Page 32 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 32
PADINA A 4-A D R U M U L S O C IA L IS M U L U I 3506
INFORMAŢII COMENTARII • INFORMAŢII COMENTARII • T^TIRI INFORMAŢII COMEI4TAR
Congresul al XXIII-lea al P.C.U.S. Vizita lui Gheorghe
şi-a încheiat lucrările Cioară la Belgrad PE SCURT
BELG RAD 8 — Corespondentul
MOSCOVA 8 . — Coresponden m em bri ai B iroului P olitic al agresiunii S.U.A, îm potriva V iet- Agerpres, N. Plopeanu, transmite : LO N D R A
tu l Agerpres, S. Podină, trans C.C. au fost aleşi : L. Brejnev, nam ului şi retragerea tutu ro r tru V ineri dimineaţa, m inistrul comer
m ite : A. Kosîghin, N. Podgornîi, M. pelor intervenţioniste din această ţulu i exterior al Republicii Socialis La Londra s-a anunţat că intre
Suslov, G. Voionov, A. K irilenko, ţară.
V in e ri au luat sfîrşit lu crările Declaraţia a fost adoptată de ta România, Gheorghe Cioară, care 23 şî 25 imai cancelarul R.F. G er
celui de-al 23-lea Congres al A. Şelepin, K. Mazurov, D. Po- Congres cu v ii aplauze. a semnat acordul de lungă durată mane, Ludw ig E rhard, va face
P.C.U.S., care au durat zece zile. jeanski. P. Şelest, A. Pelşe. Ca p rivin d schim burile de m ărfuri d in o v iz ită oficială în Marea B rita-
m em bri supleanţi ai B iroului L. Brejnev a rostit apoi cuvin- nie. In cursul acestei vizite, E r
In marea sală a Congreselor P olitic au fost aleşi : P. Deml- tarea de încheiere a lu cră rilo r tre Republica Socialistă RomâniA şi
din K rem lin se aflau peste 6.000 cev, V. G rişin, V. Mjavanadze, Congresului. După ce a arătat că R.S.F. Iugoslavia pe perioada 1966- hard va avea o serie de în tre
de delegaţi şi oaspeţi de peste S. Raşidov, D. Ustinov, V. Şeer- Congresul a stabilit direcţiile 1970, a vizitat Fabrica de motoare vederi cu p rim u l m inistru H arold
hotare — reprezentanţi ai p a rti b iţki, D. Kunaev, P. Maşerov. In principale ale p o liticii interne şi şi tractoare .Ila k o v ita " din Belgrad. W ilson şi cu alte personalităţi
delor comuniste si m uncitoreşti, Secretariatul C.C. al P.C.U S. au externe ale U.R.S.S., vorbitorul După-amiază, Gheorghe Cioară a ale guvernului britanic.
naţional-democratice si socialiste fost aleşi : L. Brejnev, M. Suslov, a spus că delegaţii la Congres părăsit Belgradul indreptindu-se spre
de stingă din 86 de ţări. La Con A. Şelepin, A. K irilenko, P. De- au aprobat în unanim itate ho- ţară. La gaia Dunav din capitala A N K A R A
gres a participat delegaţia P a rti micev, D. Ustinov, T. Andropov. tâ ririle plenarei din octom brie R.S.F.I., el a fost condus de N ikola La Ankara s-a anunţat în mod
dului Comunist Român alcătuită B. Ponomariov, 1. Kapitanov, F. 1964, precum şi ale plenarelor D juverovici, secretar federal pentru
din tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Kulakov, A. Rudakov. ulterioare şi au relevat însemnă comerţ exterior, Radivoie Stakici, oficial că guvernul T urciei a
secretai- generai al Com itetului tatea acestor h o tă riri pentru acti m inistru plenipotenţiar în Secreta adresat Statelor Unite un me
Central al P a rtid u lui Comunist S-a adoptat apoi o declaraţie vitatea partidului. ria tu l de Stat pentru Afacerile Ex morandum, cetind revizuirea tra
Român, conducătorul delegaţiei, în legătură cu agresiunea S.U A. Referindu-se la mişcarea com u tatelor bilaterale in vigoare in
în Vietnam. In declaraţie este terne, şi alte persoane oficiale. A tre cele două ţari. M in is tru l de
îon Gheorghe M aurer, membru al condamnată agresiunea barbară nistă internaţională, vorbitorul a
C om itetului Executiv şi al Pre a Statelor U nite îm potriva po exprim at convingerea că va în fost de faţă Aurel Mâlnăşan, amba externe turc, Caglayangil, a de
