Page 27 - Drumul_socialismului_1966_04

P A G IN A A
DRUMUL SOCIALISMULUNr. 3505

ORGANIZAŢI ii PARTID OPERAŢIUNILE PE CARE LE EFECTUEAZĂ C.E.C.

PENTRU CETĂŢENII DE LA ORAŞE CARE DORESC
I
m OB'LEIELOR SĂ-ŞI CONSTRUIASCĂ LOCUINŢE PROPRIETATE
PERSONALA

Cetăţenii care doresc să-ţi construiască locuinţe întregime la constituirea avansurilor sumele cîţtigate.
în condiţiile stabilite prin Hotărîrea C. C. al P.C.R. Acestora Casa de Economii ţj Consemnaţiuni le e li­
ll'imart din puii t) oam enilor muncii incălcăi ile am intite ţi a Consiliului de M in iţtri al Republicii Socialiste berează adeverinţe privind cîţtigurile obţinute.
şi să creeze o opinie de masă împo­ România privind sprijinirea de către stat a cetăţeni­ La cererea depunătorilor care solicită construirea
Oi eanizaliilc <lc partid din combi- triva acestora. lor de la oraţe în construirea de locuinţe proprietate de locuinţe. Casa de Economii ţi Consemnaţiuni
m ', ţiu canaiiz.il ai tivilatca or^ancJor In faţa C om binatului siderurgic personală, trebuie să aibă economisită la C.E.C. o
d - conducere tehnică în direcţiei a p li­ Hunedoara stan sarcini sporite alît confirmă oficiilor pentru construirea de locuinţe, exis­
cării unor măsuri Ir gate cu precă- în ce pi iveşte creşterea producţiei, Aspect de la sumă egală cu cel puţin 30, respectiv 40% din va­ tenţa sumelor pe care aceţtia le au depuse la C.E.C.
d n o dc folosirea mai efîiîentă n fo r­ < it şi in ridicarea eficienţei econo­ struiigăria de roţi loarea locuinţei.
ţei do muncă, eliminarea pierderilor mice. C om itetul de partid işi propu­ pentru vagoane a Confirm ările privind existenţa depunerilor ce se
dc tim p neproductiv, întărirea dis­ ne să acţioneze cu şi mai m ultă lio- A telierelor H.MJt. Economisirea sumelor necesare construirii de lo­ folosesc la constituirea avansurilor pentru construi­
ciplinei şi asistenţei tehnice pe tă iîre pentru a stim ula progresul ge­ Simeria. cuinţe se poate realiza pe oricare dintre libretele de rea de locuinţe proprietate personală, precum ţi e li­
se him U u i. In cele trei luni ale neral în to.de compartimentele de economii, pe obligaţiuni C.E.C. sau în conturile cu­
acestui an — cn toate că elevtivele activitate. Este necesar să urm ărim Foto: T ILE A N A berarea adeverinţelor privind cîţtigurile obţinute la
medii scriptice au fost reduse — pla- eu mai m ult sim ţ de răspundere rea­ rente personale. tragerile la sorţi trimestriale de titularii libretelor de
O'il valoric al producţiei elobalc a lizarea planului de măsuri pentru a- Cetăţenii de Ia oraţe care solicită construirea de
ir,st depăşit cu 17.480.000 Ici. cel al nul în curs, care cuprinde probleme­ economii pentru construirea de locuinţe se efectuea­
p ic d u rţic i marfă cu 5.24-1 C00 lei. le esenţiale atît în ce priveşte asigu­ locuinţe proprietate personală, pot folosi la consti­ ză numai de către casa raională (orăţenească) de
Cu toate realizările obţinute, rezer­ rarea bazei tehnico-m atenale a pro­ tuirea avansurilor necesare la depunerea cererilor economii din oraţul in care îţi are dom iciliul solici­
vele existente în această direcţie sint ducţiei. cit şi problemele m uncii de la oficiile pentru construirea de locuinţe de pe lingă tatorul.
departe de a fi valorificate integra!. concepţie.
