Page 28 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 28
PAGINA A 4-A D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 350s\
-
i - î ' 1 * ’ ' *
VATA
ŞXIRV in f o r m a ţ ii c o m e n t a r ii ♦ ŞTIR» INFORMAU! COMENTARII » ŞTM JMFORMAŢU COMENTARII:
Congresul In Comitetul Special al O.N.U pentru codificarea Problema rhodesiană produse feroase şi cupru; S.U.A. şi
Spania plăte-sc 700.000 lire.
Cea mal mare parte a achiziţio
principiilor de drept internaţional n ărilor din Rhodesia şl liv ră rilo r
P.C.1J.S spre Rhodesia revine însă R.S.A. Po Evenimentele
tr iv it părerii econom iştilor şi obser
Intervenţia reprezentantului LO N D R A 7 (Agenpre*) — Angliei, le-a avut ieri seară cu m i va to rilo r politici, scrie ziarul, guver
încheierea dezbaterilor A ctivitatea diplom atică consacra gueira, un purtător de cuvînt portu nul lu i Sm ith nu ar fi putut rămîne din Vietnamul
No-
nistrul de externe portughez,
la putere mai m u lt de o săptămină
roman tă crizei rhodesiene se desfăşoară cu ghez a precizat că cele două părţi de la declararea unilaterală a inde
pe marginea Intensitate. Observatorii apreciază 6 -au lim ita t să-şi expună punctele cordat un ajutor substanţial şi m ul-
pendenţei dacă R.S.A. nu )-ar fi a-
că guvernul britanic ar înclina
să
NEW YORK 7 (Agerpres). — Reprezentantul român a arătat în recurgă la O.N.U. pentru a obţine noi de vedere.
Directivelor noului In Com itetul Special al O.N.U. pen continuare că Republica Socialistă argumente politice şi ju rid ice în o- ■"âr tilatecal. de sud
tru codificarea p rin cip iilo r de drept România desfăşoară o politică con fensiva sa diplom atică in problema JOHANNESBURG 7 (Agerpres). —
plan cincinal internaţional care trebuie să stea la stantă de dezvoltare a re la ţiilo r sale Rhodesiei. Aceste acţiuni se concre Ziarul „Star", care apare la Johan- NEW YORK 7 (Agerprea). —
baza re la ţiilo r dintre state au început economice, tehnico-stiinţifice şi c u l tizează în contactele stabilite de Lon nesburg, publică o ştire p o trivit că- C om itetul Special al O.N.U. pentru
discuţiile pe marginea p rincipiulu i turale cu toate statele, considerind examinarea problemei aplicării De
MOSCOVA 7. Corespondenta] dra cu guvernele Greciei, statului Pa
p o trivit căruia statele trebuie să co că schim burile m ultilaterale pe baza nama, Republicii Sud-Africane şi claraţiei cu p rivire la acordarea in
Agerpres, S. Podinâ, transm ite : opereze în conform itate cu Carta avantajului reciproc, fără condiţii dependenţei ţă rilo r şt popoarelor co
Joi s-au încheiat dezbaterile pe politice, fără restricţii şi discri Portugaliei, im plicate in ultim ele si 0 O INTENSA A C T IV IT A T E loniale a adoptat m iercuri o decla 0 LA SAIGON CONTINUA
marginea D irectivelor noului plan O.N.U. m inări, contribuie la îm bunătă cele mai flagrante acţiuni de încăl d i p l o m a t i c a raţie care cheamă C onsiliul de Secu CONSULTĂRILE DINTRE GE
Luînd cuvîntul în cadrul dezbate
cincinal al U n iu n ii Sovietice. rilor, reprezentantul român, Vasile ţirea clim a tu lu i internaţional şi care a embargoului in stitu it îm po ritate „să adopte im ediat m ăsuri*
A. N. Kosîghin. preşedintele T ilincă. a menţionat că promovarea la apropierea intre state, consti triva Rhodesiei. Petrolierul „lonna- 0 R.F.G., JA PO N IA , AU STR IA. pentru redeschiderea dezbaterii asu NERALUL KY Şl DIVERSE PER
