Page 29 - Drumul_socialismului_1966_04

PROLETAR) DIN TOATE TARILE* UNITI-VAI
ÎNCHEIEREA lucrărilor sesiunii generale

A ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

In Capitală s-au încheiat vineri lu ­ ţiei de ştiinţe geologice şi geografi­ desfăşurată de oamenii m uncii pen­
crările sesiunii generale a Academiei ce; A urel Moga — preşedintele sec­ tru îndeplinirea h o tă ririlo r Congre­
R epublicii Socialiste România. ţiei de ştiinţe medicale; Vasile Ma- sului al IX -lea, s-a subliniat ro lu l
In cursul d im in e ţii au avut loc şe­ linschi — preşedintele secţiei de şti­ cercetării ştiin ţifice in dezvoltarea e-
dinţele pe secţii şi filiale, in cadrul inţe economice şi ceroetari sociolo­ conomicâ şi social-culturalâ a pa­
cărora au fost alese noile organe de gice; C. loncscu-Gulian — preşedin­ triei.
conducere ale acestora. tele secţiei de ştiinţe filozofice, psi­ S-a remarcat, de asemenea, că ac­
A avut loc apoi adunarea generală hologice şi ju rid ice ; Constantin Dai- tivitatea C onsiliului Naţional al Cer­
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Ia care au participat tovarăşii A le­ coviciu — preşedintele secţiei de şti­ cetării Ş tiin ţifice — fo r coordonator
xandru Birlâdeanu, membru al Co­
ş tiin ţifice — creează
al a c tiv ită ţii
inţe istorice; Em il Petrovici — pre­
m itetului Executiv şi al P rezidiului şedintele secţiei de ştiinţe filologice; condiţii favorabile dezvoltării cerce­
Permanent al C om itetului Central al A lexandru P hillppide — preşedinte­ tă rii fundam entale şi aplicative, spo­
P artidu lui Comunist Român, prim - le secţiei de literatură şi arte; Rabica r ir ii contribuţiei oam enilor de ş tiin ­
ANUL XVIII. NR. 3506 SIMBATA 9 APRILIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI vicepreşedinte al C onsiliului de M i­ Ripan — preşedintele filia le i.d in C luj ţă la elaborarea şi realizarea obiec­
tivelor cuprinse in planul cincinal.
niştri, Manea Mănescu, secretar al
a Academiei, şi C ristofor Simionescu
C om itetului Central al P artidului Co­ — preşedintele filia le i din Iaşi a A - In încheierea expunerii, tovarăşul
m unist Român, Roman Moldovan, cademiei. A lexandru Birlâdeanu a fe licita t
A vicepreşedinte al C onsiliului de M i­ După alegerea organelor de con­ noua conducere a Academiei şi a ex­
In întîmpinarea celei de a 45-a niştri, preşedintele C onsiliului Na­ ducere ale Academiei Republicii So­ prim at convingerea că prin efo rtu ­
rile unite ale tu tu ro r oam enilor de
cialiste România, din
însărcinarea
ţional al Cercetării Ş tiinţifice, con­
ducători ai in s titu ţiilo r centrale, aca­ conducerii partidului şl guvernului a ştiinţă, sub conducerea încercată a
luat cuvîntul tovarăşul
demicieni şi m em bri corespondenţi.
Alexandru
partidului, ştiinţa
românească va
aniversări a Partidului Comunist Român preşedinţii secţiilor ştiinţifice şi f i ­ Bîrlâdeanu. V orbitorul a subliniat tor activ în dezvoltarea şi în florirea
Adunarea generală
realiza noi succese, devenind un fac­
a
confirm at
că atmosfera în care s-a desfăşurat
lia lelo r şi a ales Prezidiul Academ i­ sesiunea, sp iritu l constructiv al dez­ continuă a societăţii noastre socia­
ei. Preşedinte al Academiei R epubli­ baterilor, propunerile judicioase fă ­ liste.
