Page 3 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 3

PAGINA      A  ?-*
         |  D R U M U L   S O C IA L IS M U L U I  Nr.        ,                                                                     aa


                                                                                                                                                                                               Încheierea  anului



                                                                                                                                                                                      In InvăţamMui de partid




                                                                                                                                                                                                                      sate



                                                                                                                                                                                              (Urmare  din  pag  I»     te  zilele,  ce  vi  s-a  părut  mai  inter?-
                                                                                                              I                                                                                                         sant ?“  am  p rim ii  răspunsuri  diverse,
                                                                                                                                                                                       înainte  de  prezentarea  unei  teme   pline  de  sem nificaţii.  Vom  consemna
                                                                                                                                                                                      noi,  aproape  jum ătate  din  tim pul  a-   cîteva.
                                                                                                                                                                                     fectat  şedinţei  de  cerc  l-am  folosit   D UM ITRU   CORUL  membru  al  coo­
                                                                                                                                                                                      pentru  discutarea  temei  anterioare   perativei  agricole  de  producţie  din
                                                                                                                                                                                      Cu  p rile ju l  co nvorbirilo r  recapitula­  Sarmiscgetuza  :
                                                                                                                                                                                      tive  m-am  convins  că   majoritatea   —  Au  trerut  doi  ani  de  cind  urmez
                                                                                                                                                                                     cursanţilor  si-au  insusit  bine  cunoş­  cursurile  învăţăm intului  de   partid.
                                                                                                                                                                                      tinţele  predate  In  discuţiile  purtate,   Tot  ceea  ce  mi-am  insusit  arolo  des­
                                                                                                                                                                                      ei  au  căutat  să  facă  legătura  dintre
                                                                                                                  întreprinderile  fo­                                                                                  pic  politica  partidului  văd  că  devin?
                                                                                                                 restiere  din  regiu­                                                documentele  de  partid  şi  .sarcinile   fapt  îm p lin it  Şi  încă  ceva  :  acum  în ­
                                                                                                                 nea  noastră  au  (ost                                               concrete  ale  cooperativei  agricole  de   ţeleg  mai  bine  orice  hotărire  care  a-
                                                                                                                 dotate  in   ul/nnii                                                 producţie.                        pnrc,  orice  măsură  care  se  in.  Cind
                                                                                                                 ani  cu  mecanisme                                                    Cu  rezultate  bune  a  m uncit  şî  Iov.   a  apărut  proiectul  de  Stătut  al  Casei
                                                                                                                 moderne,  de  mare                                                   IO AN   CORNENC1,  propagandist  la   de  pensii  l-ani  discutat  in cerc. Ne-am
                                                                                                                 capacitate,  care  lac                                               un   cerc  de   studiere  a  Statutului   bucurat   m ult   cind  am   văzut  că
                                                                                                                 munca  lucrătorilor                                                  P.C.R  organizat  de  brigada  din  Va­  partidul  are  atita  g rijă   de  cooperatorii
                                                                                                                 mai   uşoara,   mai                                                  lea  D îljii,  aparţinînd  cooperativei  a-   ajunşi  la  bătrineţe.
                                                                                                                 productivă.                                                          gricole  din  Valea  M orii.  Aici,  datori­  La  fel  s-a  in lim p ln t  si  cu  contrac­
                                                                                                                  IN FOTOGRAFIE:                                                      tă  faptului  că  tema  cu  p rivire   la  creş­  tările  de  animale.  Am   avut  uneori  re­
                                                                                                                 Aspect  de  la  dobo-                                                terea  rolului  de  conducător  al  parti-  ţine ri  pentru  că  ne  obişnuisem   să
                                                                                                                 ritut  unui arbore  cu                                               dului  a  fost  bine  dezbătută,  bine  lă­  vindem  animalele  la  tîrg.  A nul  tre ­
                                                                                                                                                                                      m urită,  ea  a  avut  mare  influenţă  asu­
                                                                                                                 ajutorul  Herăstrău­                                              B                                    cut  am  contractat  însă  şi  eu  un  vV,?l.
                                                                                                                 lui  mecanic.                                                        pra  tovarăşilor  din  activul  fără  de   Am  p rim it  de  la  stat  pentru  el  450
                                                                                                                                                                                      partid.  De  la  începutul  anului  şi  p i­  kg.  porum b  şi  aproape  3 000  Iei  Sint
                                                                                                                                                                                      uă  în  prezent,  8  tovarăşi  din  acest
                                                                                                                                                                                      activ  au  solicitat  prim irea  in  partid.  m ult  mar  m u lţu m ii  decit  atunci  cind
                                                                                                                                                                                                                        1-nş  fi  vîndut  pc  piaţa  liberă.
