Page 31 - Drumul_socialismului_1966_04

P A G IN A A 3-A
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3506

Ci45<4 D E E C O N O M U

Ş l C O N S E M N A Ţ I U N l
(Urmare din pas I) tru cţii şi conducerile tehnice ale ficarea pregătirilor tehnologice
•acestora s-au străduit în mai şi asigurarea tutu ro r co n d iţiilo r
to ru l maşinii electronice de cal­ mia re măsură să găsească cele tehnico-m ntcrialc pentru ca ma­ face cunoscut celor caic doresc să-şi construiască locuinţe în condi­
cul p rivin d factorii tehnologiei, m ai bune m ijloace de intensi­ şinile cu comandă program şi in ţiile stabilite p lin Ilotărirea C.C. al P.C.R. şi o C onsiliului dc M in iştri
economici şi organizatorici care ficare a ritm u lu i de execuţie a ciclul semiautomat să lie u tili­ p rivind sprijinire a de cairo stat u cetăţenilor dc la oraşe in construirea
determ ină îm bunătăţirea a ctivi­ obiectivelor aflate în construc­ zate la întreaga capacitate Să dc locuinţe proprietate personală, că trebuie să aibă economisită la C E C.
tă ţii de producţie. Specialiştii de ţie. Aşa s-a ajuns ca in primele fie folosite astlel capacităţile ele Reglarea celule­ o sumă egală cu col puţin 30. respectiv 40 la sută din valoarea !otuin(ci.
la U.M. C ugir studiază posibili­ tre i luni ale anului sa se exe­ prelucrare in cit între uzinnre şi lor do flotai ic ne­ Economisirea sumelor necesare co n slm irii de locuinţe sc poate roa-
tă ţile de fabricaţie a niaşinilor- cute lucrări in volum; de aproa­ montaj să se creeze decalajul co­ cesită pricepere şi li/.a pc oricare dintre libretele dc economii, pc obligaţiuni C E C. sau în
unelte în varianta optimă p li­ pe 18 la sută clin planul anual. respunzător realizării ritm ice a atenţie. Octavian I conturile curente personale.
v in d tip u rile de maşini produse, ■I.a furnalul nr. 0 de la C.S H u­ planului de maşini-unelte. Ca­ Mocani, «le la U-
m ărimea lo tu rilo r si capacitatea nedoara, datorită m ăsurilor de drele tehnico-inginei eşti să lie zina de preparare
de producţie pe genuri de ope­ grăbire a ritm u lu i de execuţie m obilizate la o activitate de con­ a ll.M. C crtej în­
ra ţiu n i. ■luate ele com itetul de partid şi cepţie susţinută, aşa incit cele truneşte tu succes C onfirm ările privin d existenţa depunerilor ce so folosesc Ia consti­
In acţiunea de îm bunătăţire a conducerea I.C.S.H., planul pe opt tip u ri de m aşini-unelte pre­
organizării producţiei, organiza­ •trim estrul I este depăşit. Lucră­ văzute in planul tehnic pe anul ateste calităţi. tuirea avansurilor pentru construirea de locuinţe proprietate personală,
precum şi clibcrurca adeverinţelor p rivin d eiştigurilc obţinute In (rage-
ţiile de partid, sindicale şi U.T.C., rile sînt în avans faţă de gra­ în curs să fie realizate cu suc­ Foto : I. TL'KL'K I riIc la sorţi Irim cslrialc de titu la rii libretelor dc economii pentru con­
conducerile întreprinderilor, au fic şi la lam inorul de 800 mm, ces. struirea de locuinţe se efectuează num ai de către casa raională (orăşe­
acordat o im portanţă deosebită Uzina de preparare a minereu- O rganizaţiilor de partid şi con­ nească) de economii din oraşul in cart* işi arc do m iciliu l solicitatorul.