cii Socialiste România a fost ales a- cute au evidenţiat încă o dată hotă­ P articipanţii la sesiune au adoptat
cademicianul M iron Nicolescu, iar rî rea m em brilor Academiei de a-şi o telegramă adresată C om itetului
SPRE NOI SUCCESE IN ÎNFĂPTUIREA vicepreşedinţi academicienii Athana- consacra, a lături de ceilalţi oameni Central al P artidului Comunist Ro­
se Joja, Ştefan M ilcu, Remus Râdu-
de ştiinţă şi cultură, întreaga price­
mân, tovarăşului Nicolae Ceauşeseu.
leţ şi Şerban Ţiteica. Din Prezidiu
Dupâ-amiază au fost decernate pre­
pere. energie şi putere de creaţie în­
mai fac parte academicienii: D um itru flo ririi României socialiste. m iile Academiei R epublicii Socialis­
Dumitrescu — secretar general: Relevind sem nificaţia deosebită a te România pe anul 1964. F elicitînd
Gheorghe Vrănceanu — preşedintele acestei sesiuni, ca fiin d prim a reu­ călduros în numele P rezidiului Aca­
demiei pe cei prem iaţi, acad. M iron
secţiei de ştiinţe matematice; Moria
S A R C IN ILO R EC O N O M IC E Hulubei — preşedintele secţiei de şti­ niune a m em brilor Academiei după Nicolescu, preşedintele Academiei, a
Congresul al IX -lea al P.C.R., vo rb i­
torul a arătat im portanţa m ăsurilor
inţe fizice; Costin Neniţescu — pre­
arătat că num ărul mare de lucrări
şedintele secţiei de ştiinţe chimice; adoptate dc Plenara C.C. al P.C.R. premiate este o ilustrare a rodniciei
Elie Carafoti — preşedintele secţiei şi de Sesiunea M a rii Adunări N aţio­ creaţiei ştiin ţifice , exprim ă faptul
Ne mai desparte puţin tim p de şî cercetare în vederea rid ică rii de ştiinţe tehnice; Em il Pop — pre­ nale din decembrie 1965 pentru îm ­ îm bucurător că oamenii de ştiinţă
ftarbătorirea unui eveniment de pe o treaptă superioara a ca li­ şedintele secţiei de ştiinţe biologice; bunătăţirea organizării şi îndrum ării şi cultură muncesc cu hărnicie şi ta­
j»eamâ: aniversarea a 45 de ani GHEORGHE CALIN tă ţii m etalului, a perfecţionării Nicolae Cern eseu — preşedintele sec­ a c tiv ită ţii de cercetare ştiinţifică. lent pentru a contribui prin m ijlo a­
de la crearea P a rtid u lui Comu­ proceselor tehnologice şi creşterii ţiei de ştiinţe agricole şî silvice ; După ce au fost infătisate unele cele lor la progresul patriei noastre.
nist Român, care a călăuzit şi prim-secretor al Comitetului indicilo r de utilizare a agrega­ Sabba Ştefăneseu — preşedintele sec­ aspecte din activitatea constructivă (Agerpres)
condus poporul nostru pe dru­ regional Hunedoara al P.C.R. telor. In unităţile m iniere preo­
m ul În fă p tu irii unei vieţi noi, cuparea principală a constituit-o
fericite. Stâpîni pe propria lor extinderea tehnicii noi şi a me­ Comitetului Central al Partidului Comunist Român
soartă, oamenii m uncii din ţara canizării lu cră rilo r în abataje,
noastră, sub conducerea înţeleap­ mod concret conducerile între­ concentrarea producţiei pentru o
tă a partid u lu i comunist. Înde­ prinderilo r şi organizaţiile de folosire oit mai judicioasă a fo r­ Tovarăşului secretar general al C. C. al P. C. R.
