Page 33 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 33
PROLETARI DIN TOATE TARILE* UNIţl-VA I
ÎNAPOIEREA d e la m o s c o v a
A DELEGAŢIEI P. C. R.
Simbătă dimineaţa, s-a înapoiat Paul Niculescu-îMizil, membru al şefii m isiu n ilo r diplom atice ale ce
în Gapîtală. venind de la Moscova, Com itetului Executiv, secretar al lorlalte ţâ ri socialiste acreditaţi în
delegaţia P artidului Comunist Ro C C al P.C.R., şi Teodor Marincscu, Republica Socialistă România
mân care a participat Ia lucrările membru al C.C. al P.C.R., ambasa Numeroşi oameni ai muncii afla ţi
celui de-al X X III-le a Congres al dorul R epublicii Socialiste România pe aeroport au salutat cu căldură
P.C.US. la Moscova. pe m em brii delegaţiei, Pionieri au
Din delegaţie au făcut parte tova La sosire, pe aeroportul Băneasa, oferit delegaţiei flo ri.
răşii Nicolae Ceauşcscu. secretai delegaţia a fost salutată de tova ★
general al C om itetului Central al răşii Chivu Stoica, Gheorghe'Apostol, l.a plecarea din Moscova, pe aero
P artid u lui Comunist Român, con Alexandru Bîrlâdeanu, Emil Bodna- portul Vmikovo delegaţia a fost
ducătorul delegaţiei, Ion Gheorghe raş, Petre Borilâ. Constantin Dră- condusă de L. f. Brejnev, secretai
M aurer, membru al C om itetului gan, Gheorghe Rădulescu, Leonte general al C.C. al P.C.U.S,, A. N.
Executiv şi al P rezidiului Perma Răutu, Leontin Sălăjan, Şte Kosîghin şi D. S. Poleanski. mem
nent al CC. al P.C.R., A lexandru fan Voitec, de membri su bri ai B iroului P olitic al fc’.C. al
Drăghicl, membru al C om itetului pleanţi ăi C om itetului Executiv şi P.C.U.S., V. V. Grişin. .şi V.P. M ja-
Executiv şi al P rezidiului Perma seci'etaii ai C.C. al P.C.R., mem bri vanadze, m em bri supleanţi ai B iro
nent, secretar al C.C. al P.C.R., ai C.C. al P.C.R , ai C onsiliului de ului P olitic al C.C. ai P.C.U.S., IV .
Stat .şi ai guvernului, conducători Andropov, secretai- al C.C. al
de in stitu ţii centrale si organizaţii P.C.U.S. şi alte persoane oficiale.
obşteşti. Au fost prezenţi. de asemenea,
Au fost de faţă I. A. Uiuhin. în m em brii Ambasadei Republicii So
In munca politică de masă şi cultural-educativă sărcinatul cu afaceri ad-interim al cialiste România la Moscova.
U n iunii Sovietice la Bucureşti, si
(Agerpres).
Sosirea în Capitală a unei delegaţii
SA VIZAM PERMANENTA a P. C. din Spania
La invitaţia C om itetului Central al preună c i delegaţia P artidului Co
P artidului Comunist Român, sîmbâtă m unist Român care a participat ta
a sosit in Capitală o delegaţie a Congresul al X X III-le a al P.C.U.S.
P artidului Comunist din Spania, care Pe aeroportul Băneasa. oaspeţii
OBIECTIVUL CENTRAL: publica Socialistă România. tori ai P artidului Comunist Român.
va face o vizită de prietenie în Re
spanioli au fost salutaţi de conducă
Din delegaţie fac parte Santiago
Tovarăşii' Santiago C arrillo şi N i
C arrillo, secretai general al P artidu
lui Comunist din Spania. Francisco colae Ceauşescu nu răspuns cu căl
Gutlerrcz, Ramon Mendesona, mem dură saluturilor pe le-au fost adre
b ri ai Com itetului Executiv al P.C. sate de numeroşi oameni ai m uncii
din Spania, si .Tuan Vazquez, mem veniţi în întâmpinare pe aeroport.