C onsiliului de M in iş tri a) U.K S.S., cooperării internaţionale constituie tuie un im portant factor de întă V" navighează sub pavilion grec şi pra Rhodesiei in acest organism. De
a rostit o scurta cuvintarc de un factor im portant pentru dezvol rire a păcii. El a declarat că, p o triv it căpitanul său este de origină grea S.U.A. ŞI S PA N IA C O N TINU A claraţia subliniază câ politica regi SONALITĂŢI BUDISTE SAU
încheiere a discu ţiilo r pc m argi tarea înţelegerii reciproce între po p rin c ip iilo r fundamentale ale drep că. El a fost în ch iria t de compania SA FAC A COMERŢ CU RHO m ului rasist din Rhodesia „reprezin CATOLICE 0 AU LOC NOI
nea celui de-al treilea punct al poare. pentru asigurarea progresului tului internaţional contemporan, co sud-africană „A . G. M orrison*, iar tă o ameninţare Ia adresa păcii şi
ordinei de zi. El a spus intre al economic, social şi cultural al tu tu operarea dintre naţiuni trebuie să pe parcursul traversării sale prin DESIA securităţii" sj cere C onsiliului de Se MANIFESTAŢII.
tele câ pe baza D irectivelor a- ror ţărilor, contribuind, prin aceasta, aibă un caracter universal. încercă G olful Persic el a fost cum părat de curitate să aprobe adoptarea de sanc
probate de Congres se va elabo la crearea unor condiţii favorabile rile de a împiedica unele state să compania „V arnikos Corporation" cu 0 C O N S ILIU L DE SEC U RITA ţiu n i suplim entare îm potriva Rhode
sediul în Panama. In fine, depinde
ra in viitoarele 4-5 luni planul consolidării păcii în lume. El a citat participe cu drepturi depline la di de autorităţile portugheze dacă pe TE C HEM AT S.A-ŞI REIA DEZ siei, în baza a rticolului 42 al Cartei
cincinal, care va fi defalcat apoi in acest context pe N. Titulescu, care, feritele forme ale cooperării interna trolierul îşi va putea descărca im O.N.U., care autorizează folosirea SAIG O N 7 (Agerpres). —
plnă la nivelul întreprinderilor. cu ocazia deschiderii celei de-a X l-a ţionale, cum ai- fi opoziţia unor ţări portanta cantitate dc petrol pe caic B A T E R ILE IN PRO BLEM A RHO- forţei pentru menţinerea păcii in In capitala sud-vietnameză
Congresul a fost salutat de re sesiuni a Lig ii N aţiunilor, spunea : faţă de restabilirea dre ptu rilor legi o transportă in portul Beira dîn Mo- D ESIAN A . ternaţionale. continuă consultările dintre ge
prezentanţi ai partidelor comu „Nu mă îndoiesc in nici un fel de zambic unde a acostat recent. In cursul dezbaterilor, preşedinte neralul K v şi diverse personali
niste şi m uncitoreşti din Guate faptul că colaborarea internaţională time ale R.P. Chineze la O.N.U., are le com itetului, Gcrshon C ollier (Sier- tăţi bud-iste sau catolice, in ve
mala, Liban, Irak, Olanda, Ma va reuşi să învingă toate relele care repercusiuni negative asupra dezvol Guvernele Greciei şi statului Pa ra Leone), a în vin u it guvernul en derea soluţionării actualei crize
roc, Tunisia, Turcia, Bolivia, ne pîndesc din umbră, dacă fiecare tă rii m ultilaterale a cooperării in te r nama au făcut cunoscut că doresc să reia R.F.G., S.U.A., Japonia, Austria glez „de eşecul lam entabil al sanc politice din centrul V ietnam ului
M artinica, al conducerii P.S.U.G. din noi aduce nici, în colaborarea naţionale şi îngreunează posibilitatea contribuie la aplicarea embargoului şi Spania continuă să facă comerţ cu ţiu n ilo r instituite pcnlru lichidarea de sud.