fo lo sirii eficiente a forţei de ’rilo r ele la Teliuc, deschiderea ducerilor tehnice din unităţile
muncă, u tiliz ă rii mai bune a fon­ minei Paroşeni şi altele. Re/.u i­ forestiere !i se cere să-şi îndrepte Cetăţenii ale căror cereri nu au putut fi rezolvate in anul în care
dului de tim p şi în tă ririi disci­ tate bune a obţinut în trim estru) atenţia spre îm bunătăţirea pro­ au fost înaintate vor fi soluţionate cu prioritate in anul urm ător numai
plinei în producţie. In multe în­ I şi T.R.C.H., care şi-a depăşit ceselor tehnologice de exploatare dacă sumele care constituie avansul nu fost păstrate in continuare la
tre prin deri ca : C.S.H.. U.M. Cu­ planul producţiei globale şi al în parchete, în funcţie de con­ C.E.C. pînâ Ia încheierea contractelor cu oficiile pentru eonstruiren de
gir, întreprinderile forestiere si productivităţii muncii. d iţiile ex-istente, elim m înd fa­ locuinţe proprietate personală dc pc lingă sfaturile populare.
de industrie uşoară a fost extin ­ Succesele deosebit de frum oa­ zele şi operaţiile inutile, care în ­
să munca in acord, asisurindu-ve se realizate ele colectivele unită­ greunează muncva.
o creştere a cointeresării mate­ ţilo r economice clin regiunea In întreprinderile de industrie UNIUNEA REGIONALĂ
riale a m uncitorilor, tehnicienilor noastră pe prim ul trim estru al locală, cea mai sigură cale spre
şi inginerilor. acestui an reflectă activitatea obţinerea unor rezultate mai
In vederea în tă ririi disciplinei rodnică desfăşurată de organele bune o constituie orientarea pro­
în muncă, organizaţiile de partid, şi organizaţiile de partid pentru ducţiei spre acele sortimente A COOPERAŢIEI DE CONSUM
sindicale şi U.T.C. şi-au intensi­ mobilizarea oam enilor muncii la care au asigurată desfacerea, asi­
fica t activitatea de educare a înfăptuirea cu succes a sarcinilor m ilarea de produse noi cerute de
salariaţilor în sp iritu l g rijii faţă planului de stat, entuziasmul cu populaţie, valorificarea intr-o
de utilaje şi materiale, al ridică­ care m uncitorii, inginerii şi teh­ măsură cit n.ai mare a m ateria­ HUNEDOARA-DEVA
rii cunoştinţelor profesionale. A- nicienii clin unităţile economice le lo r locale. Com itetul executiv
baterile de la disciplina tehno­ ale regiunii întim pină cea de-a al S fatului popular regional va
logică. neglijenţa şi nerespccta- 45-a aniversare a P artidului Co­ trebui să acorde în acest sens o Alături de mineri
rea norm elor de tehnica securi­ munist Român. atenţie mai mare dotării u n ită ţi­ angajează imediat :
tă ţii muncii au fost discutate o- In cel de-al doilea trim estru lo r respective cu utilaje la nive­ PENTRU PETROŞANI
perativ in adunările sindicale şi al anului, colectivelor de muncă lu l s a irin ilo r de plan. să sprijine
ale U T.C. Ca urinare a ac estor din unităţile regiunii le revin conducerile tehnice în îmbună­ O Geometric în spaţiu © Electricienii şi lăcătuşii Ia
acţiuni, num ărul absenţelor ne- sarcini sporite. Pentru îndepli­ tăţirea continuă a procesului de — un merceolog principal la sectorul metalo*chlmJc ;
m otivate a scăzut sim ţito r ; s-au nirea lor este necesar ca sub producţie. „înălţime** — un merceolog principal la sectorul textile.