Pin analiza efectuată ret ent de către O rganizaţiile de bază şi comitete­ sfaturile populare, depunerile de pe toate instrumen­ Cererile cetăţenilor, care nu au putut fi rezolvate
com itetul (’e partid a rezultat că un le de partid din secţii vor trebui să tele de economisire al căror titular este solicitantul în anul in care au fost înaintate vor li soluţionate cu
num ăr im portant de secţii printre întărească controlul asupra discipli­ sau soţia (soţul) ţi copiii acestora.
cure lam inorul de prol'ile m ijlo cii şi nei de plan, cotnb.îlînd tendinţa ca prioritate în anul următor numai dacă sumele care
benzi, lam inorul semifabricate şi al- pe seama indica tocilor medii să se Depunătorii ale căror librete de economii pentru constituie avansul au fost păstrate la C E C. pînâ la
\i !c. nu realizează indicii extensiv» acopere nerea liza rea unor sarcini iz- construirea de locuinţe au ieţit cîţlîgâtoare la tra­
de funcţionare, cern re fure ca im ­ vorite din planul de producţie. încheierea contractelor cu oficiile pentru construirea
portante rezerve de creştere a pro­ In mai mare măsură organizaţiile gerile la sorţi sint preferaţi la încheierea contracte­ de locuinţe proprietate personală de pe lingă sfatu­
ducţiei să nu fie puse în valoare, noastre de partid se vor preocupa de lor pentru construirea de locuinţe, dacă folosesc în
întreţinerea u tilajelo r să difere, iar respectarea disciplinei cont»actuale, rile populare.
producţia să se realizeze cu cheltu­ pentru cu în final întreaga activita­
ieli dc exploatare mai ridicate. te să se materializeze in satisfacerea
Din cauza slabului control exerci­ la tini)) si în condiţii optime a cere­
tat din partea cadrelor de conducere, rilo r beneficiarilor.
a nedelim itării preche a răspunde­ Organizaţia de partid din CS, H u­ DE CE PEMUZMI LA CONSUMUL
rii şefilor dc echipă, m aiştrilor şi fie­ nedoara dispune dc o puternică for­ In Editura Politică
cărui m uncitor executant, nu se res­ ţă de mobilizare şi de capacitate o r­
pectă încă la toate locurile dc m un­ ganizatorică. folosind-o cu prii ope­ DE ENERGIE ELECTRICA ? a apărut:
că instrucţiunile tehnologice de lucru.
Prea puţin s-au ocupat de aiesle re, sinlem convinşi că vom reuşi să
probleme comitetele de partid din antrenăm întregul nostru colectiv Energia electrică csle forma de e- respectiv, se ridică la un procent mare Statutul Uniunii
secţii şi organizaţiile de partid pe la traducerea în viaţă a sarcinilor nerejie lâ rj de care «islaz» iui se poa­ din valoarea energie» electrice con­
schimbui i. K!e nu au reuşit sa pună trasat? dc Congresul al IX -lca al le concepe activitatea de producţie sumate De exemplu, l.C.l L Simeria Tineretului Comunist
în f's- ţ i . com uniştilor, a tuturor P.C.It. industrială. Datorită acestui (apt, ea plăteşte lunar penalizări de peste
intră in preţul de cost al produselor I 400 lei ta Fabrica de produse luc-
industriale cu o pondere destul de în­ tah*. I.ivezeni şi peste .1500 Ici la sec­ din Republica Socialistă
semnată şi de aceea, orice reducere a torul din Simeria; întreprinderea de
consumului de energie electrica duce explorări numere I luucdoara-Deva Remania
In mod nem ijlocit la reducerea pre­ suportă lunar pcsle 21000 le» penali-
p . SCURT ţului de cost z.di» la Fulul Est Glielar, deşi in de­
pozitul li M. Ţeliuc există condensator»
Reducerea cheltuielilor la acest ca­
pitol depinde Insă, in bună măsură, statici, procuraţi special pentru acest
de preocuparea consum atorilor de e- puţ iucâ Ou» trimestrul IV al anului
Q l.a Rafinăria de petrol de la dul beneficiarilor din alte ţări care nerrpe electrică pentru îmbunătăţirea trecut, dar nu sint montaţi
Brazi se înalţă cel mai mare com­ au şi contractat cantităţi insen.naie (actorului de putere. Asemenea condensatori statici po­
plex din ţară, pentru prelucrarea dis­ de tapete cu peliculă metalizată. In întreprinderile din regiunea noas­ sedă şi I C I L. Simeria, încă din vara
tila te lo r giclc din ţiţei »\» lingă ins­ tră au fost luate în ultim ii ani o serie anului I9G5, insă nici aici nu se gă­ Planul
talaţia de ciacaie catalitica propriu- ® In deltă, pe braţul şi în portul Su- dc măsuri eficiente, care au dus Iu seşte cine să-i monteze
zisa. din complex mai fac parte ins­ lin a, se execută în prezent o serie de creşlerea continuă a factorului de pu­ Iu aceeaşi situaţie se mai allă Î.F.