Rhodesia. P o trivit datelor furnizate
din B e rlin u l occidental, precum sa, cele trei elemente fără de care asupra liv ră rilo r de petrol către Rho- de acest ziar, Republica Federală regim ului rasist de la Salisbury" şi
şi ai unor partide şi organizaţii nu se poate realiza nim ic cu adevă de a se obţine rezolvarea unor pro desia. A uto rităţile din Lisabona şi a afirm at că guvernul britanic tre In urma unei reuniuni a con
democratice din Angola, Nigeria, rat măreţ: înţelegerea, voinţa şi ge bleme majore ale vie ţii internaţio Johanncsburg, însă au refuzat cate Germană plăteşte Rhodesiei peste buie să fie considerat „pe deplin răs ducătorilor diverselor tendinţe
Congo (Brazzaville), Iran, Sene nerozitatea". nale. goric să-şi asume o asemenea o b li 3 500 000 lire sterline pentru achizi punzător centru agravarea situaţiei budiste, trei lid e ri budişti, Thich
Japo-
gaţie. După primele întrevederi pe
ţiile
de cupru
şi
azbest;
gal. care lordul Walston, subsecretar de .î,n ia plăteşte aproxim ativ 1.600.000 din R h o d e s i a". Reprezentanţii l'am Chau, Thich Ho Giao şi Thich
După-amiază a avut loc o şe stat la M inisterul de externe al lire sterline pentru achiziţiile de U.R.S.S., Etiopiei şi ai altor ţă ri Thien M inh au cerut guvernului
belgrad : Semnarea acordului economic de poziţia preşedintelui com itetului, rale 1n cel m u lt trei luni, anu
dinţă închisă. şi-au exprim at sp rijin u l deplin faţă organizarea unor alegeri gene
larea tu tu ro r sancţiunilor adop
condamnmd totodată guvernele Por tate îm potriva populaţiei în
tugaliei .şi R epublicii Sud-Africane cursul actualei crize, precum şi
retragerea trupelor m ilita re de
Şedinţa C. C. al româno - iugoslav Abdallah Yafi desemnat să formeze pentru ajutorul acordat regim ului la Da Nang. După cum m enţio
rhodesian.
Declaraţia a fost adoptată fără vot
nează agenţia U.P.L, şefuj gu
P. S. D. Italian pres, N. Plopeanu, transm ite: bunuri de larg consum, ţesături de guvern libanez ţă ri occidentale şi lalîno-americaue. vernului saigonez a acceptat im e
nominal, cu rezerve exprim ate de opt
BELG RAD 7 Corespondentul Ager
bumbac etc. La rîndul său R.S.F. Iu
goslavia va livra maşini şi utilaje, Im ediat după încheierea şedinţei co diat toate cererile form ulate, re-
La 7 aprilie, la Belgrad a fost sem fuzînd insă încheierea unui acord
ROMA 7. — Corespondentul nat acordul de lungă durată privind produse ale industriei electrotehni BEIRU T 7 (Agerpres). — Iu fruntea căruia se afla K aram i, nu m itetului, preşedintele acestuia,’ Col In acest sens, ceea ce l-a deter
Agerpres, 1. Mărgineanu, trans schim burile de m ărfuri dintre Repu ce, şine de cale ferată, laminate ne Abdallah Y afi, desemnat să for mai prim ul m inistru era membru al lier. l-a vizitat pc secretarul general m inat pe Thich Thien M in li, li
m ite : blica Socialistă România şi R.S F. iu feroase, acum ulatori, cabluri, celulo meze noul guvern libanez, a făcut parlam entului, fapt care a atras c ri al O.N.U., U Thant, pentru a-i re der al tin e rilo r budişti, să a fir
La Roma se desfăşoară lucră goslavia pe perioada 1966-1970. Din ză, bunuri de larg consum eţc. cunoscut m iercuri seara într-o decla tici din partea unor deputaţi. m ite declaraţia adoptată. P o trivit a- me câ „nu putem avea nici o în
rile şedinţei C om itetului Central partea română, acordul a fost semnat raţie că şi-a încheiat consultările si Y afi a precizat că în politica ex genţiei U.P.I., este posibil ca Consi credere în generalii din guvern".