plinesc astăzi cu succes un partid în luarea celor mai efi­ ţei de muncă. La U.M. Cugir. s-a
program m ăreţ de dezvoltare eco­ ciente măsuri pentru recupera­ acordat o atenţie sporită, repar­
nomică şi în flo rire soclal-cultura- rea restantelor. Asemenea grupe tiză rii mai raţionale a reperelor NICOLAE CEAUŞESCU
lă a României socialiste. Chemă­ de control şi aju tor au fost tri­ pe fa m ilii de piese, maşini şi oa­
r ii înflăcărate a Congresului al mise la C.S. Hunedoara. C.C.V.J., meni, c it şi folosirii depline a
ÎX -le a al partidului de a depune l 7 M. Cugir, D irecţia regională maşinilor-uneUe cu comandă pro­ Participanţii la lucrările sesiunii fică şi ale creşterii eficienţei el eco­ rea aplicativă, contribuind astfel la
tot elanul şi energia creatoare, de transporturi auto, un ităţile gram şi ciclu semiautomat. In generale a Academiei Republicii So­ nomice şi sociale. o mai puternică legătură între teo­
toată capacitatea lor de muncă, forestiere şi in alte întreprinderi. u nităţile forestiere s-a îm bună­ cialiste România, din G-8 aprilie 1066, Adunarea generală a Academiei a rie şl practică, intre ştiinţă şi pro­
oamenii m uncii i-au răspuns in- In lum ina Plenarei C.C. al tă ţit funcţionarea mecanismelor, adresează Comitetului Central al constatat, cu îndreptăţită bucurie, că ducţie.
tensifioindu-si e forturile in lupta PC.R. din decembrie 1965, cu a crescut dotarea tehnică a par­ Partidului Comunist Român şi. Dum­ s-au obţinut noi «J valoroase reali­ Orientarea şl sprijinul generos pe
pentru îndeplinirea şi depăşirea privire la îm bunătăţirea organi­ chetelor şi gradul de mecanizare neavoastră personal, iubite tovarăşe zări ştiinţifice, că a sporit contribu­ care Partidul Comunist Român şi gu­
sarcinilor de plan, dind patriei zării a ctivită ţii economice din la o serie de operaţii cu volum Ceauşeseu, un călduros salut, asigu- ţia cercetării la opera de desăvirşlre vernul ţârii noastre le acordă cerce­
produse tot mai multe, mai bune întreprinderi, biroul Com itetului mare de muncă. rindu-vâ totodată de recunoştinţa şi a construcţiei cocialismutul in ţara tării sint chezăşia cuceririi unor noi
şi la un preţ de cost cit mai regional de partid a întreprins In acţiunea dc îm bunătăţire a entuziasta lor adeziune faţă de pro­ noastră, că a crescut prestigiul inter­ poziţii in frontul ştiinţei universale
scăzut. o serie de acţiuni pentru studie­ a ctivită ţii economice, organele şi gramul de măsuri trasat de partid in naţional al ştiinţei româneşti. şi a unor noi şi valoroase contribu­
organizaţiile de partid, conduce­
Pentru Întîm pinarea zilei de 8 rea şi valorificarea cît mai de­ rile tehnice din întreprinderi au scopul înfloririi ştiinţei româneşti. înfiinţarea Consiliului Naţional al ţii la propăşirea României socialiste.
M ai. cea de a 45-a aniversare a plină a rezervelor existente. In folosit mai raţional foiŢa de m un­ Oamenii dc ştiinţă işi exprimă sa­ Cercetării Ştiinţifice va contribui din In preajma aniversării a 45 de
P a rtidului Comunist Român, cu toate întreprinderile le giunii au că şi îndeosebi cadrele tehnico- tisfacţia că lucrările Congresului al plin — pe baza unei concepţii si a ani de luptă şl de creaţie istorică a
realizări cit mai frumoase în în­ fost alcătuite colective din acti­ fX-lca z\ Partidului Comunist Ro­ unui program unitar şi de perspecti­ Partidului Comunist Român, oamenii
mginereşti au luat măsuri pentru
deplinirea sarcinilor de plan, co­ vişti de partid, ingineri, econo­ îm bunătăţirea asistenţei tehnice, mân au situat problemele dezvoltă­ vă — la concentrarea eforturilor sa­ de ştiinţă şi cercetătorii din Acade­
lectivele de m uncitori, ingineri m işti şi tehnicieni, care au ana­ in toate schim burile şî secţi­ rii ştiinţei printre cele mai impor­ vanţilor şl cercetătorilor şi la gă­ mie se angajează să-şi intensifice e-
şi tehnicieni dîn unităţile econo­ lizat posibilităţile de creştere a tante probleme ale dezvoltării eco­ sirea mijloacelor celor mai adecua­ forturite pentru a aplica in viaţă di­
mice ale le g iu n ii noastre, producţiei şi produ ctivităţii m un­ ile productive. O rganizaţiile de nomice şi sociale r ţârii noastre. Ei te, pentru soluţionarea unor proble­ rectivele partidului, în vederea spo­
partid au îndrum at activitatea
ririi patrimoniului ştiinţific naţional
şi-au luat angajamente mo­ cii, realizării unor produse de ca­ cadrelor tehnico-inginereşti spre au inlîmpinat cu viu interes şi căl­ me actuale ale progresului tehnic si şi a ridicării, pe o treaptă superioa­
ştiinţific contemporan.