redus abaterile dc la normele de îndrum area organizaţiilor de Rezerve însemnate în direcţia cabluri, verificîndu-le
tehnica securităţii muncii şi dc partid să fie consolidate şi dez­ creşterii produ ctivităţii muncii Locul, altădată viran, nindu-)e o mare răs­ şi asieurînd funcţiona­ Condiţii de angajare :
asigure
Ja instrucţiunile tehnologice în voltate succesele înregistrate in există în unităţile economice din poartă acum magistra­ pundere: să continua rea neîntreruptă a fu n i­
toate între p rin d erile dîn le g i­ p rim u l trim estru al anului, să regiunea noastră şi prin folosirea le de oţel, pe care se funcţionarea şi a cularului. De obicei n- — studii medii tehnice sau medii ;
une. fapt ce a influenţat în mare fie folosite deplin toate rezer­ c it mai raţională a forţei de m un­ inşiruie zi de zi cupe a mecanismelor O eest lucru ei îl fac du­ — vechime de cel puţin 3 ani în funcţii economice ;
minei.
măsură îm bunătăţirea a ctivită ţii vele interne. că. F.ste bine ca acţiunea înce­ încărcate cu material. instalaţiei — domiciliul in oraşul Petroşani.
P riv it de sus, de pe pla­ simplă defecţiune, chiar minică dimineaţa, cînd
de producţie. In atenţia colectivelor de mun­ pută în prim ul trim estru al anu­ ca funicularului, el are şi la sistaraul de sem- oprirea funicularului
Preocuparea organelor şi orga­ că, a conducerilor tehnice tre­ lui în vederea asigurării unei forma unui dreptunghi n a liza re ra r crea greu­ nu strangulează trans­ PENTRU DEVA
n iza ţiilo r de partid, a conduce­ buie să stea extinderea experi­ proporţii mai juste îhtre persona­ ale cărui dirrtensiuni, tăţi. Numai că aseme­ portul. «Acrobaţii" înăl­
rilo r tehnice, organizaţiilor sin­ enţei înaintate, a tot ceea ce s-a lul a uxilia r şi cel direct produc­ oamenii le-au conturat nea „surprize" sînt rare ţim ilo r sînt oameni in- — un economist, nonnalor I sau planificator I, necesar la ser­
dicale şi ale U.T.C. pentru a p li­ obţinut bun in întrecerea socia­ tiv, reducerea la stiletul necesar demult. şi cînd totuşi se in tim - cercaţi, cu o bună ex­ viciul organizarea muncii din cadrul uniunii regionale.
carea celor mai eficiente măsuri listă. F.ste necesar ca acţiunea a personalului adm inistrativ, să Cîtova încrucişări de plâ sînt înlăturate in ­ perienţă în această fru -
de îm bunătăţire a a ctivită ţii :n de îm bunătăţire a organizării fie continuată cu perseverenţă lin ii de cale forată par tr-un tim p scurt, ’ri- moaşa meserie care ce­
producţie, a făcut ca prim ul tr i­ producţiei, începută cu rezultate >i dusă pînâ la capăt. a fi diagonalele poligo­ toperea de care la ii re curaj şi pricepere.