al P artidului Social-Democrat de m inistrul com erţului exterior, câ poate anunţa componenţa guver ternă viito ru l său guvern se va opu liu l de Securitate, care are înscrisă Se pare însă că, s ilit de evoluţia
Italian. In raportul său, secretarul Gheorghe Cioară, iar din partea iu Nikola D juverovici, secretar fede nului. El a declarat ziariştilor că in ne aderării Libanului la orice alian pe agenda sa problema rhodesiană evenimentelor, şeful guvernului
p artidului, M ario Tanassi, s-a goslavă de secretarul federal pentru ral pentru comerţ exterior al R.S.F. tenţionează să formeze un guvern de ţă sau pact. „Libanul este un stat dîn decembrie anul trecut, să se în saigonez ai- fi acceptat încheie
referit îndeosebi la problema fu comerţ exterior, Nikola D juverovici. Iugoslavia, a oferit un prînz în cin uniune naţională şi că persoanele de independent şi îşi va apăra această trunească în scurtă vreme. rea acordului, deoarece în capi
zionării cu P artidul socialist. El La semnarea acordului au fost de stea m in istrului com erţului exterior semnate sint a tit mem bri ai parla independenţă", a spus el în înche Viitoarea şedinţă a com itetului va tală s-a anunţat jo i că între bu
a subliniat că social-dem ocraţii faţă Aleksandar G rlicikov, membru al Republicii Socialiste România, m entului, cît şi dinafara lui. După dişti şi guvern a intervenit o în
consideră necesar ca unificarea al Vecei Executive Federale, Boşko Gheorghe Cioară. cum se ştie, din guvernul precedent, iere. avea loc luni. ţelegere. Se menţionează, de ase
câ se înfăptuiască cit mai rapid, Vidakovici, adjunct al secretarului dc menea, câ reprezentanţii budişli
fapt care ar face — după părerea stat pentru afacerile externe, M arian ar fi refuzat cererea generalului
sa — „ca guvernul de centru- Ţ uţulioi, adjunct al secretarului fe Ky de a se proceda la destituirea
stînga să devină mai stabil şi mai deral. pentru comerţ exterior, Radi- dr. Man, prim arul oraşului Da
sigur". V orbitorul a criticat. în \)ole Stakici, m in istru 1 plenipotenţiar Nang, acuzat de „rebeliune".
raportul sau, recentele hotărîri în Secretariatul de stat pentru afa Cu toate acestea, noi m anifes
adoptate de Com itetul Central al cerile externe, şi alte persoane o fi „Le Monde" despre acordurile ta ţii au avut loc în cursul zilei
P a rtid u lui Socialist Italian in ciale. A participat, de asemenea, am de jo i in capitala sud-vietnamezâ.
problema fuzionării celor două basadorul R epublicii Socialiste Ro M ii de persoane s-au adunat în
partide. După cum se ştie, socia mânia la Belgrad, Aurel Mălnâşan, a te a tru l oraşului, blocînd străzile
liş tii consideră câ procesul u n i mem bri ai ambasadei. dintre „cei şase şi pu.i tînd pancarte cu texte an
fic ă rii nu a in tra t încă in faza Acordul prevede o creştere a tiguvernam entale. In cursul m a
sa finală. schim bului de m ărfuri dintre cele n ife sta ţiilor un american a fost
două ţă ri de peste două ori faţă de BRU XELLES 7 (A- rănit. P oliţia a in te rve n it făeînrţ
realizările din perioada 1961-1965. ge/pres). — cît nu s-a precizat alum iniu, „cel şase* uz de grenade lacrimogene ^
procentul acestor re
Republica Socialistă România va li nu oferă nici o redu arme.