zidiului Permanent al CC. al vinge cauza unităţii. sadorul Republicii Socialiste Româ clarat in tr-o conferinţă de presă
PiC.R., A lexandru Drăghici, porului vietnamez. In declaraţie L. Brejnev a subliniat că ta nia ia Belgrad, membri ai ambasa câ m em orandum ul cuprinde «pă
m em bru al C om itetului Executiv se arată că Uniunea Sovietică, Congres s-a manifestat solidari VENEZUELA. In foto: — încă în plină copilărie, pe străzile oraşe rerile şi cererile guvernului T u r
celelalte ţări socialiste, mişcarea dei. lor din Venezuela, copilaşii cunosc sem nificaţia cuvîntului .sărăcie". ciei p rivin d acordurile bilatera-
şi al P rezidiului Permanent, se comunistă internaţională au a- tatea cu eroicul popor vietnamez
cretar al C.C. al P.C.R., Paul N i- care luptă îm potriva im perialis le“ . El nu a dat alte amănunte.
culescu M izil, membru al Com i eordat şi acordă un ajutor m u lti m ului american.
te tu lu i Executiv, secretar al CC. lateral şi sp rijin poporului vie t P rivim cu încredere şi o p ti VIETNAMUL DE SUD Saigon. Legătura cu postul e*>te în A B ID JA N
treruptă. Pînă în prezent, nu se cu
namez. Congresul consideră că
al P.C.R., Teodor Marinescu, problema vietnameză poate fi re mism în v iito r, a spus 1.. B rcj- noaşte soarta celor aproape 100 de
membru al C C al P.C.R , amba zolvată numai pe baza recunoaş nev, arâtînd că acest optim ism soldaţi saigonezi ce apărau postul. In capitala Coastei de Fildeş
sadorul R epublicii Socialiste Ro se bazează pe aprecierea realistă s-au încheiat lu cră rile reuniunii
terii cererilor juste ale guvernu
mânia da Moscova. a imenselor posibilităţi ale U ni ★ C onsiliului Concordiei, organiza
lui R D. Vietnam şi ale F rontului H A N O I 8 (Agerpres). — ţie regională africană din care
Congresul a adoptat o rezo Naţional de Eliberare din V ie t unii Sovietice, pe foitele inepui SAIGON 8 (Agerpres). — ajuns la un acord intre răsculaţi şl Intr-un mesaj adresat Comisiei in fac parte Coasta de Fildeş, Da-
lu ţie cu p liv ire la raportul de namul de sud. zabile ale p a rtid u lu i şi ale în V ineri dimineaţa s-au produs noi generalul Kv, pînă în prezent un a- ternaţionale de supraveghere şi con
activitate al C C. al P.C.US. prin tregului jXipor. incidente în capitala sud-vietnameză semenea document nu a fost dat trol, mîsiunea de legătură a în altului liomey, Niger, Volta Superioară
care se aprobă lin ia politică şi Congresul şi-a exprim at depli După cuvîntarea de încheiere, între poliţie şi p articipanţii la de p u blicităţii. După cum reiese, însă, comandament al Arm atei Populare şi Togo. In tr-u n com unicat dat
activitatea practică a C.C., pro na convingere că nici un fel de L. Brejnev a urat delegaţilor m onstraţiile antiguvernam entale şit£>* 'din telegramele corespondenţilor de Vietnameze protestează îm potriva ac p u b licită ţii după închiderea lu
punerile şi concluziile conţinute cruzim i ale intervenţioniştilor nu succese în transpunerea în viaţă antiamerichne. Dem onstranţii atacă presă, care citează surse bine in fo r telor comise de navele de război a- c ră rilo r se arată că cele cinci
ale organizaţiei
ţâ ri membre
in raport. Apoi a fost adoptată vor putea frînge voinţa de luptă a hotărîrilo r Congresului. Lucră m ilita rii americani şi ai trupelor a- mate, un compromis care să garan- mei icane şi saigoneze, care au pă şi-au reafirm at „unitatea depli
hotăriiea prin care se aprobă a poporului vietnamez. In nu rile Congresului au fost decla liate cărora li s-a ordonat să nu mai truns în apele teritoriale ale R.D.