mestru clin acest an să fie înche­ frumoase in prin.u) trim estru al nului. dovadă mecanicii Prezentăm ciţivn dintre
iat de către colectivele în tre p rin ­ anului, să fie continuată cu mai In atenţia organelor si orga­ Dincolo de rampa pu­ completată de o mare ei: Moise Gomboş,
derilor din regiunea Hunedoara m ultă perseverenţă în toate în­ n iza ţiilo r de partid din toate u- ţului, sute de vagonete dragoste dc muncă. In Gneorghe Seuleanu,
cu rezultate îmbucurătoare. l*o treprinderile. O rganizaţiile ele nităţîle beneficiare de investiţii, se inşiruie spre locul de s p rijin u l acestei a firm a ­ Constantin Rotam, M i- ÎNTREPRINDEREA m ateriale
regiune, planul producţiei glo­ partid şi conducerile tehnice să precum şi a celor din unităţile culbutaie, unde steri­ ţii stau insesi faptele: hai Suru. Constantin
bale industriale a fost îndepli­ sc îngrijească ca posibilităţile de construcţii să stea în viito r lul urmează să fie «în­ motoarele* şi agregatele Popescu şi A. Silagv
n it in proporţie de 102,2 la sută. Identificate de colectivele care grăbirea ritm u lu i de execuţie a g h iţit" <le gura lacomă a căror funcţionale a- se numără printre cei
cel al producţiei marfă in pro­ studiază aceste probleme să I ie obiectivelor cu termene de pre­ a cupelor. Dc aci, ele rntâ oricînd că sint b i­ mai harnici şi price­ DE CONSTRUCŢII BÎRCEA
porţie dc 101,0 la sută, iar pro­ valorificate cu mai multă efica­ dare in anul 1966 şi in general iau drum ul aerian, la - ne întreţinute şi ex­ puţi. Pe ploaie ori pe
ductivitatea m uncii a fost depă­ citate. Să se preocupe in co n ti­ asigurarea în deplinirii întocmai re pe alocuri se rid i­ ploatate. Dar meca­ vînt, ziua sau noaptea,
şită cil 1,8 la sută. Au lost pro­ nuare ele aplicarea celor mai a planului de investiţii si a **fi­ că la zeci de metri dea- nicii nu sint singu­ sînt totdeauna la „înăl­ regiunea Hunedoara, telefon 1256 Deva,
duse peste plan 22.800 tone căr­ bune măsuri in vederea folosirii cior» ţ e i maxime a cheltuielilor ce | supra solului, traver- rele ajutoare ale m i­ ţim e". Pentru a-i ajuta
bune brut extras, 12.200 lonc c it mai depline a capacităţilor se fac in acest scop In mod deo­ sîiul albia Jiului, dea­ nerilor. A lă tu ri <le ei pe m ineri, electricienii livrează fără repartiţie orice cantitate de :
minereu de fier inarlâ, I <1.500 de producţie şi a fondului de sebit este necesară o preocupai» lu rile din îm prejurim i, muncesc lăcătuşii şi e- şi lăcătuşii sectorului — pîslă minerală cu liant bituminos, densitatea de 150 kg/m‘,
tone fontă, 10 .0 0 0 tone o(el, I I tim p, ele întărirea disciplinei, a susţinută din partea comitetelor lunecind pînâ la haldă. lectricienil şi toţi acei V I s-au angajat să
bucăţi maşini-unelte. 1.350 ma­ asistenţei tehnice, a creşterii executive ale sfaturilor populare, O adevărată geometrie care contribuie la buna muncească în asa fel temperatura maximă de folosire 400°C ;
şini de cusut dc uz casnic. 12.500 cointeresării materiale a m unci­ T.H.C.H. şi I.C.S.H. pentru pre­ în spaţiu. întreţinere a utila jelo r încit cei din abataje să — plăci scmiriglde cu liant bllunilnos cu densitatea de 220
m.c. buşteni şi alic produse. to rilo r — sarcini puse in faţa darea locuinţelor prevăzute în Acolo sus, în inim a şi in stalaţiilor din do­ nu ducă lipsă de nim ic
Deosebit dc im portant este oam enilor muncii ele plenara din planul anual, precum şi a tutu­ pădurii, la 1000 metri tarea minei. pentru a putea să în- kg/m\ dimensiuni de grosime cuprinse intre 3—7 cm
faptul că toate colectivele dc 17 martie a C om itetului regio­ ror construcţiilor social-cultm ale. de locul de încărcare E lectricienii şi lăcă­ .depliiieascij^cu succes
muncă şi-au in d cp ljn it şi de­ nal de partid. O preocupare de seamă a o r­ .a cupelor,. îi gfisim pe tuşii '.sectorului. V.L tra n ­ angajamentul Im it în
păşit planul la principalii in­ In unităţile miniere există po­ ganelor şi organizaţiilor de partid, mecanicii Aurel M u r­ sport al Exploatării m i­ întîm pinarea zilei de 8
dicatori — producţia globală, sib ilită ţi tehnice de a se realiza a conducerilor tehnice va trebui gii şi Nicolae Tim işan. niere U ricani, p o tfiin - Mai, a 45-a aniversare
producţia marfă şi producti­ viteze mai mari de avansare la s-o constituie reducerea preţului Aerul proaspăt îi învio­ tiln iţi, urcind dealurile, de la crearea partidu­
vitatea muncii. De asemenea, a lucră rile de deschidere, de a de cost, creşterea rentabilită ţii rează, sporindu-le forţa înfruiU înd înălţim ile
fost realizat pe ansamblul regi­ creşte productivitatea m ine ii în şi realizarea de către toate între­ de muncă. Aici toate In fiecare săptămînâ lui nostru.