                                                                                                                                                                                                                          IO AN  GO NANU,  membru  al  coo­
                                                                                                                                                                                      Părerea                           perativei  agricole  de  producţie   dui
                                                                                                                                                                                                                        Clopotiva.
                                                                                                                                                                                                                          •—  D iscu rile   purtate*  in   cadrul
                                                                                                                                                                                      instructorului                    învăţăm intului   de   partid   ne-au
           întreprinderile  forestiere din regiunea noastră au   şire de 4.926  m.  c.  şi  2.453  m.c.,  la  buşteni  de  ruşi­                                                                                        convins  pe  m ulţi  din  noi  să  votăm, cu
         încheiat cele  trei luni  din acest  an  cu rezultate bu­  noase  de  918  m.c.,  la  lobde  industriale  de  2.138                                                                                            p rile ju l  adunării  generale  în  care  s-a
                                                                                                                                                                                                                        aprobat  planul  de  producţie  pe  1966,
         ne.  In  luna  februarie,  de  pildă,  în  afară  de  I.  F.   m.c.                                                                                                          teritorial                        prevederea  de  a  se  aplica  retribuţia
         Baia  de  Criş,  toate  întreprinderile  şi-au  depăşit   Realizările  amintite  puteau  fi  cu  mult  mai  bune                                                                                               suplimentară.  înseamnă că  anul  aces­
         sarcinile planului producţiei  globale şi marfă, dînd   dacă  se  valorificau  din  plin  rezervele  interne.  Me­                                                             In  comuna  Sarmiscgetuza,  un  în­  ta  vom  munci  mai  bine,  iar  roadele
         peste  plan  înseninate  cantităţi  de  masă  lemnoasă.   canizarea  operaţiilor  grele  —  una  din  cele  mat                                                              semnat  număr  de  tineri  cooperatori   m uncii  se  vor  răsl'ringe  atît  în  lam i-
         După  cifrele  preliminare,  în  primul  trimestru   importante  rezerve  de  creştere  a  producţiei  —  nu                                                                 au  participat  în  acest  an  la  cele  5   liile   noastre  cit  şi  asupra   creşterii
         D.R.E.F.,  Hunedoara—Deva  şi-a  îndeplinit  planul   a  fost  însă  valorificată  suficient.  Maşinile  şi  utila­                                                          cursuri  de  studiu  al  Statutului  P.C.R.   puterii  economice  a  cooperativei
                                                             jele  nu  s-au  folosit  la  întreaga  lor  capacitate,  ele
         producţiei  globale  şi  marfă  în  proporţie  de  circa   nu  au  fost  întreţinute  şi  reparate  în  mod  îudicios.                                                       Cursanţii  de  aici,  în  special  cei  din   IO SIF  PASCU,  membru  al  coope­
         106  (a sută  şi  respectiv  102  la  sută.  De subliniat  că   In cele ce urmează  relatăm  succint cîteva aspec­                                                           satele  H obiţa  şi  Breazova, au  avut  cu­  rativei  agricole  de  producţie  din  Peş-
         la  niaţoritatea  sortimentelor,  în  special  la  cele   te  negative  constatate  cu  ocazia  unui  raid  între­                                                           vinte  de  laudă  In  adresa  propagan­  teana.
         principale,  prevederile  au  fost  depăşite.  La  buş­                                                                                                                      d iştilo r  Cornel  Păsconi  şi  loan  G ăl-   —•   La   discuţiile   recapitulative
         teni  din  fag şi la buşteni  pentru derulai  din fag s-a   prins în cîteva întreprinderi forestiere unde am ur­                                                             deanu.  Bine  pregătiţi,  punctuali  în ­  am  vorbit  despre  ven itu ri  şi  reparti­
         realizat  în  perioada  1  ianuarie—10  martie  o  depă­  mărit  modul  cum  sint  utilizate  mecanismele.                                                                   totdeauna  şi  apropiaţi  de  oameni,  ei   zarea  lor.  In  urmă  cu  cîleva  luni  nu
                                                                                                                                                                                      au  reuşit  să  predea  lecţii  cu  un  bo­  **rnm  lă m u riţi  pe  deplin  de  ce  trebuia
                                                                                                                                                                                      gat  conţinut  de  idei  şi  pe  înţelesul   să  repartizăm  la  fondul  de  bază  şi  de
                                                                                                                                                                                      cursanţilor.  La  cercul  din  Hobiţa. de   rezervă  sume  de  bani  si  cantităţi  de
                                                                                                                                                                                      exemplu,  frecvenţa  cursanţilor  a  fost   produse  în  proporţiile  in  care  se  fă ­
                                                                                                                                                                                      de  cele  mai  multe  ori  de  sută  la  sulă,   ceau.   La   învăţăm intul  de  partid
                                                                                                                                                                                      iar  participarea  la  discuţii  de  ase­  mi-am  cla rifica t  m ulte  probleme  de
                                                                                                                                                                                      menea                             acest  fel.  Învăţăm intul  de  partid  a
                                                                                                                                                                                        Pentru  a  cunoaşte  o  apreciere  ge­  avut  darul  să  ne  facă  să  înţelegem
                                                                                                                                                                                      nerală  asupra  desfăşurării   invăţă-   mai  bine  toate  documentele  elaborate
                                                                                                                                                                                      m înlului  de  partid  in  comună,  n.e-am   de  partidul  nostru,  să  luptăm  pen­
                                                                                                                                                                                      adresat  tov.  M IIIA I  BUGNER,  in ­  tru  traducerea  in  viaţă  a  sarcinilor
                                                                                                                                                                                      structor  teritorial  al  C om itetului  ra ­  izvorite  din  ele.