talabile pe n tru : fracţionarea gaze­ tere Cmc suficient să arătăm că, dacă O ra ţie , I G O. Hunedoara, Cariera de
calcar Măgulicea, I G.O Călău, I C O
lor, hidrogenarea catalitică a moto­ lucrări de îm bunătăţire a navigaţiei tu 1951) factorul dc putere realizat in Dev,i, 1 O I L. Petroşani, I R I.L. lirad, concursurilor
rinei. îndepărtarea com puşilor cu fluviale. In zona denumită „bara de regiune ,i fost de 0,8.15, in unul l'Jlio
sulf din benzine şi hidrocarburi la S ulina“ , de pildă, care este expu­ el a atins valoarea de peste O.lH. U U .L Orăşlie, Atelierele K M.R. Si-
groase, precum şi un număr de insta­ să depunerilor de aluviuni, se fac Totuşi, există încă conducători de meri.i, 1.0 I L Hunedoara şi I C S I I
la ţii auxiliare. întreprinderi consumatoare do energie Csle necesar cai in fiecare întreprin­
lucrări de dragare a părţii naviga­ de proiectare
Cu ajutorul lor voi fi prelucrate electrică cuie n-au înţeles cu func­ dere să se analizeze cu răspundere
distilatele grele din ţiţei, care sint bile şi continuă consolidarea şi pro­ ţionarea cu un factor de putere sul» felul cum este gospodărită energia şi
valorificate in prezent ca pacuri de tejarea m alurilor. In acelaşi timp, la valoarea neutrala, pe lingă faptul ca să se iu cele mai eficiente măsuri poi»
ars şi vor produce benzine cu cifre Măline, Crişan. Gorgovn, Partizani provoacă pierderi In reţelele sistemu­ Ini a valorifica această rezervă în­
octanice ridicate, motorină superioa­ şi Babarada s-au dat în folosinţă de­ lui energetic nalional, duce la majo­ semnată de reducere a preţului de pe anul
ră pentru motoare Diesel rapide, ga­ rarea preţului de cost al producţiei de cost
ze lichefiate pentru uz casnic şi o barcadere din beton armat Noi che­ bază iu întreprinderea respectivă l.a Iug. ION V AR VA R I
seric de m aterii prim e pentru indus­ iuri şi estacade se construiesc şi in unele întreprinderi penalizările plă­ şcUd Inspecţiei energetice
tria chim ică (fra cţii, butan-butenâ portul Galaţi. ţile peni iu neieahzarea indicatorului regionale Huncdoara-Dcvj Comitetul dc Stal pentru
pentru cauciuc sintetic, propilcnâ Construcţii, Arhitectură şi
, pentru o b ţin e rw rd g fenol şi acetonă Sistematizare a aprobat pla­
*t*L). Capacitatea anuală do prelu ­
crare a com plexului, va fi do nul concursurilor dc proicc
] 101)000 tone. l :na din caracteristi­ tare pc care le va organiza A
cile acestei instalaţii este fle x ib ilita ­ SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII anul acesta. Ţiuitul seama / !