unii planul producţiei marfă vin- abataje. Pentru aceasta, va tre­ prinderile a indicatorului pro- lucrările sînt mecaniza­ oamenii din echipa de V. COANDK.ÂŞ ADMINISTRAŢIA ASIGURĂRILOR
dutâ şi încasată precum, si sar­ bui să se acorde o atenţie deo­ ducţiei marfă vîndută şi încasată. te, mecanicilor reve- revizie, pot fl găsiţi pe corespondent
cinile de livra re la export. C_\e sebită rid ică rii brigăzilor ramase O rganizaţiilor de partid, sindi­
mai bune rezultate le-au obţinut sub plan. întreţinerii corespun­ cale, U.T.C. şi conducerilor teh­
'-nlectivcle ele muncă de In CS. zătoare a căilor dc* acces şi trans­ nice din toate întreprinderile le DE STAT
funedoara, C.O.V.J., U.M. Cugir. port, îm bunătăţirii acrajului. ilu ­ revine sarcina să urmărească cu
«30 Decembrie*, U. V. Căina, m inatului. aprovizionării cu ma­ m inuţiozitate nu numai cum se
T rustul m inier Deva şi I.M. H u­ teriale, în tă ririi asistenţei tehni­ îndeplineşte planul ele producţie,
nedoara ce a pune telor de lucru îndepăr­ oi şi dacă ceea ce se produce
O preocupare de seamă a or­ tate şi asigurării num ărului m i­ este de bună calitate şi are des­ aduce la cunoştinţa persoanelor ale efiror asigurări mixte au
ganelor şi organizaţiilor de nim de m uncitori in brigăzi şi facerea asigurată. expirat şl nu şl-au primit încă drepturile, să trimită de urgenţă pe
partid a constituit-o in prirr.nl echipe. F.ste necesar ca in perioada ce adresa inspectoratului A.D.A.S. din raionul în care domldllazA po­
trim estru al anului îndeplinirea La C.S. Hunedoara, com itetul a mai rămas pînâ la sărbătorirea
planului de investiţii, în vederea dc partid şi conducerea tehnică celei de a 4â-a aniversări a p a rti­ liţa dc asigurare, eventualele duplicata şl suplimenta dt> poliţă,
asigurării unei cficienţc sponte vor trebui să valorifice toate dului, organele şi organizaţiile
a fo n du rilo r alocate în acest posibilităţile de creştere a capa­ dc partid, organizaţiile sindicale precum şl o cerere în care să fie specificată adresa exactă In ve­
trop. Biroul C om itetului regional cită ţilo r de producţie a lam inoa­ şi ale U.T.C. dîn toate unităţile derea primirii sumelor cuvenite.
