   preţios  din  producţie.  In  consumarea  dc  energie  fără  rost  Toate   la  care  participă  libretele  de  economii  ale  căror  depuneri  au
             de  drum uri.                       La  aspectul  general  gospodăresc   sînt  chemaţi  să  se  ocupe  de  buna   neajunsurile  am intite,  eu  puţine  eforIuri  şi  mai  multă  preocupare   fost  păstrate  la  C.E.C.  in  tot  cursul   trimestrului   pentru  care
               La  celălalt  capăt  al  drum ului  am   al  satelor  contribuie  în  mare  măgu­  gospodărire  a  comunelor.  din  partea  celor  care  răspund  dc  soarta  drum urilor.   puteau  fi
             discutat  cu  cîţiva  tovarăşi  de  la  sec­  ră  si  starea  de  întreţinere  a  u liţe ­  In  satul  Vaidei  (raionul  Orăştie)   evitate.                                    se  efectuează  tragerea.
             ţia  de  specialitate  a  S fatului  popu­  lor.  De  aceea  multe  sfaturi  popu­  cetăţenii  şî-au  amenajat  trotuare  în   Dc  asemenea,  starea  proastă  a  unor  drum uri  a  dus  la  scoate­  Planul  de  câştiguri  se  slabi leşte  pentru  fiecare  tragere  la
             la r  raional  Haţeg.  Şi  aici  ne-a  in-   lare  au  m obilizat  cetăţenii  la  ac­  faţa  caselor,  au  plantat  pomi  Dar   rea  din  parcul  activ  a  unui  însemnat  num ăr  dc  autobuze  şi  auto­  sorţi  de  Casa  de  Economii  şi  Consemnaţiuni  şi  cuprinde,  în
             tîm pinat  aceeaşi  nutom ulţum ire.  ţiunea  de  întreţinere  şi  înfrum use­  de  întreţinerea  părţii  carosabile  a                                                         limita  fondului  de  cîştîguri,  num ărul  câştigurilor  şi  valoarea
               —  S-au  făcut  reparaţii  şi  in  anul   ţare.  La  Draşov,  de  pildă,  x-a  înce­  u liţelor  nu   se   îngrijeşte  nimeni.   camioane.  la  deteriorarea  lor.  Ca  urm are  s-au  cheltuit  bani   in
             trecut.  Ele  vor  continua  am il  aces­  put  de  rîţîva  ani  acţiunea  de  pava-   Convingătoare  de  altfel  este  fotogra­  plus  pentru  întreţinerea  şi  repararea  autovehiculelor  fiecărui  cîştig.
             ta..                              re  a  uliţelor,  de  săpare  a  şanţuri­  fia  alăturată  făcută  pe  uliţa  p rin ci­  Acelaşi  lucru  se  in lim p lă   şi  cu  m ijloacele  de  transport  ale  coo­  Depunerile  pe  libretele  de  economii  pentru   construirea
                                               lor  de  scurgere,  amenajarea  de  tro ­  pală  a  satului,  rât  despre  celelalte
               Intrând  insă  în  amănunte  am  a fia t   tuare.  plantarea  de  pomi  .şi  arbori   uliţe...  să  nu  mai  vorbim !  perativelor  agricole  dc  producţie  şi  ale  a ilor  unităţi,  care  se  de­  de  locuinţe  se  fac  pe  numele  persoanei  care  efectuează  de­
             că  de  fa p t  anul  trecut  din  cei  85.000   etc.  G rija   deosebită  pentru  în tre ţi­  Intr-o   stare  asemănătoare  se  gă­  gradează  n u ili  mai  devreme.          punerea  sau  pe  numele  altei  persoane.