nă asupra problem elor discuta
D irectivele planului cincinal de mele întregului partid şi a tu tu rate închise. Au răsunat aplauze circule pe străzile capitalei. Vietnam şi s-au dedat la acţiuni de te".
dezvoltare a economiei naţionale îndelungate. Întreaga asistentă, A lain Raymond, trim is special al provocare şi intim idare îm potriva
a U.R.S.S. ror oam enilor sovietici, Congre în picioare, a intonat «Interna agenţiei France Presse la Da Nang, navelor de pescuit. In mesaj se arată
sul a cerut cu hotărire încetarea ţionala". Q INTRE P O LIŢIE ŞI P A R T I T O K IO
Congresul a însărcinat Comi anunţă că la cartierul general al re C IP A N Ţ II LA D EM O N STR AŢIILE câ în zilele de 2,3 şi 4 aprilie nave
tetul Central al P.CU.S. şi Con g iunii m ilitare din localitate, care a A N TIG U V E R N A M E N T A LE ŞI americane şi saigoneze au pătruns în La Tokio s-au încheiat vin 'e rlN
asigure — pe baza D irectivelor Recepţia oferită de C.C. al P.C.U.S. ritatea guvernului Kv, se semnalează AN'TI AM ERICAN E S-AU PRO zona G olfului Tonkiu. au acostat na lucrările C onferinţei p rivin d dez
s iliu l de M in iştri al U .RSS. să anunţat că nu mai recunoaşte auto apele teritoriale* ale R.D. Vietnam în
DUS NOI IN C ID EN TE <9 U N I
— elaborarea planului de dez o stare de alarmă, după ce avioane T Ă Ţ I A LE FORŢELOR P A TR IO ve civile care pescuimi în această voltarea economică a ţă rilo r din
de
Asia de sud-est, organizată
voltare economică a ţă rii pe anii MOSCOVA 8 — Coresponden b rii supleanţi ai B iroului P olitic ale forţelor aeriene guvernamentale TICE AU A TA C A T ŞI DISTRUS zonă şi au luat prizonieri patru pes guvernul Japoniei şi la care au
1966-1970. Congresul a indicat ca tul Agerpres, S. Podină, trans al C.C. al P.C.U.S., secretarii au întreprins raiduri consecutive, la UN POST A L FORŢELOR G U cari dueîndu-i într-o direcţie necu
la elaborarea planului să se tină m ite : C.C. al P.C.U S, m em brii şi merh- mică altitudine, deasupra oraşului. V E R N AM EN TALE Q N E LIN IŞ noscută. luat parte reprezentanţii Laosu-
lui, Malayeziei, F ilip in e lo r, Sin-
seama de numeroasele propuneri Com itetul Central al P.C.US. b rii supleanţi ai C.C. al P.C U.S., Manevrele de intim idare au luat sfir- TE LA W ASHINGTO N. ir gaporelui, Tailandci, V ietnam ului
făcute in perioada dezbaterii pro a oferit la 8 aprilie la K rem lin m em brii Comisiei centrale de re şit abia vin e ri dimineaţa. V ineri d im i W ASHINGTO N 3 (Agerpres). — de sud, precum şî obser-vatori
iectului de Directive, perioadă o recepţie in cinstea delegaţiilor vizie a P.C.U.S. neaţa, o delegaţie de o fiţe ri s-a de Actuala situaţie din Vietnam ul de din partea Indoneziei şi Cam-
cane a precedat Congresul. străine care au participat la cel La recepţie a participat dele plasat la centrul de presă din Da sud continuă să provoace nelinişte bodgiei. Delegaţia B irm aniei a
L. Brejnev a comunicat că a de-al X X llJ-le a Congres al gaţia P artidului Comunist Ro JSrang, unde a remis un manifest la Washington. După cum anunţă a- lipsit de la lucrări, deoarece a
care pare a fi aprobat de generalul
avut loc prim a plenară a C C. al P.C.US. mân în frunte cu Nicolae Van Chuan, comandantul regiunii i teze soluţionarea actualei crize din genţia France Presse, reprezentanţii refuzat in vita ţia guvernului Ja
Vietnam ul de sud n-a fost de fapt
P.C.U.S., ales la cel de-al 23-lea La recepţie au luat parte re Ceausescu, secretar general al m ilitare, şi de generalul Nguyen Him realizat. Punctul nevralgic continuă A dm inistraţiei Johnson au recunos poniei.