/
bilizatoare in întrecerea so­ litate superioară, la un preţ de desfăşurarea unei susţinute acti­ dură expunerea dv. la Marea Aduna­ ră, a contribuţiei ştiinţei la edifica­
cialistă. In vederea în d e p lin irii cost cît mai redus. * v ită ţi de concepţie in vederea Strungarul Cutean Nicolae de re Naţională, care conţine un amplu Sesiunea generală a constatat că rea României socialiste.
şî depăşirii lor, încă din primele Felul în care s-au preocupat îm bunătăţirii organizării produc­ la U.M. Cugir, execută lucrări de planurile de activitate ale unităţilor
dc cercetare din Academic pe anul
zile ale anului şi-au m obilizat organele şî organizaţiile de ţiei, a perfecţionării continue a bună calitate, numărindu-se p rin ­ tablou =1 fenomenului ştiinţific ro­ 1966 răspund în mai mare măsură IN NUMELE ADUNĂRII
întreaga energie, au căutat şi va­ partid. sindicale şi de U.T.C, procedeelor tehnologice şi in tro ­ tre evidenţiaţii secţiei din care mânesc şi indică căile esenţiale ale sarcinii de intensificare - cercetării GENERALE,
lo rific a t noi rezerve interne, au conducerile tehnice din între­ ducerii tehnicii noi, pentru rea­ lace parte. îmbunătăţirii organizării şi îndru­ ştiinţifice şi de îmbinare organică a PREŞEDINTELE ACADEMIEI
făcut diurn tot mai larg tehnicii prinderi. de folosirea raţională a lizarea inlocm ai a prevederilor F oto : V. ONOIU mării activităţii de cercetare ştiinţi­ cercetării fundamentale cu cerceta­ REPUBLICII SOCIALISTE
noi .şi experienţei înaintate, ce­ capacităţilor de producţie, îm bu­ planului tehnic. In fiecare uni­ ROMÂNIA
lo r mai eficiente forme de orga­ nătăţirea organizării m uncii, a tate industriala s-a făcut o re­
nizare a producţiei şî a muncii. a ctivită ţii de cercetare şi con­ partizare mai ■ raţională a cadre­
Calea sigură spre obţinerea u- cepţie, utilizarea personalului şi lor tehnico-inginereşti între ser­
nor realizări cît mai frumoase a fondului de tim p au fost ana­ viciile funcţionale, pe de o par­
lin întrecerea socialistă o cons­ lizate de mai m ulte ori in ple- te, si sectoarele productive si Lucrările agricole de primăvară Intre 10-20 aprilie
titu ie îndeplinirea ritm ică a sar­ 'n a re şi şedinţe ale biroului Co­ serviciile de concepţie, pe dc
c in ilo r de plan la toti indicatorii. m itetului regional de partid. Cu altă parte. In felul acesta a fost
Pe această linie, încă din p ri­ aceste ocazii, pe baza in dicaţiilor întărită asistenţa tehnică pe toa­
mele zile ale anului, biroul Co­ date de conducerea partidului, te schim burile şi locurile de precizăm că s-au plantat .10 hec­ ţios primim- din partea mecani­ DECADA
m itetu lu i regional de partid a au fost adoptate măsuri concre­ muncă, s-a exercitat un control Grijă pentru calitatea tare cu cartofi, din 'jele 70 hec­ zatorilor care se străduiesc ca
u rm ă rit şi analizat în mod sis- te, care .să conducă la sprijinirea mai exigent din partea conduce­ tare planificate. De menţionat că toate insâm întârile prevăzute pen­
t* naţie asigurarea co n d iţiilo r organizaţiilor de partid, sindicale rilo r tehnice asupra felului in însămînţăriior pe suprafaţa destinată c u ltu rii tru campania de prim ăvară să
te;inico-m ateria)e necesare des­ şi U.T.C. în mobilizarea maselor care se îndeplinesc sarcinile dc cartofului s-au transportat din fie de bună calitate.