                                                                                                                                                                                      ional  Haţeg  al  P.C.R.
                                                                                                                                                                                       —  Anul  acesta  eficienţa  studiului
                                                                                                                                                                                      in  învăţăm intul  de  partid  a  fost  u r­
                                                                                                                                                                                      m ărită  cu  mai  m ultă  perseverenţă  in-   După  discuţiile
                                                                                                                                                                                      ccpînd  de  )a  raion  şi  piuă  la  orga­
                                                                                                                                                                                      pozitiv  asupra  a ctiv ită ţii  cercurilor şi  din  cercuri
                                                                                                                                                                                      nizaţia  de  bază.  Aceasta  s-a  râ sfrin t
                                                                                                                                                                                    ! cursurilor.  Personal,  in  urma  in s tru i­
                                                                                                                                                                                      rilo r  de  la  raion,  am  urm ărit  ca  la
                                                                                                                                                                                      fiecare  două  săptămîni  comitetul  de   Pc  raza  dc  activitate  a  com itetului
                                                                                                                                                                                      partid  să  analizeze  felul  cum  organi­  de  partid  de  la  C.A.P.  Toteşti  au
                                                                                                                                                                                      zaţiile  de  bază  se  îngrijesc  de  m obi­  funcţionat  anul  acesta  5  cercuri  de
                                                                                                                                                                                                                         studiere  a  S tatutului  P.C.R.,  un  cere
                                                                                                                                                                                      lizarea  cursanţilor,  dacă  sint  asigu­  de  studiere a economiei şi organizarea
                                                                   Kabelkran  care  de  circa  un   unor  depozite  mari,  cores­                                                     rate  condiţiile  necesare  desfăşurării   producţiei  în  C A P .  si  un  cerc  de
         In  magazie,                                              an  de  zile  stau  în  magazie.   punzătoare,  unde  mecaniza­                                                    studiului  şi  cum  sint  a ju ta ţi  propa­  studiere  a  problemelor  de  bază  a!e
                                                                                                                                                                                      gandiştii  în  activitatea  lor.  Ca  urm a­
                                                                   Întrebat  de  ce  nu  sint  u tili­
                                                                                              extinsă.
                                                                   zate  aceste  mecanisme.  Iov.   rea  încărcării  ar  putea  fi   Locui  fierăstraielor                            re,  lecţiile  s-au  ţin u t  cu  regularitate,   p o liticii  P.C.R.  Părerea   tovarăşului
                                                                                                                                                                                                                         PETRU  TRIPO N,  seoclarul  comite­
         maşinile  nu  produc                                      ing,  .N'ioolae  Rădica,  direc­  răşul  ing.  Nicolae   Rădică                                                    iar  cursanţii  s-au  străduit  să-şi  însu­  tu lu i  este  că  anul  acesta  activitatea
                                                                                                Despre  cele  spuse  de  tova­
                                                                          întreprinderii,
                                                                                        ne-a
                                                                                                                                                                                                             m aterialul
                                                                                                                                                                                      şească  cit  mai  tem einic
                                                                   torul
                                                                   spus,  printre  altele,  că  in   ne-am  convins.  Dar  dacă  a-   este  In  parchete!                             predat   La  Sarmiscgetuza,   Hobiţa,   cercurilor  şi  cursurilor  s-a  desfăşurat
           In  unele  întreprinderi  fo­  trarea  sectoarelor  producti­  depozitele  finale  existente,   ceasta  este  situaţia,  de  ce                                            Breazova  şi  Păucineştî,  lecţiile  au  a-   în  bune  condiţii.