Congres. Plenara a ales organele prezentanţii partidelor comu C.C. al P.C.R. Co, viceprem ierul sud-vietnamez, în să fie cererea insistentă a liderilor cut joi, pentru prima oară, că guver
de conducere a partidului. Leo- niste şî muncitoreşti, naţional-de- Recepţia s-a desfăşurat într-o sărcinat să ducă negocieri cu gene budişti de a se înlătura actuala jun- nul american este „profund preocu C A S A BLA N C A
nîd Brejnev a Iost ales în una mocraticc şi socialiste de stingă atmosferă de cordialitate şi prie ra lii de la Da Nang în vederea gă tă m ilitară. pat de situaţia politică de Ia Saigon
nim itate secretar general al CC. din 86 de ţări, m em brii şi mem- tenie. s irii unui compromis în actuala c ri care riscă, dacă se va prelungi, să I.a Gasablanca s-a anunţat U
ducă la.:pierderea războiului do că
ză. P o trivit te xtului, generalii din ir tre $ U.A.". P otrivit agenţiei, anu 7 aprilie câ Organizaţia afro-asi-
Da Nang cer am ericanilor să sprijine Corespondentul din Saigon al agen m iţi- responsabili ai A dm inistraţiei atică pentru cooperare economică
ţiei Associated Press transmite că
acţiunea de înlăturare a guvernului vineri dimineaţa un ităţi de patrioţi sînt de părere că numai „supravie (Afrasec) îşi va ţine sesiunea sa
anuală între 16 şi 19 mai in T u
ţuirea" unui guvern puternic la Sai
de la Saigon care „nu mai corespun
Evoluţia crizei pactului atlantic de aspira ţiilo r sud-vietnameze". Deşi sud-vietnamezi au atacat şi distrus gon ar putea să garanteze continua nisia.
un post al forţelor armate guverna
rea luptei îm potriva forţelor patrio
anumite cercuri afirm ă că joi s-ar fi
de
mentale, situat ia numai 24 km
tice.
NEW YORK
PARIS 8 (Agerpres). — ţe acordurile N.A.T.O., m inis Din surse inform ate s-a aflat Greva parţială a docherilor din
In cercurile N.A.T.O. continuă tru l afacerilor externe al Fran că guvernul american a întocm it po rturile New Y ork şi Jcrspy
discuţiile privin d viitoarele lo ţei, Couve de M urville . a decla o notă de răspuns la memoran C ity continuă de cîteva zile y în
curi de reşedinţă ale organisme rat că guvernul francez a con dumul francez din 29 m artie p ri Comunicat c o m u n m m » : Pregătiri pofida unui ordin judecătoresc
lo r N.A.T.O. P o trivit agenţiei siderat necesar să facă cunoscut vi n d retragerea Franţei din emis in încercarea de a obliga
France Presse, generalul Lem nit- alia ţilor săi din N.A.T.O. că N.A.T.O. In notă se arată, potri in vederea pc grevişti Ia reluarea lucrului.