vra maşini si utilaje, produse ale In discuţiile abor duceri. In ce priveşte cere a ta rifu lu i tor „A ctualele evenimente care se
produsele
industriei
comun asupra alum i
Bomba a fost industriei electrotehnice, ale indus date cu p rile ju l Con de hîrtie, „cei sase" niului, ta rif care va desfăşoară la Saigon, m enţionea
ciliu lu i m inisterial al
ciment,
trie i petroliere şi chimice,
C.E.E., ţin u t la Bru au dat mandat Com i trebui să râmînă şi pc ză corespondentul special al a-
xelles la începutul a- siei C.E.E. să studieze v iito r la 9 la sută Ei genţiei France Presse, demons
recuperată cestei săptâmîni, „cei o eventuală reducere Insă prevăd in stitu i trează că dacă generalul K y vrea
Rezultatele alegerilor şase", scrie ziarul „Le a ta rife lor vamale. rea unor contingente să ,se m enţină în fruntea guver
M A D R ID 7 (Agerpres). — Monde", au căzut de tarifare supuse unei nului va fi nevoit să facă foarte
taxe dc numai 5
la
Bomba nucleară americană, parlamentare acord să reducă ta ri sută Dc asemenea, m ari concesii. Lucru puţin pro
pierdută cu aproape trei luni în fele vamale la anu n-a fost sta b ilit volu babil. precizează însă agenţia ci
tată, deoarece In tim p ce cl se
urmă în apropiere de coastele din Finlanda mite produse chim ire mul acestor contin
sudice ale Spaniei, a fost recu comunitare angajate Din presa gente. afla în căutarea unor interlocu
în negocierile tarifare
tori „înţelegători" cu care să în
perată joi din adincurile M ării H E LS IN K I 7 (Agerpres). — de la Geneva ale cheie un ar ord avantajos, am ba
Mediterane. Aceasta pune capăt La Helsinki au fost date p ublici „rundei Kennedy". Ei străină In încheiere, „Le sada S.U.A. pare că se afla şi ea
vastei operaţiuni de cercetare şi tă ţii rezultatele alegerilor parlamen au pus insă condiţia Monde" arată că în
i'ecuperare, desfăşurate tim p în tare, care s-au desfăşurat in Finlan ca Statele U nite să legătură cu protestul In căutarea unui ...înlocuitor*.
Japoniei p o trivit că
delungat pe mare şi uscat de im da în zilele de 20 şi 21 m artie a.c. renunţe la practicarea ruia Piaţa comună
portante forţe m ilitare americane P otrivit acestor rezultate, P artidului aşa-zisului „Am erican duce o politică de JA P O N IA — In foto: — As
şi spaniole. După cum se ştie, social-demoerat din Finlanda ii re Selling Price" (p otri dar si aici C onsiliul discrim inare faţă de pect de la puternicele demonstra
bomba fusese pierdută cu p rile vin 55 de mandate, P artidului de vit căruia, m ărfurile m inisterial a pus o exporturile a c e s t e i ţii ce au avut Ioc recent la Tokio
ju l cio cnirii la 17 ianuarie a u- centru — 49, U niunii Democrate a Im portate nu trebuie condiţie, şi anume ca ţări „cei şase" au în şi în alte oraşe japoneze îm po tri
nui bom bardier american de ti Poporului Finlandez (U.D.P.F.) — 41, că depăşească preţu ţările scandinave să sărcinat organul exe va creşterii costului vieţii. in jurul crizei alianţei atlantice
pul B-52 cu o cisternă aeriană U niunii social-democrate a m uncito rile i n t e r n e din cutiv să studieze îm
deasupra regiunii Palomares din rilo r şi m icilor agricultori care a fă înceteze practicarea preună cu celelalte