         restiere  din  regiunea  noas­  ve  cu  aceste  utilaje,  tărăgă­  care  sînt  m ici.  necorespun­  mecanismele  Kabelkran  nu                                               vut  întotdeauna  un  conţinut  bogat  de   —   Rezultatele,   eficienţa   invă-
         tră  multe  din  mecanismele   narea  punerii  lor  in  func­  zătoare,  instalarea  Ivabel-   au  fost  date  unor  între p rin­                                            idei,  au  fost  predate  pe   înţelesul   ţăm întului  —  ne-a  relatat  el  —
         cu  care  au  fost  dotate  sec­  ţiune.                   kran u n lo r   nu  e  rentabilă.   deri  care  le  puteau  folosi  ?   In   lunile   februarie  şi   pentru  caic  Ia  această  fa­  cursanţilor.  Drept  rezultat,  cu  p rile ­  se  pot  constata  practic.  Să  dau  un
         toarele  de  exploatare  a  lem ­  O  situaţie   asemânăteac*   De  mai  m ult  tim p  se  discu­  In  regiunea  noastră  sînt  în ­  m artie  au  existat   condiţii   ză  de  producţie  nu  s-a  rea­  ju l  sem inariilor  care  au  avut  loc  şi   exemplu  :  cînd  s-au  discutat  m ateria­
         nului,  deşi   sini   în  stare   a  existat şi  la alte  în tre p rin ­  tă  problema   schim bării  a-   treprinderi  care  au  nevoie   bune  pentru  utilizarea  din   lizat  planul.  a  celor  recapitulative,  cursanţii   au   lele  pc  marginea   Plenarei  CC.  al
         de   funcţionare,  m ajorita­  deri  din  regiunea   n r ’slr;*.   cestor  depozite,  am enajării  de  asemenea  mecanisme.  plin  a  mecanismelor.   Cu   Conducerea  D.n.E.F.  H u­  dovedit  că  şi-au  însuşit  temeinic  lec­  P C R  din  11— 12  noiembrie  1965,  în
         tea  fiin d   noi,  nu  sînt  u tili­  La  I.  F.  Hunedoara,  4  fie ră ­                                           toate  acestea,  Ia   operaţia   nedoara  —  Deva  a  recoman­  ţiile   predate  la  cursurile  respective.   cercul  de  studiere  a economici  şi  o r­
         zate.  La  1.  F.  Sebeş,  spre   straie  mecanice,  nu  au  fost                                                    doborît  —  secţionat  meca­  dat  si  a  atras  atenţia  condu­  Nu  pot  trece  cu  vederea  situaţia  ne-   ganizarea   producţiei  în  C.  A.  P.,
         exemplu,  6  fierăstraie   au   dat?  in  exploatare   Altele   instalaţii  care  aşteaptă                           nic  nici  o  întreprindere  din   cerilor  în treprinderilor   fo­  satîsfăcătoare  din  cercul  de  studiere   cursanţii  au  accentuat  ideea  ex­
         stat  în  magazia  dc  materiale   sint  defecte  Din  24  fierăs­                                                   regiunea  noastră  nu  şi-a  în­  restiere  să  folosească  ficrăs-   a  Statutului  P.C.R.  organizat  în  sa­  tin d e rii  suprafeţei  irigate  la  coo­
         mai  bine  de  o  lună  deşi  în                                                                                     deplinit  planul.                                       tul  Zeicani.  Aici,  datorită  dezintere­  perativa   noastră.   Unele   propu­
         pai chete  se  simţea  l ipsa  lor.   traie  aflate  în  inventar,  z il­                                             Cărui  fapt  se  datoreşte  i-    traiele  în  parchete,  iu i  pe   sului  propagandistului   loan  lacob,   neri   au   fost   preluate   de   con­
                                                                                                                                                        răm pi.  Dar  conducerile  I.  F.
         Tot  la  această  întreprinde­  nic  se  foloseau  doar  10— K».   să  fis  puse  în  funcţiune                      ceasta ?                  Baia  de  Criş,  I.  F.  Petroşani,   activitatea  din  cerc  nu  s-a  ridicat  la   s iliu l  de  conducere.  In  adunarea
         re  stă  în  magazie,  dc  c ir­  Rezultatele   înregistrate  în                                                      Cu  ocazia  anchetei  între*-   J.  F.  Haţeg  şi  I.  F  Sebeş  tui   nivelul  cerinţelor.  Deşi  a  fost  analiza­  generală  pentru  aprobarea  planului
         ca  un  an,  o  garnitura  T.L.F.   luna  februarie  reflectă  acest                                                 pi inse s-a constatat că între­  au  ţin u t  scamă  de  aceste  re­  tă  în  adunarea  generală  activitatea  sa   de  producţie  pe  anul  1966,  s-a  ho-
                                    lucru  :  Ia  operaţia  dobocît-
         6  (instalaţie  pentru  încărca­  se< ţionat  mecanic.  întreprin­  In  lunile  noiembrie  şi  de­  te  întreprinderile  forestiere,   prinderile  forestiere  nu  fo­  comandări,  nu  au  luat  u n ­  ca propagandist,  unde com uniştii  i-au   tărît  ca,  folosind  apa  din  pîrîul  Pî-