zer, comandantul suprem al fo r prezenţa pe terito riul francez cu v it aceloraşi surse, că guvernul Ea a fost declanşată în semn dc
ţelor armate ale N.A.T.O. in Eu dreptul de e xtrateritorialitete a american ar fi gata să exam i protest îm potriva noului contract
ropa, care se află in prezent in unui ansamblu de state majore neze „dispoziţiunile practice" cu chino - af&an alegerilor generale de muncă care reduce efectivul
StAtele U nite in tr-o vizită p a rti p rivire la retragerea instalaţiilor fiecărei echipe de docheri, nu
culară, ar fi făcut cunoscut se m ilitare americane de pe terito meroşi m uncitori fiind astfel a-
cretarului general al N.A.T.O., riu l francez. Surse apropiate gu LA PAZ 8 (Agenpres). — m eninţaţi cu concedierea.
M anlio Brosio, 1 părerea sa ca 0 D ISC U ŢII T R IV IN D V I vernului arată că. contrar celor PEK IN 8 (Agerpres). — tatea şi integritatea teritorială a fie Fostul şef al juntei m ilita re boli-
v iito ru l sediu al SHAPE (C arti ITO AR ELE reşedinţe a l e afirm ate pînă in prezent de d i La invitaţia regelui A fganistanu cărei ţări, suveranităţii şi neameste viene, generalul Rene Barrientos, şi BEIRUT
erul general suprem al forţelor ORGANELOR N.A.T.O. % ferite persoane oficiale. nota lui, Mohammed Z ahir Şah, între 4 cului în treburile interne, egalităţii Luis Adolfo Siles Salinas, liderul
aliate in Europa) să fie situat în guvernului american nu va cu şî 8 aprilie, Lîu $ao-ţi, preşedintele şi avantajului reciproc şi coexisten P artidului social-democrat din B oli Dr. Abdullnh Y afi, Însărcinat
aceeaşi regiune în care urmează UN IN TE R V IU A L LU I COU prinde o cerere de despăgubiri Republicii Populare Chineze, înso ţei paşnice". via, şi-au oficializat candidaturile la de preşedintele Libanului C har
să fie sta b ilit sediul politic al VE DF. M U R V ILLE # LA pentru transferul in sta la ţiilo r m i ţit de Cen 1, viceprem ier al Con postul.de preşedinte si respectiv vice les Helou cu reglementarea ac
Ele şi^au exprim at sp rijin u l faţă
N.A.T.O. In cercurile N.A.T.O. W ASHINGTON NU S-A A- lita re americane sau cele ale s iliu lu i de Stat, m in istru l afacerilor de lupta ţă rilo r afro-asiatice pentru preşedinte al B oliviei. Amînate în tualei crize guvernamentale,
te apreciază că a r putea fi alese D O rT A T O T O Z IŢ IE D EFI N.A.T.O , existente actualmente externe al R.P. Chineze şi dş alte cucerirea şi apărarea independenţei mai m ulte rin d u ri, alegerile generale continuă convorbirile cu repre
din B olivia au fost fixate pentru 3
ţă rile Beneluxuiui pentru stabi N IT IV A . în Franţa. persoane ofioiale au făcut o vizită naţionale. iulie a.c., generalul Ilene Bam entos zentanţi ni fra c ţiu n ilo r parlam en
lirea diverselor organisme ale P o trivit celor declarate recent oficială şi dc prietenie in Afganis fiin d nevoit, conform constituţiei, să tare şi deputaţi în vederea fo r
N.A.T.O. care urmează să fie re de subsecretarul Departam entu tan. Partea afgană, se subliniază în co demisioneze din conducerea juntei cu m ării noului Cabinet libanez. In
trase din Franţa. De asemenea, lui de Stat, George Bal 1, proble In com unicatul comun dat publi municat, şi-a reafţrm at poziţia în şase luni înainte pentru a putea can tr-o emisiune a postului de radio
te duc tratative p liv in d transfe mele politice şî strategice vor c ită ţii se arată că cele două părţi ceea ce priveşte locul Chinei la dida. Prezentarea candidaturii lui Beirut se apreciază că, în cursul
rarea de Ja Paris Ja Roma a se ale N.A.T.O., precum şi a unor avea priori tale în faţa celor f i au acordat o înaltă apreciere T ra N aţiunile U nite şi a arătat încă o Barrientos la postul de preşedinte al zilei dr vineri, A bduilah Yafi va
d iu lu i . Colegiului de apărare al servicii şi forţe m ilitare, care nanciare. In ceea ce priveşte pro tatului de prietenie şi neagresiune dată că R.P. Chineză este unica re ţă rii are loc în condiţiile existenţei prezenta un raport preşedint?lui
N.A.T.O. şi pentru înfiinţarea la acţionau cu totul independent blemele directe fi anco-america- semnat de R.P. Chineză şi Afganis prezentantă a poporului chinez şi unei „situaţii confuze", remarcă a- Charles Helou asupra rezultate
N apoli a unui nou comandament de autorităţile franceze, nu mai ne. a căror natură a fost preci tan la Kabul, la 26 august 1960, au că trebuie restabilite drepturile ei genţiilc de presă. Dc mai m ulte zile. lor m isiunii sale.