tea in exploatare, ceea ce permit? O PROBLEM Ă dc indicaţiile Consfătuirii
schimbarea prop o rţiilo r de produse o r
obţinute în funcţie de necesarul ce­ pc ţară a lucrătorilor din
re rilo r dr consum. Noul complex este IM PO RTANTĂ PAJIŞTILOR NATURALE construcţii cu privire la sti
proiectat ŞÎ realizat la un înalt ni- i nuilarea iniţiativelor valo­
v el tehnic. Gradul său avansat do roase în creaţia arhitectura­ i c u îu c r e
ntomalrzare va permite conducerea PKOOJMV-
centralizată a procesului tehnologi.. lă şi în promovarea tehnicii P P O O U S E L E
în prezent avi dc acum un rival se­ Eficienţa aplicării îngrăşămintelor dc o deosebită aclualilaic - , , - 7 OE COMSEQVE
noi, planul cuprinde teme
flŞ Tapetele lnvabile cunoscute pînâ
rios — tapetele din polim eri cu pe­ urmărind să atragă la re QfffC/f vc.
liculă metalizată — pe care a început Cooperativa agricolă din Apoldul nudelor pe păşuni, iar coslul unei zi- valorificai,’! şi fn acest an. Astfel, pe zolvaiea lor specialişti din
să le producă întreprinderea de ma­ d? Sus se situează plinire unităţile l(-furajate este de cîleva ori mai mic baza prevederilor planului de produc­ tonte domeniile industriei
teriale izolnnlc şi de finisaj din T u r­ (are. an de an. obţin cele mai ridico­ faţă de cazul ci iul animalele sint hră­ ţie s-au efectuat lucrări de curăţare construcţiilor. Printre teme y f h
da. Noile tapete au un aspect mătă­ le producţii de lapte din regiune. In nite in slahulaţie Ţ iniiul scama de a muşuroaielor şi vegetaţiei lemnoa­ le concursurilor care vor a-
sos. lucios, foarte plăcut si pot fi ulIim ii am, de pilda, s-a realizat o cele arătate, organizaţia de partid a se de pe suprafeţele stabilite, iar pe
realizate în toate gamele do culori producţie medie de peste 2 5(<(l litri urmării îndeaproape aplicarea măsu­ 100 lioclare ocupate cu fineţe na­ vea loc anul acesta sc află:
şi nuanţe, precum şi intr-o gama va­ lapte pe cap de vacă furajată. In com­ rilor agrotehnice corespunzătoare turale s au administrat cile 100 secţiuni dc hale industriale
riată dc desene. Aceste produse noi plexul de măsuri aplicate tu vederea pentru creşterea productivităţii pajiş­ kg azotat do amoniu la licclar. parter cu şarpantă mctnli
vin să a-opere o lipsă c are s-a fă­ creşterii (-rodurtiei animaliere o aten­ tilor naturale Acţiunea organizată De asemenea, pe alte 70 hectare că; complex industrial pen
cut sim ţită pin i in prezent în rea­ ţie deosebită se acordă sporirii pro­ Iii vederea ameliorări» păşunilor şi li- destinate păşunalului s-au administrai tru îngrăşarca tinerelului
lizarea unor finisaje interioare de ductivităţii păşunilor şi (Inelelor na­ nelclor a Început cu cîţiv.i ani Iu îngrăşăminte chimico. Ca şi in am» taurin; ferme dc vaci pentru S» v m z K A r r <wv re u c n s / le g u m e
înaltă calilnle. Fie voi fi folosite, in turale. urina Pinul convinşi de faptul că nu­ precedenţi, se va folosi şt In acest producţia dc lapte; soluţii
special la lucrări pentru m arile ho­ Preocuparea susţinută pe caro 0 ma­ mai prin lucrări simple de curăţare nu an metoda de fertilizare a păşunilor ^O AS PETE CUPA PROCEDEE
nifest,) |,n,mii cooperatori pentru ob se ob[in rezultatele dorite, cooperato­ prin tirlire şi prin împrâşlicrca gu­ constructive pcnlru clădiri
teluri. restaurante şi magazine. Ca­ noiului rezultat de la animalele iu-
ţinerea mior cantităţi cit mai mari de rii au trecut la aplicarea in complex ele locuit cu parter plus pa \u H M O L O O X E MODE ANE
pacitatea de producţie a fabric ii de iarbă şi de lin la hectar este determi­ a măsurilor agrotehnice In cadrul a- Ireţinulc in tabăra dc vară Re aceas­ tru elaje amplasate în zone
la Turda este de eîtevn milioane me­ nată de constatările practice făcute ceslor inusun un loc deosebit de im ­ tă cale, fără investiţii prea mari, se cu grad marc de seismici SIM T BOGATE /ptY /TA M /N E
tri pătraţi pe an, puţind astfel ?ă cu privire la eficienta economică rea portant I o ocupat acţiunea de ferii asigură, an de un, dublarea şi chiar tatc la care să fie folosit be­
triplarea producţiei de iarbă pe cile
satisfacă cerinţele tuturor benefi­ lizată ca urmare a hrânirii animalelor Uzare a suprafeţelor slab productive.