             lei  alocaţi  pentru  întreţinerea  por­  nerea  curăţeniei  pe  străzi  şi  a  stă­  sesc-  şi  uliţele  m u ltor  altor  sate  din   Iată  de  ec  este  necesar  să  se  acorde  atenţia  cuvenită  înlrc-   Casa  de  Economii  şi  Cons emnaţiuni   restituie  in  numerar
             ţiu n ii  de  drum   Haţeg  —  Silvaş  —   rii  lo r  de  circulaţie,  se  întilneşte  şi   raioanele  şi  oraşele  regionale.  A -   ţin e rii  iu  condiţii  optime  pentru  circulaţie  a  drum urilor,  in d ife ­
             Hunedoara,  s-au  cheltuit  doar  26.000   Ja  Miercurea,  Petreştj,  Romos,  Galda   ceasla  dovedeşte  că  nici  sfaturile   rent  de  categoria  lor.                        sumele  depuse  pe  libretele  de  econom ii  pentru  construirea   de
             lei.  restul  s-au  făcut...  „econom ii”.  de  Jos,  Tciuş  şi  în  multe  alte  loca­  populare  comunale  nu  au  dovedit   S faturile  populare,  secţiile  dc  drum uri,  toţi  locuitorii  au  o b li­  locuinţe  oricînd,  la  cererea  titu la rilo r  sau  a  altor  persoane  îm­
               Tot  pe  ncest  drum,  la  intrarea  în   lită ţi.  Aîcj  cetăţenii  au  stabilit  în   suficient  sp irit  gospodăresc,  nu  au   gaţia  cetăţenească  de  a  în d e p lin i  îndatoririle  ce  Ic  revin  in  p ri­  puternicite  sâ  dispună  asupra  depunerilor.
             Silvaşvil  In fe rio r  s-a  început  con­  adunări  populare  ca  fiecare  fam ilie   insuflat  in  rândul  cetăţenilor  senti­                                                    Economiile  depuse  pe  un  asemenea   libret,   ca  şi  acelea
             strucţia  unui  pod  şi  o  deviere  a   sâ  întreţină  uliţa  in  faţa  casei  şi  sâ   mentul  de  dragoste  şi  m indrie  pen­  vinţa  între ţin erii  d ru m u rilo r  şi  u liţelor.   Este   necesar  in  acelaşi
             drum ului.  Lucrările  «ui  fost  insă  a-   o  măture  periodic.    tru  ca  salul,  comuna  lor  să  fie  cit   tim p  ca  şi  cooperativele  agricole  de  producţie  să  sp rijine  mai  m ult   depuse  pe  alte  instrumente  de  economisire,  se  pot  folosi  pen­
             bandonate  de  mai  m u lt  tim p.  Şi   Sînt  însă  multe  sfaturi  populare  mai  frumoasă,  mai  plăcută.   aceste  acţiuni,  plinind  la  dispoziţie  atelajele  pentru   transportul   tru  construirea  de  locuinţe  proprietate  personală.
             aici  ju stifică ri  se  pot  da  multe.                                                                                                                                            La  cererea  titularilor,  depu nerile  pot  fi  transferate  pe  alte
               De  fapt  se  pare  că  pentru  secţia                                                                       pietrişului  şi  balastului.                                     instrumenle  de  economisire.
             de  drum uri  a  S fatului  popular  ra­                                                                           Sâ  iui  uităm  câ  şi  drumurile  uliţele  ne  arată  cit  de  gospo­
             ional  Haţeg  e  mai  simplu  şi  mal                                                                          dari  sini  lucrătorii  sfaturilor  populare  şi  cetăţenii   satelor   res­  Titularii  libretelor  ieşite  ciştigâtoare  fa  o  tragere  Ia  sorţi
             uşor  să  se  justifice  decit  să  ia  mă­                                                                    pective.                                                         trimestrială,  care  solicită  sprijin ul  statului  in  vederea  construi­
             tu ri.                                                                                                                                                                           rii  de  locuinţe,  sînt  preferaţi  la  încheierea  contractelor  pen­
               Şi  acesta  nu  este  singurul  drum.                                                                                                                                         tru  construirea  acestora,  indiferent de mărimea avansurilor şi de
             care  se  prezintă  înlr-o   stare  neco­                                                                                                                                       vechimea  depunerilor,  dacă  folosesc  in  întregime  fa  constitui­
             respunzătoare  pentru  circulaţie.  In                                                                                                                                          rea  avansurilor,  sumele  ciştiga te.
             situaţie  asemănătoare  se  află  dru­
             m u rile  Dejun-Fu rc-şoara;  11ia  -  Câr-                                                                                                                                         Amănunte  sau  detalii  pot  f i  luate  la  casele  raionale  (oră­
             măzineşti;  Ilia  —  V’isca;  Hă rău   —                                                                                                                                         şeneşti)  C.E.C.