ele partid, comitetele raionale re lor fm işcare ; pentru acen<Ui economice ale regiunii să mobi­
şi orăşeneşti de partid an ana­ să fie stabilit un program sorti­ lizeze masele de oameni ai m un­
liza t periodic stadiul lucrărilor, mental raţional, rare să se res­ cii pentru valorificarea cit mai
precum si preocuparea benel i: U pecte întocmai atit de către oţe- deplină a rezervelor interne, u ti­
a rilo r şî a constructorilor pen­ lari, cit şi de către lam m atori, lizarea mai raţională o capaci­
tru asigurarea co n d iţiilo r optime in scopul îm bunătăţirii muncii tă ţilo r de producţie, aplicarea
de desfăşurare a a ctivită ţii de in ajustaje la recepţia şi expe­ experienţei înaintate şi «a in iţia ­
investiţii. In felul acesta, în a dierea lam inatelor. Se ceiv o tivelor preţioase Să nplicăir. a- TRUSTUL R EGIO N AL
din trim estrul IV al anului tre ­ preocupare mai susţinută pentru s°“inenen masuri c lin ic e şi orga­
cut s-au luat măsuri pentru n- intensificare? expericnţeloi in nizatorice ş5 so muncim cu tot
slgurarea docum entaţiilor, am­ vederea elaborării Oţelului cu e anul aşa incîl ziua de 8 Mal
plasamentelor şi utila je lo r nece­ ajutorul oxigenului prin lance. să fie întîm pinată cu planul şi P E CONSTRUCŢII D E V A
sare executării tuturor lu cră rilor La Uzina mecanica Cugir, o angajamentele depăşite la toate Noua Fabrica de produse lactate de la Livezeni se recomandă
prevăzute in plan. O rganizaţiile rezervă insen.nata de sporire a întreprinderile, la toţi indicatorii Şi p rin aspectul arhitectural deosebit de plăcut.
de partid din unităţile de cons­ realizărilor o constituie intensi­ şi Ja toate locurile de muncă. Foto : V. ONOfU
angajează imediat x
« xo txro* «aesi*.
*- — ingineri constructori şi economişti cu studii supe­
FONDUL ne <le înţeles că această unitate are rioare pentru şantierele din Valea Jiului şl Cugir ;
posibilitatea să realizeze producţii tot
mai mari la hectar şi pe cap de ani­
9 mal. Din proprie experienţă coope­ — muncitori zidari, dulgheri şl necalifica(l pentru
ratorii s-au convins că prin aplicarea
<r> m ăsurilor agrozootehnice avansate, şantierele din Deva, Valea Jiului. Cugir; Brad şi Alba
A? V J U lii SI FONDUL DE CONSUM prin folosirea cu chibzuinţă a forţei I Iulia.
de muncă şi a m ijloacelor de produc­
ţie* se pot înregislra realizări cu
m ult superioare celor obţinute in a- Informaţii suplimentare se primesc de la serviciul organizarea
Experienţa a demonstrat că dez­ rii şi planificării agricultu rii, a ară­ cordat din partea stalului, unitatea progresul general al producţiei agri­ i:ul trecut. De altfel, pentru în lă tu­ muncit din cadrul trustului, strada Dr. Petru Groza nr. 24 Deva,
voltare,! fiecărei cooperative depin­ tat că : „Este necesar ca in fiecare u- am intită a făcut unele piogrese vizi­ cole. intensificarea producţiei şi n i­ rarea deficienţelor care s-au manifes­
de în mod nem ijlocit de creşterea nilatc să se stabilească un raport cil bile pe calea în tă ririi ei economico- velul de trai al toopeia to ii lo 1 - s-an tat, cooperatorii şi-au stabilit, în lu­ telefon 1755.