auprem : al forţe lo r N.A.T.O. în poate fi tolerată, întruci*t cons zată de memorandumul francez subliniat câ respectul reciproc, ega •legitime la O.N.U. în capitala ţâ rii, La Paz, precum şi
Mediterană. U n ii diplom aţi din tituie o încălcare a suveranităţii intr-un paragraf destinat numai litatea şi neamestecul in treburile Ambele părţi au fost de acord in unele oraşe din provincie ca Santa
Europa occidentală apreciază că Franţei. Statelor Unite, guvernul am eri interne constituie o bază trainică că schimbul de vizite ale conducă C iuz şi Cochabamba au loc puter
N.A.T.O. ar trebui să accepte o- Fâcînd din nou distincţie -intre can va accepta începerea unor pentru re la ţiile de prietenie dintre to rilo r celor două ţâri prezintă o nice dem onstraţii îm potriva lu i Bar-
ferta guvernului francez de a se organizaţia N.A.T.O., pe care convorbiri intre cele două gu cele două ţări. mare im portanţă pentru prom ova ricntos, deoarece candidatura aces
m enţine la . Paris sediul politic Franţa o părăseşte, şi Alianţa verne. Părţile, se arată in comunicat, rea re la ţiilo r de prietenie, bunâve- tuia constituie o încercare a juntei de L O T O
al N.Â.T.O., după ce SHAPE va atlantică în care Franţa râm i ne, In problemele ce privesc insă şi-au exprim at satisfacţia în legă cinutate şi respect reciproc ca şi a asigura, in cazul victoriei luî Bar La tragerea Loto din 8 apr ii ie
părăsi Franţa. Couve de M u rville a afu m a t că Alianţa atlantică, nota americană pentru consolidarea păcii în lume. rientos, continuarea guvernării sale. 1966 au fost extrase din urnă u r
.Franţa va beneficia de retra reafirm ă punctul de vedere po tură cu dezvoltarea re la ţiilo r dc Partea chineză a transmis prim u Pe de altă parte, junta m ilita ră plănu-
★ mătoarele numere:
gerea ei din N.A.T.O. îndeosebi triv it căruia nu pot fi angajate prietenie si colaborare dintre cele lui m inistru al A fganistanului, M. H. ieste arestarea a numeroşi lide ri po
PAR IS 8 (Agerpres). — 6, 39, 41, 56. 48, 67, 77, 32, 6 6 , 50
în ceea ce priveşte încetarea su convorbiri decît cu toţi m em brii două ţări. M aiwandw al, in vita ţia prem ierului litic i şi lid e ri sindicali şi de tineret
In tr-u n ' interviu acordat pos Prem ii suplim entare:
bordonării ei in cadrul comanda N.A.T.O. Aceste convorbiri vor ori lipsirea m ultora din aceştia de
tu lu i de radio „Europa 1", p ri In comunicat se arată câ părţile Ciu En-lai de a face o vizită de SI, 14, 49
m entului integrat". trebui, însă, p o trivit surselor, să drepturi civile şi chiar expulzarea
vind motivele care au determ i ★ înceapă înaintea angajării unui sprijină pe deplin princip iile „res prietenie in China. In vita ţia a fost lor din ţară pentru a pregăti terenul Fond de prem ii 923.376 Ici.