cu luraje ieftine şi bogate in elemen­ Ferlilizind anual cile ISO—200 hec- 15—2(1 hectare. Este important de sub­ tonul celular auloclavizat ; i
ciarilor. lare de păşune si fineţe, cooperatorii liniat că, fală dc Inqrăşâminlele chi­ moousEii noastqe se
te nutritive In această privinţă este grupări de dotări social cul­
Un fapt demn (le remarcat este a- suficient să arătăm ca mai mult dc ju ­ din Apoldul de Sus au reuşit să mă­ mice aplicate, cfeclul îngrăşăminte­ turale şi dc deservire în u- Î M * LA W A U M AG AZIN ELE
cela cu noul produs realizat la T u r­ mătate din producţia anuală de lapte rească de peste 2 or» producţia de lor organice se resimte asupra pro­
luraje obţinută de pe păşuni şi fi­ ducţiei pe o perioadă mai îndelunga­ nităţi urbanistice complexe
da a trezit un deosebit interes în n u ­ se obfine in perioada întreţinerii ani
nele. Osie suficient să arătăm că dacă tă de timp, respectiv A—4 ani. Au fost incluse, dc aseme­
înainte de aplicarea in complex a mă­ Măsurile care au losl aplicate piuă nea, în planul concursuri­
surilor de îmbunătăţire se realizau In acum, precum şi cele ce se vor lua lor, proiectarea unor inves­
medie abia 4 000 kg masă verde la în continuare în vederea creşterii pro-
hectar, in anul trecut producţia de duciivrtu11i păşunilor şi (inelelor na­ tiţii colierele cum ar fi de
iarbă dc pe cele 410 hectare păşune turale constituie o cjaraulie sigură a exemplu, piaţa preuzinală
a ajuns la aproape 10,000 kg la hec­ faptului că la cooperativa agricolă a Combinatului siderurgic IsS-C ălfiO AM
tar Efectul aplicării îngrăşămintelor din Apoldul de Sus se vor realiza
s-a resimţit nu numai asupra creşte­ produclu lidicale şi ieftine de lapte, ,,Gh. Ghcorghiu-Dej" din
rii producţiei, ci a influenţat pozitiv came şi lînă Este bine insă ca prin Galaţi; două case dc cullu ~ s E b e s
şi compoziţia floristică a pajiştilor, in grija consiliului agricol şi a uniunii T
sensul sporirii procentului de legumi­ raionale a cooperativelor agricole, ră în oraşele Lugoj şi res
noase. experienţa dohjndilă de cooperatorii pccliv Oradea. Sc află în STRADA P R O G R E S U L U I N P *7
Ca urmare a acţiunilor întreprinse dm Apoldul de Sus in ceea ce priveş­ • • • • « • • « • • J • • t t fM
pcnlru imhunălălirea păşunilor s-a te aplicarea măsurilor de creştere a pregătire completarea pla zy / / o
creat posibilitatea dublării încărcătu­ producţiei de masă verde şi fm să nului cu concursuri pentru
rii de animale pc unitatea de supra­ fie generalizată iu cil ma» multe uni­
faţă. Măsurile de ameliorare aplicate, tăţi dn» raionul Sebeş. Acest lucru va proiectarea unui hotel inter
insolite de folosirea ia|ională a pă­ tace posibil să (ie înfăptuite cu suc­ naţional şi a unui marc ma­ PE B A Z Ă DE R E P A R T I Ţ I E
şunii, păşunalul lâcindu-se pe specii ces sarcinile stabilite dc Congresul
şi categorii de animale, nu permis ca al IV-lea al partidului cu privire la gazin universal în CapWală.