făşurării norm ale a producţiei la de m uncitori, ingineri şi tehnici­ producţie pe fiecare schimb, sec­ tim p cite 30 tone gunoi dc grajd GHEORGHE ISTRATE CĂRŢII
toate u n ită ţile economice, a ana­ eni la descoperirea şi valorifica­ ţie, sector. La cooperativa agricolă din la hectar. corespondent
liza t decadal stadiul realizării rea mai deplină a rezervelor de Specialiştii din întreprinderi au Daia. raionul Sebeş, se desfăşoa­
p la n u rilo r de producţie la sorti­ creştere a realizărilor la Lo|î in ­ studiat şi rezolvat o serie dc ră o intensă jrtiv ita tc pentru exe­ O activitate intensă se desfă­
mentele mai im portante, dc in ­ dicatorii de plan. Drept urmare, probleme majore ale procesului cutarea ia tim p si în bune eondi- şoară şi la grădina de legume. Ce­ TEHNICE
le 27 hectare rezervate grădinări­
ve stiţii şi de livra re la export, din îndemnul organizaţiilor de de producţie, au dat soluţii com­ tiuni a lu cră rilo r agricole de p ri­ Activitate intensă
stabilind operativ măsuri de partid, in fiecare întreprindere, petente. corespunzătoare cerin­ măvară. Pină în prezent, sub în ­ tului au fost pregătite din vreme
recuperare a râm înerilor în u r­ la fiecare secţie şi sector, a cres­ ţelor nivelului actual al tehni­ şi pe măsură ce tim pul permite la Sîngâtm In pregătirea celor rare vor
mă. In cazurile oînd s-au sem- cut preocuparea pentru sporire* cii. Cadrele tehnice de la C.S drumarea organizaţiei de partid, răsadurile sint scoase în cimp. In spori rînd u rile lu cră to rilo r din
producţiei si productivităţii mun­
naLat nerealizări la unii indica­ Hunedoara, de pildă, au adus o ţăranii cooperatori de aici au in- ce priveşte însănu'nţatul porum ­ industrie, precum şi in perfec­
to ri. s-au constituit grupe din ci', îm bunătăţirea ca lită ţii pro­ preţioasă contribuţie (a efectua­ sumînţat 100 hectare cu sfeclă de bului trebuie spus că s-au luat ţionarea pregătirii personalu­
O dată cu ivirea zorilor briga­
activişti de partid şi specialişti, duselor şi reducerea preţului de rea unor studii complexe şi sta­ zahăr, 2 10 ha. trifo i şi alte cu l­ dierii Jlie Rusii, Dânilă Hînciu şi lui existent, un rol im portant
conduse de mem bri ai birouiui cost. Colectivele de sîderurgişti bilirea unor nomograme cu aju- măsuri pentru ca cele 800 de II are literatura tehnică de spe­
loan Aleman de la cooperativa a-
C om itetului regional de partid, şi-au îndreptat atenţia spre în­ tu ri din urgenta înt-îi. Acum. hectare să fie m enţinute in stare gricolâ din Sîngătin se îndreptau cialitate, care cunoaşte o deo­
care au îndrum at şi s p rijin it in tărirea a ctivită ţii de concepţie (Continuare în pag. a 3-a) preocuparea principală a coopera­ curată de buruieni, executîndu-se spre tarlaua .Redea** repartizată sebită dezvoltare. In Editura
to rilo r din Daia este plantatul grăpatul şt discuitul lor. în pentru plantarea cartofilor. Exa- tehnica au apărut pină în pre­
cartofilor. Şi în această direcţie această direcţie un s p rijin pre- m inind starea terenului ei au a- zent numeroase cărţi atît o ri­
ginale cît si traduceri, pentru
jtins la concluzia că se poate ir.