             Bampotoe  (raionul  lila );  Păuliş  —
             Mâiţa  (raioanele  Ilia  şi  B ra d );  C li­
             nic  —  Deal;  Sebeş   —   Cărpinîş;
             Sebeş  —  Dobîrca  —  Jina;  Sebeş  —
             Tău  (raionul  Sebeş);  Almaş  —  Ma-                                                                                                                                           UZINA  TEHNOFRIG  CLUJ
             neş;   £latna  —  Porcurea  ;   Alba  —
             Ilă p ria ;  Alba  - Straja;  (raionul  Alba);
             Jirad  —  Dupăpiatrâ;  Brad  —  Bueeş                                                                                                                                               strada  Fabrica  de  c h ib ritu ri  nr.  5—11,  telefon  nr.  161-80,  vin­
             (raionul  Brad);  Foit  —  Bobîlna;  Ro-                                                                                                                                        de  din  stoc  :
             mos  —  Valdei;  Bozeş  —  Balşa;  Tă-                                                                                                                                              —  bandă  laminată  la  rece,  diferite  dim ensiuni  ;
             măşasa  —  Dineul  Mare  (raionul  O-                                                                                                                                               —  bare  trase  inoxidabile,  d ife rite   dim ensiuni;
             râştie)  şi  altele,  fn  unele  perioade,                                                                                                                                          —  organe  dc  asamblare  d ife rite ;
             îndeosebi  rând  plouă  —  pe  aceste                                                                                                                                               —  tablă  dc  oţel  inoxidabil,  diferite  dimensiuni ;
             drum uri  ciicu la ţia   este  m ult  Îngreu­                                                                                                                                       —  bandă  de  oţel  arc,  d iferite  dim ensiuni  :
             nată,  pe  unele  porţiuni  transportul                                                                                                                                             —  motoare  electrice  tip  Islectroprecizic,  Electromotor,  UMEB,
             mito  fiind  chiar  întrerupt.                                                                                                                                                  conform  lis te i;
               Deşi  pentru  majoritatea  drum u­                                                                                                                                                —  rulm enţi  d ife riţi,  conform  listei  ;
             rilo r  am intite  sînt  alocate  fonduri                                                                                                                                           —  piese  dc  schimb  auto  d if critc,  pentru  SK.,  IMS.,  M . 14,
             de  la  buget  şi  există  m ari  p osibili­                                                                                                                                    M ololov,  KD.,  Zis ;
             tăţi  pe  plan  local,  la  comitetele  exe­                                                                                                                                        —  nianoinelrc  industriale  d ife rite ;
             cutive  ale  sfaturilor  populare  nu                                                                                                                                               —  pietre  de  polizor  diferite,  conform  listei  ;
             există  suficientă   preocupare.   Cu                                                                                                                                               —  burghie  şi  dife rite   scule,  conform  listei  ;
             toate  că  acum  tim pul  este  prielnic                                                                                                                                            —  m ateriale  de  proiecţie  d ife rite :
             pentru  executarea  unor   asemenea                                                                                                                                                 —  d iferite  materiale  electrice,  conform  listei.
                                                                                                                                                                                                 La  cerere,  uzina  trim ilc   liste  complete  şi  detalii.
             lucrări,  ele  sînt  tărăgănate  in  mod  Aşa  urată.strada  principală  din  satul  Vaidei,  raionul .Oraştio.  .
   1   2   3   4   5   6   7