In anul trecut dc pc unele suprafeţe creşterea pondeih sectorului zooteh­
iă se recolteze iarba pentru fin nic in ansamblul |>roduc|iri şi al ve­ (Agcrpres) « POŞETE .
Experienţa dobiudilâ este din plin niturilor realizate din agricultură.
. SACOŞE ,
R e z e r v ă n e v â fB o a ’ S fS c a J ă
• GENŢI VOIAJ,
Fiecare cooperativă agricola din ba cooperativa agricolă din Nădâş-
regiunea noastră are posibilităţi tia Inferioară, bunăoară, o canti­ o SERVIETE,
să fertilizeze anual suprafeţe i:i- tate însemnată de urină stă nefo- Acţiuni
se nuia le de păşuni şi fineţe cu a- lositâ.
jutorul urinei şi a m ustului dc bă­ Tovarăşa M nria Cârbunaixi. in ­ e M A P E
legar. Experienţa a dovedit <a h- ginerul agronom al cooperativei, zoo-velerinare
colo unde a fost aplicat acest va­ spunea vă unitatea nu dispune de • MÎNGÎ SPORT,
loros îagi ăşămînl, cantitatea de mijloacele necesare pentru imprăş-
masă verde a sporit cu 50-f»0 la tierea urinei. Este cu totul neîn­ Lucrătorii clin cadrul Labo­
suta. Aşa au precedat in anii tre­ temeiată afirm aţia, întru it exista ratorului veterinar regional • HAtMfc PIELE,
cuţi cooperatorii din Orăşlie. F ri­ posibilitatea confecţionării pe plini desfăşoară o activitate susţinu­
tă pentru apărarea sănătăţii a-
ca/., Gusu, şi din alte cooperative. local a unei cisterne cu ajutorul uiinalelor. Astfel, în cadrul
In acesl a:i, la Toloi, cooperatorii căreia să şe administreze arest in planului de acţiuni întreprins .....£ 3
au manifestat o g rijă sporită pen­ grăşâmint. Nici la cooperativa a- in ace.xi scop pe primele 1 v / (;
tru fertilizarea pajiştei. Astfel, în­ gricola din Sim petru iui există su­
că din prim ele zile prielnice exe­ ficientă preocupare in ceea ce p ri­ trei luni ale anului s-au exe­ L _
cutat peste prevederi 574 exa­
cutării acestor lucrări, cooperatorii veşte fertilizarea păşunilor Aici, mene bacteriologice şi anato­
, , * V f '. . . . - • > • * • - i î T y - - « . v V b / C w nu aplicat pe 25 de hectare situate de abia acum au fost luate măsuri mopatologă e. 2 G90 examene
în trupul „M ălăişte” urină şi must pentru construirea bazinelor nece­ parazilologu e, un număr in
de bălegar. sare colectări urinei. Ghid vor fi semnat de examene serologiee
/ i r V ) * ' V 1 j 3 H Sc înlihicsc însă şi unităţi unde însă vata ? Iată o întrebare la care pentru le p lo s n iro /» si brutele m M m
conn:lin i de conducere al coopera­
nu se acordă atenţia cuvenită folo­ zâ, de (onlrol al ulim.-ntcloi c tQ t /y la roA rr /vâoâz/evsef s/><re/4/ sr/irs
Mecanizatorul Alexandru lanoşi cme lucrează la coopera li va agricolă tivei trebuie să găsească un răs­ ele.
r
de producţie din Sebeş, execută lucrări de întreţinere, prin grăpare, la sirii acestei im portante rezerve de puns corespunzător in ee) mai c u a/a*C4 t â/ p/ c/ / „c a r acj
culturile păloase insăminţate din toamnA. sporire a producţiei de iarbă şl fin. 6curt timp.