sudul Spaniei. Acest accident a cut parte dîntr-un bloc electoral co S.U.A.), Totodată, zia dum pingului pe piaţa ţâri vest-europone po încheierea
provocat o creştere a radioacti mun cu U.D.P F. — 7, P artidului dc rul este de părere câ Internaţională cu a- litica comercială care PARIS 7 (Agerpres). — b rilo r Senatului, Paul Douglas,
v ită ţii in regiune şi pagube im coaliţie (partid conservator) — 26, această înţelegere este ceste produse. R eferi va trebui adoptată fa La Paris se ■ constată, p o triv it senator din partea c a tu lu i I lli
portante populaţiei. Problema P a rtidului popular suedez — 12, U- reuniunii agenţiei France Presse, câ pozi nois. a declarat că gu.ernu) fra n
despăgubirilor pe care autorită niu n ii liberale — 9, P artidului m ici oarecum vagă, întru- tor la produsele de ţă de Japonia. ţia R.F.G. faţă de problemele pe cez va trebui să despăgubească
ţile americane ar urma să le plă lor agricultori — 1 mandat. In ca care le ridică demersurile fra n Statele Unite pentru in stalaţiile
tească populaţiei nu a fost încă drul alegerilor menţionate si-au dat C. E. N. T. 0. ceze în N.A.T.O. „nu străluceşte m ilitare americane care vor fi
soluţionată. votul 83,92 la sută dintre alegători. prin claritate". G uvernul vest- evacuate din Franţa. El a pro
TEH ERAN 7 (Agerpres). — german evită de fapt să răspun pus o procedură pentru regle
In comunicatul final dat publicită dă fără echivoc propunerilor pre mentarea acestei probleme şi a-
ţii la sfirsîtul reuniunii de la Tehe cise, conţinute în mem orandumul nume plata de către Franţa a
zilele de 17 şi 18 aprilie pentru anunţat că guvernul ecuadorian ran a C om itetului m ilita r al guvernului francez din 29 m ar in sta la ţiilo r americane la valoa
a avea o serie dc întrevederi cu a fost recunoscut de Chile, C.E N.T O care s-a încheiat m iercuri tie, de a examina in tr-u n cadru rea Io.- actuală, precum şi plata
preşedintele Franţei, de Gaulle, Mexic, Peru şi Salvador. seara la Teheran se subliniază că bilateral consecinţele retragerii ch e ltu ie lilo r de transfer a tutu
şi cu prim ul m inistru francez. discuţiile s-au axat pe probleme p ri Franţei din organ-ismele integra ro r m aterialelor care ve r fi eva
Tom pidoii. Z A N Z IB A R vind „apărarea regională terestră, pe te ale N.A.T.O. După cît se pare. cuate din Franţa. Douglas pro
mare şi in aer, coordonarea activită însă, guvernul de la Bonn nu pune. de asemenea, câ dacă în
In cadrul unui m iting organi
GENEVA ţii C.E.NT.O. cu N.A.T.O. şi mane exclude total tratativele cu Fran decurs de 60 de zile această
zat la Zanzibar, prim ul vicepre ţa, chiar dacă intenţionează să
Joi s-au încheiat lucrările p ri şedinte al Republicii Unite Tan vrele m ilitare anuale". La lucrări, nu acţioneze decît după consul chestiune nu va fi reglementată
RIO DE JANEIR O industria lem nului şi materiale- mei sesiuni a C onsiliului Ş tiin zania, Abeid Karume, a declarat care au durat două zile, au luat par tări cu ceilalţi aliaţi atlantici şi ea să fie supusă C u rţii interna
lor de construcţii. ţific al C entrului Internaţional câ după proclamarea indepen te şefii statelor majore ai Turciei, I- ţionale de ju stiţie de la Haga.