          rea  lemnului).           derea  a  rămas  cu  o  restan­  cembrie  ale  anului   trecut,   care  au  învăţat  cum  trebuie   losesc  în  mod  raţional  lie-   suri  pentru  utilizarea  meca­  arătat  superficialitatea  de  care  dă  do-  clişii,  să  extindem  în  acest  an  supra­
           De  ce  nu  s-au  folosit  aces­  ţă  de  1860  m.c.  lemn  întreprinderile  forestiere  din   montate  si  folosite  utilajele.   răstraiele  mecanice.   M ulte   nismelor  ia  întreaga  lor  ca­    vadă,  tov  lacob  nu  şi-a  schimbat  a ti­  faţa  irigată  cu  40  hectare,  suprafaţă
         te  mecanisme?  Nu  sint  ele   Pentru  remedierea  acestor   regiunea  noastră  an  fost  în­  Conducerile  întreprinderilor,   din  mecanisme,  in  loc  să   pacitate  Aşa  se  explică  fap­  tudinea.      care  urmează  să  fie  cultivată  cu  po­
         corespunzătoare,  nu  sint  su­  stări  de  fapt?  se  impun  mă­  zestrat?,  în  afară  de  alte  u-   tonviiigîndu-se  de  re n ta b ili­  fie  folosite  în  pădure  la  o-   tul   că   la   1.  F.   Baia  de  6  rum b  şi  cartofi.  Iată  deci,  cum,  dis­
         ficient  de  productive?   suri   chibzuite,   operaţi vm.   tilaje,  cu  instalaţii   uşoare   tatea  instalaţiilor,  s-au  an­  peraţia  doboiit,  se  folosesc   Cris,   din   23   fierăstraie   Avînd  în  vedere  că  noul  an  de  în-   cuţiile  din  cercurile   învăţăm intului
           —  Fierăstraiele  —  ne-a   Conducerile  întreprinderilor   pentru  corhăniie.   Acestea   gajat  că  le  vor  monta  cit   pc  răm pi  sau  în  depozitele   active,   in   medie   16   au   vâţăm înt  se  pregăteşte  de  pe  acum,   de  partid  prind  contururi  precise  în
         spus  inginerul  >1 iltat  Mus-   forestiere  trebuie  să  repar­  urmau  să  reducă  efortul  li-   mai  curînd  în  parchete,  l i ­  finale.  Din  această  cauză  la   fost  folosite  in   luna  fe­  împreună  cu  com itetul  de  partid  vom   activitatea  economică  a  cooperativei*'.
         calu,  şeful  serviciului  meca­  tizeze  tonte  mecanismele  în   zic,  să  facă  munca  mai  spor­  nele  întreprinderi,  este  ade­  fierăstraicle  mecanice   n:i   bruarie  pe  rămpi.  La  1.  F.   lua  toate  măsurile  pentru  buna  lui   In  prezent,  discuţiile  recapitulative
          nizare  de  la  D H L K.  Hune­  oarchete,  ţinind  seama   fio   nica.             vărat,  le-au  montat  imediat,   se  realizează  productivitatea                       pregătire.  Ne  propunem  ca  in  v iito r   sînt  pe  sfîrşite.  Aceasta  nu  înseamnă
          doara  —  Deva  —  sînt  meca­  volum ul  lucră rilor  grele.  1>   In  unele  întreprinderi  ca   dar  altele  au  iu tii ziat  mon­  planificată.  Pe  răm pi  fierăs-   Haţeg,  f.  F.  Petroşani  si  sec­  să  acordăm  o  atenţie  mai  mare  do­  însă  că  propaganda  de  partid  trebuie
                                                                                                                                                        torul  Zlatna  al  I  K.  Sebeş,
          nisme  productive.   In tr-'‘i    asemenea,  este  necesar  ca   cele  de  la  Sebeş.  Baia  de   tarea  lor.  L  F.  Petroşani,  I.F.   traiele  lucrează  doar cu  50—    cum entării  propagandiştilor.  C ercuri­  să  fie  întreruptă.  Au  m ai  rămas  încă
          an,  cu  un  asemenea  u tila j  se   mecanismele  să  fie  deservite   C iîş  şi  Orăşlie,  după  scurt   Dobra  şi  I.F.  Haţeg,  deşi  au   70  la  sută  din  rapacitate,  da­  s-au  folosit  pe  rămpi  un  nu­  le  de  studiu  fiin d   organizate  pe  b ri­  probleme  care  necesită  o aprofundare
                                                                                                                                                        măr  mare  de  asemenea  u ti­
          pot  doborî  şi  secţiona  circa   de  către   m uncitori  «alifi-   tim p,  aceste  mecanisme  s-au   fost  dotate  cu  asemenea  me­  torită  co n d iţiilo r  existente,   găzi.  ne  propunem  să  asigurăm  pro­  mai  temeinică.  In  G.A.S,  Sintăm ăria
          4.500  m.c.  masă   lemnoasă,   raţi,  cu  experienţă  în  pro­  montat  şi  pus  în  funcţiune,   canisme,  încă  din  lunile  de­  pe   cînd,   utilizîndu-le  la   laje.  pagandiştilor  datele  şi  rezultatele  ob­  Orlea,  de  pildă, s-a discutat  la  u ltim a
          în  sectoarele  unde  fieră.stra­  ducţie.                dînd  rezultate  bune.  In  Iu   cembrie  şi  ianuarie,  nu le-au   cioată.   randamentul   lor   F irul  acestor   deficienţe   ţinute  în  brigăzi  cit  şi  pe  cooperati­  convorbire  recapitulativă  despre  ne­
          iele  au  fost  utilizate  în  mod                        na  februarie  la  I.F.  Baia  de   dat  in  exploatare  decit  in   (ieste  considerabil.  In  alară   trebuie  curm at  Conduceri­  va  agricolă  de  producţie.  In  acest  fel,   cesitatea  obiectivă  a  p la n ifică rii.  Este