cepe lu ciu l. Apoi, şefii de ‘echipe, diversele sectoare industriale,
care se adresează celor mai va­
Acţiuni consacrate aniversării partidului Fiind un factor din cele trei brigăzi, au m obilizat riate cercuri de c itito ri — m un­
dc seamă in mo­ în cim p peste 80 de ţărani coope­ citori, tehnicieni, m aiştri, in g i­
ratori. In acelaşi tim p, cu ajuto­
Organizaţia de bază cutului de luptă al mări politice precum dernizarea agricul­ rul oîtorva atelaje se transporta neri etc. )n u ltim ii ani, sub
P.C.R. de la Liceul din clasei noastre m unci­ şî în tîln iri cu acti­ tu rii, amenajarea sămînţa necesară. Fiecare echipă îngrijirea E d itu rii tehnice, au
Simeria a întocm it toare sub conducerea vişti de partid si de unor suprafeţe cît se străduia să realizeze un volum apărut numeroase că rţi — M a­
recent un plan cu- partidului. Biblioteca stat. mai m ari de tere­ cît mai mare de lucrări şi de bu­ nualul inginerului. Cartea
prinzînd acţiunile ce şcolii va populariza Pînă in prezent au nuri pentru iriga­ nă calitate. m uncitorului de’ la prepararea
se Întreprind în vede­ cu prioritate cărţi ah' fost organizate două ţii constituie una m inereurilor, M em orator de
rea aniversarii a 45 că roi1 pagini evoră excursii. Una a avut din acţiunile că­ îm preună cu brigadierii, ingin% metalurgie, Ajustarea, Cartea
de ani de la crearea lupta poporului ro­ loc la Lupcni. unde reia cooperatorii iu l Alexandru Preda controla ş1 oţelarului, Coroziunea şi pro­
P a rtidului Comunist mân pentru elibera­ elevii au avut o în- din Rapolt ii a- dădea indicaţii asupra fe lului cum tecţia betoanelor etc. — care
Român. rea sa socială şi na­ tîlnire instructivă cu cordă o deosebită trebuie făcută plantarea pentru l au contribuit in bună măsuţă
In perioada pină la ţională. In şcoală va m ineri vîrstnici p a rti­ atenţie. se asigura o densitate normală dc la ridicarea c a lific ă rii oameni­
8 Mai vor fi organi­ fi organizat un con­ cipanţi la greva din Pentru acest an cuiburi la hectar. In tr-o altă par­ lor m uncii şi la introducerea
zate două simpozioa­ curs ele creaţie o rig i­ august 1929. Cea de-a ei au sta b ilit să te, a lţi ţărani cooperatori lucrau unor metode perfecţionate în
ne cu tenia reflectării nală. irige 40 hectare cu hărnicie la completarea golu­ producţie.
în creaţia l i t e r a r ă Comitetul U.T.C. va doua a avut loc la din care 25 sint rilo r în via tînărâ. în acest scop De un deosebit succes s-au
contemporană a tre­ organiza cîteva infor­ muzeul Doftana. destinate grădinii au fost pregătite din vreme 5 000 bucurat lucrările apărute in
de legume. In fo­ b iră ţi viţă de vie. Şi aici se u r­ noile colecţii „Tehnica nouă**.
tografia de faţă vă mărea cu atenţie ca in fiecare „Colecţia de a te lie r', „Colecţia
Prezentarea scrisorilor de acreditare de prezentăm, un as­ parcelă să se folosească viţe d t ele ctricia n u lu i' etc.
vie din soiurile plantate iniţiat.