bazei tehnico-m ateriale, de sporirea niaj raţional intre fondul <le acumu­ organizatoi i( e. Analizând insa p rin ­ repartizat în u ltim ii ani mai puţin mina documentelor Plenarei C.C. al
averii obşteşti — aceasta fiin d teme­ lare şi fondul dc consum, ( arc să per­ cipalii indicatori economici care re­ de 150.0U0 Ici In anul lie tn t, spre e- P.C.R. din 11— 12 noiembrie 1965 un
lia trainică a consolidării economiro- mită reproducţia lărgită, creşterea flectă gradul de dezvoltare a coope­ xempln, laţa (a 120 0 00 lei c il s-a pla­ program judicios şi concret menit să
organualorire a u n ită ţilor si a rid i­ continuă 2 averii obşteşti şi ridicarea rativei sc constată că ei nu sint la nificat pentru a se aloca la fondul contribuie Iu îm bunătăţirea întregii
cării bunăstării cooperatorilor. Prac­ nivelului dc viaţă at cooperatorilor". nivelul posib ilită ţilo r şi al cerinţelor. de bază din veniturile băneşti rea­ activităţi economii o-orgnni/atonce de
tica de pînâ acum permite sa se tra ­ Aceasiă problemă a fost pe larg Este sufi< ient, de pildă, să arătăm că lizate, s-au repartizat abia 80.000 lei. viitor. Printre altele, in vederea dez­
gă concluzia deosebit de valoroasă că dezbătută la prim ul Congres al ţără­ la începutul acestui an valoarea ave­ După cum se ştie. m nrinica absolu­ voltării proprietăţii obşteşti aduna­ J L lfi£C 0i£
numai acele cooperative rare alocă, tă a acum ulărilor de la un an la a l­ rea generală a cooperatorilor a ho-
an dc an. fonduri sporite pentru acu­ tul la fondul dc baza determină in tărît ea în arest an fondul de acumu­
m ulări îşi dezvoltă continuu m ijloa­ mod direct proporţiile si rilm u l pro­ lare să crească cu 100.073 lei, ceea
cele de producţie, efectivele de ani­ cesului de reproducţie pe scară lăr­ ce reprezintă 20 la sută din valoarea
male, extind suprafeţele ocupate cu In coopenrtivele agricole g it.1 in cadrul fiecărei cooperative n- producţiei nete realizate de către
vn, porni si legume — asieurînd ast­ gricolt. lata de ce era necesar să se cooperativă. Prin utililzarea cu e fi­
fel surse dc venituri m ari şi perma­ acorde mai multa atenţie respectăm cientă e<onomică ridicata a fo n d u ri­
nente cooperatorilor. Fiind orientate prevederilor planurilor anuale de lor destinate pentru investiţii sc va
spre valorificarea tot mai deplină a nim ii cooperatiste care. pe baza in d i­ rii obşteşti la suta de hectare însuma producţie, aplicării întocmai a hola- crea posibilitatea sporirii x iitin c * ?
rezervelor existente pentru sporirea ca ţiilo r Plenarei C.C. al P.C.R. dîn numai 137.100 Ici. iar fondul de bază ririlo r ndun.irii generale a coopera­ ve niturilor cooperativei şi iul* m i B RESTAURANTELE
producţiei, cooperativele agricole din 11—12 noiembrie 1965, a adoptat ma­ abia 130 700 lei. $i veniturile băneşti torilor. bunăstării cooperatorilor. In r r .: i
raionul bebeş şi cele de pc i az.a ora­ suri corespunzătoare menite si con­ de aproape numai G5 0 00 lei la 100 de Experienţa n numeroase cooperati­ scop este necesar însă ca orga. . i za ţin I
şului regional Deva reuşesc să rea­ tribuie la rezolvarea pe baze uni la ic hectare reaiizaiv in anul trecut (mai ve agricole a dovedit că intre creşte­ de partid să analizeze în mod mai te- I C O G V IN U L * M E T A L U L ,
lizeze. an de an. însemnate progrese a problemelor privind asigurarea u- mici cu peste 10.000 lei faţă de 1964), rea fondului de bază. sporirea veni­ meinic si su stabilească măsuri no