          raţional  s-nu  obţinut  rezul­  Slaba  preocupare  pentru   Criş  şi  I  F.  Orăştie  planul   februarie  şi  martie.  de  aceasta,  folosirea   unui   le  sectoarelor  forestiere  tre­  propagandiştii  se  vor  putea  folosi  în   bine  ca  în  perioada  care   urmează
          tate  bune.  Instalaţia  T.L.F.   darea  în  exploatare  a  tu­  pc  instalaţii  a  fost  depăşit   O  parte  din  instalaţiile  u-   num ăr  mic  de   fierăstraie         expuneri  de  com paraţii,  vor  lega  mai   (pînă  la  redeschiderea  noului  an  de
          5,  de  asemenea,  este  destul   turor  mecanismelor  se  ma­  cu  circa  50  la  sută.  şoare  pentru  corhănît  s-au   mecanice  la  operaţia  dobo­  buie  să  ia  măsuri  pentru  ca   m ult  concluziile  unor  teze  teoretica   învăţăm int),  organizaţia  de  partid  să
          de  productivă,  reduce  efor­  nifestă  şi  la  I.M.T.F.  Sebeş   Pentru  a  demonstra  efica­  defectat  după  scurt   li mp   ri t  face  ca  eforturile  fizice   fierăstraie le  mecanice  să  fie   de  activitatea  practică.  prezinte  în  fata  cursanţilor  1—2  ex­
          tul  fizic  al  m uncitorilor.  şi  I  F.  Petroşani.  La  I.M.T.F.   citatea   incontestabilă   a   (exemplu  I.  F.  Hunedoara)   ale  m uncitorilor  să  creastă.   folosite  în  parchete,  nu  pe         puneri  p iiv in d   conducerea  şi  plani­
           A tunci  care  este  explica­  Sebeş  10  tro lii  nu  au  fost   introducerii   mecanismelor,   din  cauză  că  nu  au  fost  în­  Iată  doar  una  din  cauzele  rămpi.                                     ficarea  a c tivită ţii  gospodăriei  de  stat,
          ţia  nefolosirii  acestor  me­  montate  pe  auloremorci,  de­  D.n.E.F.  Hunedoara  —  Deva   treţinute  si  utilizate  raţio­                                              Înţelegem pe deplin               creşterea  p ro d u ctivită ţii  m uncii  şi  a
          canisme ?   După   părerea   şi  s-a  dovedit  nu  o  dată  e fi­  a  organizat  în  parchetul  Re­  nal.  Datorită  acestui  lapt  li­                                                                        re n ta b ilită ţii  acestei  unităţi.  Proce-
          noastră  nu  e  decîl  lina  :  sla­  cacitatea  încărcării  mecani­  cea  de  la  I  F.   Sebeş  un   nele  din  ele  se  găsesc  la  re­                                                                     dind  astfel,  lucră to rii  de  la  G.  A.  S.
          ba  preocupare  a  conducerii   ce  a  autorcm orcilor.  La  I.  F.   schimb  de  experienţă.   Au   parat  şi  aşteaptă  să  fie  puse   Micele  nu  rezolvă                documentele                       Sintăm ăria  Orlea  (membri  ai  cercu­
          Întreprinderii  pentru  înzes­  Petroşani  există  2  instalaţii  participat  lucrătorii  din  loa-  în  funcţiune                                                                                             lu i  de  economie  agrară)  vo r  fi  în a r­
                                                                                                                                                                                       partidului                        m aţi  mai  temeinic  cu  anum ite  cu­
                                                                                                                              problema  întreţinerii                                                                     noştinţe  concrete,  strins  legate  de  ac­
                                                                                                                                                                                        Cu  prileju l  anchetei  organizate  am   tivitatea  practică,  işi  voi-  putea  aduce
                                                                                                                                                                                                                         o  contribuţie  mai  însemnată  la  rezol­
                                                                                                                                                                                      discutat  cu  numeroşi  cursanţi.  La  în­
                                                                                                                                L'u  ocazia  raidului  între­  respunzătoare.  Drept  urm a­  trebările  noastre  :  „Cum  vă  a jută  în-   varea  dife rite lo r  aspecte  ale  proble­
                                                                                                                              prins  in  sectoarele  forestie­  re,  după  numai  o  lună  in ­  văţăm intul  dc  partid  în  viaţa  de  loa-  melor  enunţate.