pect de la amena­
Ca urm are a interesului ma­
jarea canalelor. A. POPESCU nifestat din partea c itito rilo r
câtre ambasadorul Danemarcei la Bucureşti corespondent o trad iţie în regiunea noastră,
pentru cartea tehnică a devenit
ca în prim a parte a anului să
V ineri. 8 aprilie, preşedintele Con­ Stat, Chivu Stoica, şi ambasadorul se organizeze „Decada că rţii
c iliu lu i de Stat al Republicii Socia Danemarcei, Joachim Memik-Georg tehnice", acţiune cai c are drept
liste România, C liivu Stoica, u p ri­ baron Zytphen-A delet, a avut loc a- mută de la gurile de canalizare un afişier cu toaleta in dezordine, scop de a contribui la intensi­
m it pe ambasadorul extraordinar si poi o convorbire cordială. S T R A D A un miros neplăcut, care te con­ iar în ju ru l lui, afişe care s-au ficarea mun< ii de popularizare
plenipotenţiar al Danemarcei in Re­ I.a ceremonia prezentării scrisori­ duce cu insistentă pînă în cen­ desprins, dar pe care nimeni nu şi difuzare a că rţii tehnice.
publica Socialistă România. Joarhim lor de acreditare şi la convorbire au tru. O Ti o problemă greu de re­ se-ndură să le măture. In anul acesta, „Decada căr­
Henrik-Georg baron Zytphcn-Ade- participat Anton Brcitcnhofcr, mem­ zolvat. M erită însă oboseală, pen­ Pe strada Gh. B ariţiu, în faţa ţii tehnice" are loc între 10— 20
ler, care şi-a prezentat scrisorile dc bru al C onsiliului de Stat. şi Cornelia tru că prea contrastează cu gin­ în tre p rind e rii regionale poligra­ aprilie 1966.
acreditare. Mânescu, m inistrul afacerilor ex­ începutul sezonului cu cer se­ din nou luciul asfaltului, fără d i­ gaşele flo ri din zonele verzi. fice, zona verde este brăzdată de
Ambasadorul Joachim H enrik- terne. nin şi soare strălucitor a pus in ferenţe de nivel. Dacă ocoleşti blocul turn şi in ­ cărări. S-a încercat refacerea ei. In preajma acestei acţiuni,
Georg baron Zytphen-Adelcr şi pre­ Ambasadorul Danemarcei a fost mişcare e d ilii oraşului. Strada Şi coşurile pentru lu rtii, care tri pe Aleea Transilvaniei, ime­ dar s-a renunţat deocamdată. Şi lucrătorii din lib ră rii vor asi­
şedintele C onsiliului de Stat, Chivu însoţit de Viggo Christensen, consi­ este obiectul principal al acţiu­ populează bogat centrul oraşului, diat în dreapta, se lâlăieşte o băl­ pentru că ne aflăm in faţa între­ gura un bogat sortim ent de
Stoica au rostit cuvîntări. lier al ambasadei daneze la Bucu­ nii lor. Se refac zonele verzi, se au fost deranjate din locurile lor, toacă, iar mai încolo, pămintu) p rinderii regionale poligrafice, să carte tehnică, sortim ent care
Intre preşedintele C onsiliului dc reşti. plantează flo ri, se înlocuiesc po­ vopsite şi acum sint reaşezate pe aruncăm o privire în curtea aces­ va satisface cerinţele citito rilo r.