A proxim ativ 240.000 de lucră Congresul va dezbate, pe lin de cercetare asupra cancerului, denţei s-a aju.ns la instaurarea ranului, M arii B rita n ii, S.U.A., iar In conform itate cu hotărîrîle care ★
vor fi adoptate în cadrul acestor
tori argentinieni din transporturi gă problemele organizatorice, şi care a avut loc in sediul Palatu unui guvern al m ajorităţii, toţi din partea Pakistanului, reprezentan consultări. PARIS 7 (Agerpres).
au declarat săptămină aceasta cele legate de îm bunătăţirea con lu i N aţiunilor. Au fost luate în oamenii m uncii bucurîndu-se de tul m ilitai- permanent în Com itetul G rupul parlam entar al P a rti
greva, paralizînd traficul naval d iţiilo r de muncă şi de salarizare dii/ouţie ultim ele realizări în drepturi egale în faţa legii, in m ilita i- al C E N.T.O. Sesiunea de la dului Socialist din Franţa a dat
Teheran a pregătit,
de asemenea,
şi aerian din întreaga ţară. Gre a m uncitorilor din această ra domeniul studierii cauzelor ma diferent de culoare sau religie. reuniunea C onsiliului M inisterial al W ASH IN G TO N 7 (Agerpres). p u b licită ţii un com unicat in care
va se adaugă aceleia a lu crători mui ră. ladiei şi com baterii ei. Recoman In prezent, poporul din Zanzibar C.E.N T.O., rare grupează m iniştri de Referindu-se la surse inform ate ae precizează câ moţiunea de
lor de la întreprinderea de stat dările aprobate de participanţi se află pe calea lich id ă rii defi externe ai ţă rilo r membre şi care va americane, agenţia U P I. anun cenzură îm potriva p o litic ii gu
„Aerolineas Argentinas" care TR IP O LI vor fi supuse C onsiliului de con nitive a urm ă rilo r colonialism u avea loc la Ankara, la sfîrşitul aces ţă că Statele U nite urmează să vernului faţă de N.A.T.O. pre
durează de 45 de zile. G reviştii Intre 9 şi 14 aprilie, in capi ducere al centrului, care se în lui. tei luni. aducă Franţei Ia cunoştinţă câ gătită de socialişti va fi depusă
cer îm bunătăţirea contractelor tala Libiei va avea loc o confe truneşte la Lyon la 25-26 aprilie. sînt gata să discute cu ea proble în Parlam ent dacă guvernul nu
de mm v ă si reprim irea la lucru rinţă a m in iştrilo r educaţiei şl ma retragerii trupelor şi insta va solicita un vot de încredere
a celor 49 de salariaţi concediaţi. planificării din ţările arabe, or BAG DAD la ţiilo r m ilita re americane de pe la încheierea dezbaterilor asupra
ganizată din in iţia tiv a UNESCO. Ambasadorul Ira ku lu i în Iran, Formule de compromis în controversa te rito riu l francez. Această propu p o liticii saJ- generale, care în
nere este conţinută in tr-o notă
VAR ŞO VIA Hasran A l-D ujeily, a sosit la care urmează să fie remisă gu cep la 13 a prilie în Adunarea
LE O P O LD V ILLE
W itold Tram pc’/ynski, m inis Bagdad pentru a discuta cu o fi vernului francez şi care consti Naţională. Com unicatul repro
tru l com erţului exterior al R.P. Preşedintele Republicii Congo, cia lită ţile irakiene probleme p ri greco-cipriotă tuie răspunsul W ashingtonului la şează guvernului de a nu fi con
Polone, s-a înapoiat la Varşovia generalul Mobutu. a semnat vind evoluţia re la ţiilo r dintre cele mem orandumul francez din 31 sultat Parlam entul în d ife rite
m iercuri legea cu p rivire la noua
din vizita făcută in India. (m p ă iţirc adm inistrativă a ţârii. două ţâri. A TEN A 7 (Agerpres). — zate din Grecia afirm ă, insă că, po martie. momente im portante ale evolu
Tram pczynski a dus tratative Cabinetul grec s-a în tru n it m ier- tr iv ii form ulei elaborate de guvernul Se precizează câ nota cere gu ţiei p o litic ii sale din ultiir.a
cu mem bri ai guvernului indian Intr-un discurs radiodifuzat, ge QUITO euri seara la Atena pentru a discuta grec în vederea soluţionării diver vernului francez cla rific ă ri p ri vreme.