                                                                                                                              re  s-a  constatat  că   multe   stalaţia  pentru  corhăniie  s-n
                                                                                                                              din  mecanisme  nu  sînt  bine   defectat,  fiind  scoasă   din
                                                                                                                              întreţinute.  La  întreprinderi   produci ie.
                                                                                                                              exista  grafice  de  întreţine­  Pe  lîngă  cele  ariUate,  sla­    D iscuţiile  purtalc  dc  noi  la  Com itetul  raional  de  partid  Haţeg
                                                                                                                              re  a  m aşinilor,  dar  ele  nu   ba  utilizare  a  mecanismelor   |   nc-au  convins  ca  aici  există  preocupare  pentru  elim inarea  unor
                                                                                                                              sînt  respectate.  Din  această   s?  datoreşte  şi  altor  cauze.   lipsuri  mai  vechi,  caracteristice  şi  altor  raioane  din  regiunea  nons-
                                                                                                In  inima   pădurilor   regiunii   cauză  multe  mecanisme  se   In  unele  sectoare  forestiere   ,   i r i ;   intrarea  într-o  „pauză"  in  ce  priveşte  munca  dc  propaganda
                                                                                                                                                                                               in  perioada  de  vara  intre  închiderea  anului  de  învăţăm int  şi
                                                                                              JInncdoara,  la  mare  altitudine,   defectează,  nn-şi  realizează   acelaşi  utilaj  este   deservit
                                                                                               sc  găsesc  adevărate  uzine.   In   ciclul  de  producţie.  In  par­  intr-un  tim j)  scurt  de  către   .  1   deschiderea  noului  an  dc  studiu).  Ce  sc  preconizează  in  această
                                                                                                                                                                                               privinţă ?
                                                                                                                              chetul  Nandru  de  la  I.  F.
                                                                                              parchetul  Cimpul  M ielului,  de ta                       mai  m ulţi ‘ mecanici.  Aceas­
                                                                                               I  F.  Petroşani,  de  exemplu,  ca   Hunedoara,  de  pildă,  in  de­  ta.  datorită  slabei   preot.ti­  Pc  prim   plan  sc  situează  organizarea  unui  ciclu  dc  conferinţe
                                                                                               Si  in  cclelallc  parchete,  arborii   curs  de  numai  3—4  luni,  da­  pări  a  conducerilor  între­  şi  expuneri  avînd  en  teme  principale  sarcini  ce  izvorăsc  din  do­
                                                                                               seculari,  lâsafi  sa  dormiteze  pi-   torită  unei  întreţineri  neco-   p rinde rilo r  forestiere  pentru   cumentele  Congresului  al  IX -lea  al  P.C.R.  şi  celelalte  documente  ale
                                                                                               na  nu  demult,  sint  doborifi  cu   i espunzătoarc,  s-au  schim­  permanentizarea  mecanici­  partidului  şi  statului  nostru.  Expunerea  lor  în  fa|a  m em brilor  de
                                                                                               ajutorul  mecanismelor.  După  a-   bat  5  fierăstraie  înecaiiic o.   lor,  pentru  crearea   unor   partid,  a  activului  fără  dc  partid  şi  în  faţa  tuturor  oamenilor  m un­
                                                                                               ceaslă  operaţie  din  pădure  şi  p i­  La  T  V.  Petroşani.  în  sec­  condiţii  optime  de  lucru  şi   cii  sc  va  face  dc  către  membri  ai  biroului  C om itetului  raim vtl  Hat™
                                                                                               uă  la  labricile  dc  prelucrare  a   toarele  Lonea  şi  ILoşia,  l  t   d?  viată.       !   al  r.C.K.,  activişti  de  partid,  propagandişti  şi  lectori  ai  cabinetului
                                                                                               /unse/  lemnoase,  ci  străbat  un   datorită  un?i  slabe  in lie ţi-   In  sectorul  forestier  exis­  dc  partid.  In  adunările  generale  sc  vor  ţine  expuneri  pc  leme  ca  :
                                                                                               drum  lung,  trec  prinlr-un  proces   ncri.  2  fierăstraie  mecanice   tă   posibilitatea   u tiliză rii   „P ro filu l  moral  al  com unistului",  „Com unistul  In  locul  de  muncă",
                                                                                               iclutolof/ic :  se  curăfă,  se  sec(i<j-   au  trebuit  să  fie   reparate   mai  raţionale  a  mecanisme­  „Despic  respectarea  disciplinei  de  partid"  ele.  La  un  nivel  superior