pe calea rid ic ă rii eficienţei economi­ nei juste echilibrări economice în Oglindesc faptul că nu au lost valo­ tu rilo r şi mărirea valorii zilci-inuncâ târî te pentru înlăturarea (lefi ci iţe 5
ce a întregii lor activităţi Este su­ fiecare cooperativă agricolă de pro­ rificate pe deplin condiţiile economi­ există o strinsă legătură si intercon- tor care mai pci .tâ încă m 'e :a . £ DUNÂG.EA |
ficient să arătăm ca la ţ.i dc media ducţie Astfel, in Statutul adoptat la ce si naturale de care dispune coope­ diţionarc. IVaclica de a mări fondul priveşte organizarea si planificarea R
regiunii aceste unităţi au un lond Congresul cooperativelor agricole de rativa agricolă din Vinerea. Acest lu ­ de consum în detrim entul fondului muncii în ■melc biig-.zi şî ram uri dc |
mai mare cu p; sie 2 2.000 lei la fie ­ producţie se prevede ca, poli iv it gra­ cru a făc ut ca şi valoarea zilei-m un- de acumulare s-a dovedit a li dău­ activitate Preccugindii-se indeapioa- B g BEBÂ21A C O B V IN U L ;
care sută de hectare, iar valoarea dului de dezvoltare a fiecărei uni­ i‘â să fie mai scăzută faţa de cea nătoare, deoarece nu asigura condi­ pe şi urm ărind 1; ,-j rolului adu- I
vcnjJu iilo r băneşti realizate la ace­ tăţi, să se fixeze* fondul de acumulare realizată in amil 1964 ţiile necesare reluării pc scara lărgi­ nări' generale a cooperatorilor, iuta- B
eaşi unitate de suprafaţă este mai r i­ între 10 si 25 la sută din valoarea Printre factorii care au influenţat tă a reproducţiei. L n ită lile care au ii rea p rincipiului muncii colective I COFETÂ2IILE
dicată cu peste 30 la sul-;, ceea ce producţiei nete, iar fondul de consum negativ asupra a ctivită ţii economi :i- folosit acest procedeu nu au avut po- şi îndeplinirea în mod exemplar a B
a determinat şi creşterea sim ţitoare intre 7f> şi 02 la sută finnnriarc a cooperativei un loc im ­ sibilitaten sa dezvolte in mod cores­ prevederilor planului de producţie. I
a valoriî ziJci-muncu. In regiunea noastră au fost unele portant l-a ocupat nivelul redus ai punzător forţele dc producţie şi să organizaţia de partid din cadrul coo- U METALUL Şl GASOFITA
Referindu-sc la însemnătatea spo­ cooperative care nu au asigurat echi­ acum ulărilor, ceea ce 11-a permis re­ perfecţioneze relaţiile socialiste de perativei agricole din Vinerea îsî va I
r ir ii acum ulărilor si la efectuarea u- lib ru l necesar între fondul de con­ producţia lărgită şi creşterea averii producţie. Ca urmare, condiţiile eco­ aduce o contribuţie tot maî de seamă H
nni volum cit mai mare de inves­ sum şi fondul de acumulare p o trivit obşteşti In mod corespunzător. Ana- nomice şi naturale nu au putut fi va­ la traducerea în viaţă a prevederi- | UNDE PUTETI PETRECE
tiţii pentru nevoile dezvoltării pro­ cerinţelor dezvoltării producţiei, pu­ tizînd dinamica acum ulărilor se con­ lorificate cu maxim um de eficienţă, lor D irectivelor Congresului al IX - | I O
ducţiei, tovarăşul Nlcolac Ceauşcseu, terii economice şi co nd iţiilor de care stată că în u ltim ii ani ele sint mai im egislrîndu-se an de an oscilaţii la lea al partidului privind dezvoitaica B
în raportul prezentat lo Plenara C.C dispun P rintre acestea se numără şi m id de 10 la sută din valoarea pro­ producţia globală şi marfă.
al P.C.R. din 11— 12 noiembrie 1965, cooperativa agricolă din Vinerea, ra­ ducţiei nete Astfel, la fondul in d i­ Analizând condiţiile de cai c alapu- Intensivă şi multilaic.*aJâ a « ^ rlc jl- B C L IP E P LĂ C U TE
cu p rivire la îm bunătăţirea conduce­ ionul Orăştta. Datorită sp rijin u lu i a- vizibil — elementul titre determina cooperativa din Vinerea, eata lea- curii