nat guvernul francez să denun W ASHING TO N 8 (Agerpres). dialog franco-ameriean. pectului reciproc pentru suverani acceptată. viitoarelor alegeri.
poziţia de a lua în considerare folosirea forţei- Nu este, de din a lia ţii ei, zădărnicind din nou o acţiune viguroasă şi ho- menite sâ ducă la aplicarea acordurilor de la Jcddah, sem
sigur. vorba de a recurge la forţă pentru a elim ina regimul tăritoare îm potriva rasiştilor rhodesîeni. Astfel se explică nate între preşedintele Nasser şi regele Feisal. In acest scop.
Poziţia Angliei rasist de la Salisbur.v — fapt care ar soluţiona întreaga pro rezerva pe care a avut-o actualul preşedinte al C onsiliului al preşedintelui Nasser şi ambasadorul K u w e itu lu i in R.A.U.
la Cairo au avut loc convorbiri intre reprezentantul personal
de Securitate. Keyta (Maii), faţă de cererea britanică.
blemă şi, im p licit, aspectul derivat care este embargoul şi
Viitoarea dezbatere din Consiliu va oferi p rile ju l unei cioc
respectarea lui — ci pentru a împiedica să se producă breşe
P o trivit acordului de la Jeddah, a doua etapă a conferinţei,
de amploare in sancţiunile aplicate Rhodesiei. A pariţia ele- n iri între exponenţii diferitelor m oduri de abordare a proble dc la Harad urm * sâ înceapă in februarie a.c. dar lucrările
în problema rhodesiană m entului-fortă în planurile şi lim bajul (poate mai ales în aşteptat se va produce. a acordului, precum şi poziţiei obstrucţioniste a delegaţilor
mei rhodesiene. Este, insă, îndoielnic câ punctul de cotitură
ei au fost amînate din cauza m odului difer it de interpretar e
lim bajul) a utorităţilor britanice, reprezintă totuşi un eveni
ment im portant.
Pentru a face ca embargoul să fie efectiv — şi Anglia arc N. RATEŞ regalişti Ia convorbiri.
In concepţia in iţia to rilo r, conferinţa de la Harad ar avea
drept obiectiv să stabilească form a regim ului în tim p u l pe
Răgazul post-electoral pe care ar fi dorit să şi-l îngăduie rioadei de tranziţie de un an, să desemneze un guvern pro
noul guvern labur ist este serios tu lb u ra t de noile evoluţii ale vizoriu şi sâ organizeze un referendum car e sâ perm ită yeme-
problemei rhodesienc E poate cazul să ne întrebăm de ce toc n iţilo r să hotărască asupra v iito ru lu i ţă rii lor. Z iarul libanez
mai acum guvernul britanic s-a impacientat atît de m ult de C R O N IC A E V E N IM E N T E L O R I N T E R N A Ţ IO N A L E „ L'O rient" scrie că retragerea unor trupe egiptene din Ye
încălcarea embargoului impus liv ră rilo r de petrol către Rho-
men, anunţată recent de preşedintele Nasser indică intenţia
desia, cînd numeroase alte încălcări la fel de notorii si poate R A.U. de a fa cilita .întreruperea operaţiunilor m ilita re in
nu mai puţin importante, s-au produs şi în trecut fără a zonele unde forţele regaliste întrepr ind acţiuni îm potriva gu
atrage o reacţie atît de puternică din partea Angliei. Ex-- m ijloacele necesare pentru aceasta — guvernului britanic îi vernului republican.