                                                                                               nca/tt,  se  sortează.  In  mare  par­  înainte  de  termenele  prevă­  lor.  Pentru  aceasta  se  im ­  sc  prevăd  a  fi  organizate  inform ările  politice  şi  pe  teme  ale  situaţiei
                                                                                                                                                         pune  să  se  acorde  o  mai
                                                                                               te  toate  operaţiile  sc  executa   zute.                mare  atenţie   întreţinerii,         internaţionale  care  vor  avea  loc  periodic.  Trebuie  remarcat  fantul
                                                                                                                                Faptul  că  multe  mecanis­
                                                                                               mecanizat.                                                                                      că  şi  piua  acum  s-au  mai făcut  asemenea  expuneri, dar  la  întocmirea
                                                                                                                              me  nu  sînt  bine  întreţinute,   reparării  si   deservirii  < o-
                                                                                                IN  FOTOGRAFIE :  l a  una  din   că  sc  defectează  des,  se  ex­  respunzăloare  a  tuturor  ma­  expunerilor  p rivin d   situaţia  inlernnlionalâ  şi  c  in fo rm ă rilo r  poli­
                                                                                               lămpile  de  la  parchehd  Cimpul   plică  şi  prin  aee^a  că  maiş­  şinilor.  Grafice  de   între­  I tice,  mui  ales.  nu  s-a  dovedit  întotdeauna  operativitate.  Uneori  ele
                                                                                               M ielului  buşlcnii  sini  pteqtilili   trii  de  parchete  nu  m măresc   ţineri  există.  Dar.  nerespee-   au  fost  necorespunzător  întocm ite  şi  au  fost  expuse  după  ce  eveni­
                                                                                               pcnlru  a  li  încărcaţi  in  autore-   modul  cum  sint  exploatate   tate,  fireşte  că  ele  nu  rezol­  mentul  era  depăşii.  Pentru  eliminarea  acestor  deficiente  s-a  o r ^ o i.
                                                                                               morci.                         mecanismele,  dacă  după  fo ­  vă  problema  întreţinerii.  Va   zat  un  colectiv  din  care  fac  parte  lectori  ai  cabinetului  de  partid,
                                                                                                                              losire  acestea  se  curăţă,  se   trebui  ca  acest?  grafice  să   care  va  întocmi  expuneri  şi  conferinţe  cu  un  conţinui  corespunzător.
                                                                                                                              gresează  şa  Apoi,  o  parte   se  respecte,  conducerile  sec­   Se  prevede  dc  asemenea,  sa  fîc  organizate  unele  simpozioane
                                                                                                                              din  utilaje  nu  sînt  deservi­  toarelor  şi  parchetelor  să  ur­  pc  teme  ca  :  „Aspecte  şî  momente  din  activitatea  P.C.R.",  vizite  la
                                                                                                                              te  de  către  m uncitori  bine   mărească  şi  să  pretindă  me   locuri  istorice,  în tîln iri  cu  cadre  de  specialitate  ctc.
                                                                                                                              calificaţi,  cu  experienţă  In   canieilor  să-si   îngrijească
                                                                                                                              urmă  cu  mimai  trei   luni,   mecanismele cu  cai c  lucrea­      Este  de  datoria  com itetului  raional  dc  partid  ca  in  perioada
                                                                                                                              I.  F.  Hunedoara  a  fost  dota­  ză.  De  asemenea,  va  trebui   organizării  noului  an  de  studiu  să  elimine,  lipsurile  care  s-au  mai
                                                                                                                              tă  cu  instalaţii  uşoare  pen­  să  existe  o  mai  mare  preo­  făcui  sim ţite  în  arest  an  in  unele  cercuri  şi cursuri, să îndeplinească
                                                                                                                              tru  corhăniie.  Una  dintre   cupare  pentru   calificarea     fiecare  prevedere  din  măsurile  preconizate  in  desfăşurarea  muncii
                                                                                                                              aceste  instalaţii  a  losl  dată   si  ridicarea  calificării  meca­  dc  propagandă  în  perioada  de  vară  astfel  incit  aceasta  să  devină  un
                                                                                                                              spre  utilizare  unui  m uncitor   nicilor.                     puternic  factor  m obilizator  in  rindul  oam enilor  m uncii  din   raion
                                                                                                                              care  nu  avea  o  calificare  co­  L A Z A lt  DEM ETER        pcnlru  realizarea  obiectivelor  ce  le  sînt  încredinţate.
   1   2   3   4   5   6   7   8