şi a încheiat un acord cu privire neralul Mobutu a precizat câ in Preşedintele provizoriu al Ecua problema reorganizării comandamen genţelor, Grivas ar urma să-si men vind utilizarea în comun a ba G rupările politice franceze con
loc de 21, Congoul va avea 12 pro
la schim burile de ir.ărfuri intre vincii. I.eopoldviile rărr.înc o en dorului, Clemente Yerovi Inda- tului forţelor armate cipriote, care ţină comanda trupelor greceşti din zelor şi fa c ilită ţilo r m ilitare fra n tinuă să-şi definească poziţia
Polonia şi India şi un acord de titate adm inistrativă independen buro. a avut o prim ă întrevedere constituie de mai m ulte săptâmîni o- insulă, renunţînd la conducerea găr ceze „în eventualitatea unul faţă de măsurile preconizate de
eolabo--a-e intre organizaţiile e- tă de provincii. M em brii guver cu m em brii noului cabinet pen biectul tratativelor greco-c îpriote. Un zii naţionale cipriote. Proiectul grec conflict". guvernul francez în p rivin ţa
eonomice ale celor două ţări în tru stabilirea unui program gu comunicat dat pub licităţii la Atena urmează să fie supus exam inării gu De asemenea, se apreciază că N .A.TO . P artidul Socialist U n i
domeniul tehnico-ştiinţific şi al nelor şi adunărilor provinciale vernamental. Cu acest p rile j, m i arată că guvernul grec a elaborat vernului cipriot. nota va solicita Franţei despă ficat a publicat un com unicat in
cooperării industriale — în p ri actuale vor face parte din guver nistrul de finanţe, G uillerm o proiectul unei form ule de compro Generalul Grivas se află încă la gubiri im portante legate de trans care dezaprobă m oţiunea de cen
nele şi adunările noilor provin
mul rînd al construcţiei navale, cii. Fiecare provincie va avea Borja Enriquez. a anunţat anu mis menite să reglementeze diferen Atena, unde îşi continuă consultării*» ferul comandamentelor integrate zură pregătită de grupul parla
construcţiei de maşini şi indus un guvernator, asistat de unul larea im pozitului asupra im por dul existent între preşedintele Ma- cu reprezentanţii guvernului grec In şl a bazelor m ilita re americane m entar socialist „O bună parte
triei chimice. tu rilo r, im pozit care a provocat karios şi generalul Grivas, coman cursul zilei de m iercuri G rivas a fost de pe te rito riu l francez. a stîngii, relevă com unicatul, con
sau doi vice-guvernatori.
puternicele m anifestaţii antigu dantul forţelor armate din Cipru, cu p rim it de regele Constantin şl a a- sideră că retragerea Franţei din
SAN TIAG O DE C H ILE COPENHAGA vernamentale şi grevele din ora p rivire la problema competenţelor vut o serie de întrevederi cu repre W ASH IN G TO N (Agerpres). N.A.T.O. reprezintă un act pozi
In capitala Republicii Chile a şul Guayaquil ce au dus la căde în conducerea armatei. Nu au fost zentanţii partidelor politice din Gre Luînd cuvîntul faţa mem- tiv*.
Început cel de-al X-lea Congres P rim u l m inistru dane?, Otto rea juntei m ilitare ecnadoriene. încă dezvăluite amănunte asu
a Federaţiei m uncitorilor din Krag, va face o vizită Ia Paris In Pe de altă parte, la Quito s-a pra acestui proiect. Surse autori cia.
Redacţia |1 administraţia ziarului «tr. Dr. Petru Groza nr. 28, telefon 15 88, 12 76. 13 85. 12 11. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei General* P.T.T.R. — nr. 263 328 din fl noiembrie 1940. — Tiparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-JEtova. I” 11 I
| 80.065 |