p lita ţia s-ar putea găsi parţial in rezultatele recentelor ale este oare necesar un mandat special din partea C onsiliului Yemen — Noi iniţiative Ileferindu-se la posibilitatea reluăr ii .lucrărilor celei dc-a
geri generale care oferă laburiştilor o major itate parlamentară de Securitate al O.N.U.? La Londra se dă un răspuns a firm a doua etape a conferinţei de la Harad, ziarul egiptean „A l
substanţială, eliberindu-i de teama repercusiunilor pe care o tiv ia această întrebare, poate că nu din dorinţa de a avea G um huria" relevă că „nici o cauză nu este a tît de clară ca
furtună parlamentară le-ar fi putut avea asupra trăiniciei o acoperire juridică, cit mai ales pentru a maica puncte în aceea a poporului yemenit. Revoluţia din J962 era prin ea
guvernului lor. In plus, sosirea petrolierului „Ioanna-V" în manevrele complicate care se efectuează in ju ru l Rhodesiei. A ctivitatea diplom atică desfăşurată dc R.A.U. şi Ar abia Sau- însăşi suficientă pentru a reglementa d e fin itiv această pro I
portul Beira din Mozambic, cu încărcătura sa de 18.000 de Adresîndu-se C onsiliului de Securitate, guvernul erTglez a ditâ, în vederea reluării lucrărilor conferinţei de la Harad blemă, fără a mai fi nevoie să curgă mai m ult srnge şi sâ t
tone de petrol destinat Rhodesiei, străpunge embargoul cit se dorit să o ia înaintea ţărilor- africane care se pregăteau să pentru reglementare* situaţiei din Yemen- şl. ultim ele luări se trim ită trupe egiptene pentru a s p rijin i regim ul de la
poate de v izib il şi flagrant, solicitind neapărat A ngliei — fîe facă un gest sim ilar. Este uşor- de constatat o contradicţie vă dc poziţie in această problemă par să ofere, în sfîrşit, perspec Sanaa", care şi-a ciştigat popularitatea în rin d u rile poporu
şi numai din motive diplom atice — o acţiune mai viguroasă dită între moderaţia excesivă cu care a abordat pînă acum tiva favorabilă începerii celei de-a doua etape a conferinţei. lui şi * fost recunoscut dc m ajoritatea ţâ rilo r m em bre ale
decît pînă in prezent. A nu fi procedat astfel, ar fi însemnat guvernul britanic rebeliune* rhodesiană şi intransigenţa pe La Cairo s-* anuntaţ că R.A.U. a cerut Comisiei de pace O.N.U. îm potriva acestui popor s-au r idicat nu numai ele
să se lase ţâ rilo r africane in iţia tiva unor măsuri m ult mai care o afişează acum Această contradicţie a fost dc natură m ixte din Yemen să ia toate măsurile necesare în vederea mentele regaliste ci şi forţe ale unor ţă ri străine, îndeosebi
radicale şi cu ascuţişul îndreptat deopotrivă şi contra An să intr ige ţă rile africane ale căror cereri au fost în mod con ţin e rii celei de a doua etape a reuniunii de la Harad. In ace cele din Arabia Saudită, care au acorxiat un sp rijin substan
stant respinse la Londra. Reacţia lor a fost de a manifesta laşi tim p. din Beirut se anunţă că reprezentantul p ă rţii sau- ţial în armament şi bani trupelor regaliste care prin poziţia
gliei. dite în această comisie a form ulat o cerere sim ilară. Ziarul lor obstrucţionistă au determ inat impasul prim ei etape a
Oricum, în poziţia britanică se pot desluşi cîteva intonaţii reticenţă faţă de convocarea imediată a C onsiliului de Secu libanez . L'O rient" relatează că guvernul K uw e itu lui s-a ofe conferinţei de la Harad.
noi, demne de remarcat. Cea mai interesantă pare să fie dis ritate în care poziţia Angliei ar putea atrage sufragiile unora rit să medieze in problema reluării conferinţei de la Harad M IH A I CHEBELEU
Redacţia $i adm inistraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr. 25, telefon 15 88, 12 75, 15 85. 12 11. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. — nr. 263 328 din 6 ndiembrie 1949. — T iparul întreprinderea Poligrafică Hunedotrt-»«viL
40.065