Se vor organiza acţiuni de d i­
m ii ornam entali care s-au uscat, străzi. E d ilii oraşului, pentru toa­ teia. Câtre ieşire s-a îm prăştiat fuzare a cărţii tehnice în între­
se reasfalteazâ porţiunile dc dru­ te acestea, m erită felicitări... pietriş şi mai arată a curte. In prinderi şi in s titu ţii, ia r li­
Numirea noului ambasador al Republicii Socialiste m uri deteriorate în tim pul iernii. Dai- oraşul nu înseamnă numai INSTANTANEE spate însă, trebuie să te înarmezi brăriile specializate în ra ite
C entrul Devei — cel vechi şi centrul, numai ceea ce sare in cu cizme de cauciuc ca să poţi vor amenaja expoziţii cu acest
România în Marea Britanie cel nou — renaşte parcă sub aus­ .ochi la prim a vedere. Oraşul cu­ umbla in voie. Noroc însă câ au gen de lucrări, deci un bun p ri­
piciile grădinarilor, care plantea­ prinde şi străzile de la periferie, destinat probabil unei zone cu început zilele cu soare. Gospodarii lej pentru toţi c itito rii lite ra ­
P rin Decret al C onsiliului de Stat, cii Socialiste România in Marea B ri- ză m ii de panseluţe albe, violete, şi spaţiile dintre blocuri şi c u rţi­ iarbă şi flo ri s-a transform at în întreprinderii pot să stea lin iş tiţi.
tovarăşul Vasilp Puneau a fost nu­ tanie. in locul tovarăşului Alexandru galbene, albastre... Respiri cu plă­ le în tre p rin d e rilo r şi... noroi. N oroiul se va usca... tu rii tehnice de a-şi completa
m it in calitate de ambasador extra­ Lăzâreanu, care a p rim it o altă în ­ cere prospeţimea florală a bule­ Şi, fără eforturi deosebite, o ri­ Pe strada 23 August, ochiul sur­ Am surprins cîteva aspecte ale biblioteca personală cu noi lu ­
ordinar şi plenipotenţiar al Republi­ sărcinare. vardelor, adm iri entuziasmat gin­ cine poate observa ceea ce e d ili­ prinde cîteva In tră ri In nişte străzilor oraşului Deva. Şi cele crări tehnice de specialitate.
găşia florilor... Pe strada dr. Pe­ lor le scapă. curţi, foarte neîngrijite. Iese din bune, şi cele rele sînt mai multe Tot în scopul intensificării
tru Groza, in noul cvartal „23 P ornim din gara Devei. Aici comun intrarea la uscâtoria dc Speram câ gospodarii oraşului, m uncii de popularizare a cărţii
A ugust', in Piaţa U n irii, covorul cartea de vizită 'este pătată. Cum bentonită a în tre p rin d e rii orăşe­ ai în treprinderilor, locatarii vor
trage concluziile.
Plecarea spre Australia a delegaţiei Grupului verde al ie rb ii crude, geometric ieşi din clădirea gării te întîm pi- neşti de industrie locală Deva. tehnice, precum şi al Îm bună­
aşezat, îmbie la plim bare, la poe­ nă, de-o parte şi de alta, grămezi care, între noi fie vorba, n-a mai E bine ca strada, pe care căl­ tă ţirii producţiei viitoare, în
interparlamentar român zie... de moloz, iar pe străzile care por­ fost curăţată de m ultă vreme. De căm de-atîtea ori pe zi, să fie cadrul decadei se va organiza
Bulevardul 23 August, de la spi­ nesc spre dreapta şi spre stingă, asemenea, strada M. Kogâlnicea- curată atunci cind mergem la ser­ o consfătuire cu c itito rii c ă rţii
viciu, plăcută oînd ne plim băm ,
V ineri dim ineaţa a părăsit Capi­ ntunii interparlam entare, care va tal spre ieşLrea din oraş, este un noroiul încă nu s-a.. uscat. S tra­ nu începe cu o .. groapă de toată frumoasă tot tim pul zilei şi nopţii tehnice, la care vor participa şi
tala plecînd spre Australia delegaţia avea loc la Canberra. Din delegaţie adevărat şantier. Fostele gropi da care duce 9pre centrul oraşu­ frumuseţea In apropierea spita­ reprezentanţi ai E ditu rii teh­
G rupului român al U niunii inteipar- fac parte deputaţii Tudor Drâgan şl dispar treptat, şoseaua c&pătind lui, în toată lungimea el, îm pru­ lu lu i de copii, rezemat de gard stă GH. PAV E L nice.
lamentare pentru a participa la lu C. Paraschiveacu-Bâlfieeanu.
crârile sesiunii de prim ăvară a U- (Agerpres)