P ionierii au oferit
flo ri oaspeţilor
bru al CC. al P.C. din Spania.
toare. A ici se înregistrează un
PRODUCŢIA numai- prea mare de absenţe, Spania a sosit • de la Moscova îm spanioli, (Agerpres)
Delegaţia P artidului Comunist din
existînd situaţii ca aceea de la
laminoare Peştiş
de
grupul
unde aproape nici un inginer
sau tehnician nu participă la
A nalizind contribuţia muncii blicii Socialiste România etc. cursurile organizate la nivelul înapoierea în Capitală a ministrului
politice de masa şi cultural-e- In organizaţiile de bază comu combinatului. Pot fi am intite
ducative la îndeplinirea sarci niştii cei mai bine pregătiţi şi secţiile blum ing şi linia fină comerţului exterior
n ilo r de producţie, recenta ple participă la convorbiri colecti unde s-au ţin u t numai cîteva
nară a Com itetului orăşenesc şedinţe, majoritatea lor fiin d M in istrul com erţului exterior, pe perioada 1066-1970 între Republi
Hunedoara al P.C.R a apreciat ve pe teme legate de documen amînate. Gheorghe Cioară, s-a înapoiat sim - ca Socialistă România şi Republica
câ s-au obţinut în acest dome tele Congresului al IX-Iea al Faptul că oamenii nu partici bătâ dimineaţa în Capitală, venind Socialistă Federativă Iugoslavia.
niu succese importante care au P.C.R. şi hotărîrile adoptate de pă în num ărul dorit la unele de la Belgrad, unde a semnat Acor
contribuit la îm bunătăţirea ac acţiuni de propagandă tehni dul p rivind schimbul dc m ărfuri (Agerpres).
tiv ită ţii economice a în tre p rin plenarele C om itetului Central. că nu trebuie considerat doar
derilor. A lături dc rezultatele O largă muncă politică s-a un reflex al slabei m obilizări
bune, se mai manifestă în a- desfăşurat în ju ru l obiectivelor sau al unei organizări defec
cest domeniu şi unele lipsuri economice pentru actualul plan tuoase. P livin d lucrurile mai Numirea ambasadorului Republicii
care au fost scoase in evidenţă, departe, sc constată că multe
stabilindu-se măsuri pentru în cincinal şi a angajamentelor manifestări nu au fost suficient
lăturarea lor. luate în întrecerea socialistă, de atractive, oamenii nu au Socialiste România în Pakistan
colectivele dc muncă fiin d spri văzut în ele pîrghii eficace de
îmbogăţire a cunoştinţelor pro P itii decret al C onsiliului dc extraordinar şi plenipotenţiar al Re
jinite în găsirea celor mai bune
Receptivitate la fesionale sau mijloace de mare Stat al Republicii Socialiste Ro publicii Socialiste România în Pa
soluţii lehnico-economice pen putere educativă. Uneori nici mânia, tovarăşul M ihai Magheru a kistan.
problemele ridicate tru îndeplinirea sarcinilor ce lectorii nu s-au prezentat la fost num it in calitate de ambasador (Agerpres).
le stau în faţă. nivelul cerinţelor. Se impune
de viaţă deci o îm bunătăţire în conţi
nutul si forma de prezentare a
Pentru a contribui eficient la Noul poate pătrunde acestor acţiuni. D Ă R U I R E
îndeplinirea sarcinilor de pro
ducţie, munca politică de masă T. ISTRATE
si cultural-educativă trebuie pe căi mai largi PASTEL IN ALB. lr.ii una din zilele în însuşi sinqe micului răşi bucuria, părinţii
îndreptată spre obiectivele (Continuare în pag. a 3-a) Foto : V. ONOIU sorite ale lunii martie, pacient. vor fi din nou fericiţi.
principale ale producţiei, spre Dotarea masivă a întreprin ia Spitalul unificat din .Şi nu vor putea sd nu-ş/
problemele ridicate în diferite derilor cu utilaje şi agregate Deva a fost adus. in- “ Tovarăşa doctor, îndrepte qtndurilc şl
etape in faţa oamenilor m un moderne ridică în faţa oameni tr-o stare grava, copilul am grupa zero.. mulţum irile spre perso
cii, spre pulsul cotidian al ac lor o serie de probleme ce con Anton Kelmen în virală — Si iu. Nu e prima nalul medico-sanitar,
tiv ită ţii lor. diţionează bunul mers al pro Lucrările agricole de primăvară de J ani. Părinţii, cu oard. Ui mulţumim. spre donatorii m ioritici
A plicînd în viaţă acest c ri ducţiei. Rezolvarea lor impune prinşi dc o ăd'tncu în A doua zi. au sosit noi de sinqe care le-au sal
teriu, p rintr-o îndrum are com cunoaşterea profundă a noută grijorare şi nelinişte Itacuane cu sinqe din vat copilul.
petentă şi exercitarea unui con- ţilo r din domeniul respectiv, la nu-si puteau stăpinl la partea donatorilor ono
iroi-perm anent, ma joritatea co care o contribuţie de seamă crimile. ia secţia pe rii ici. La scc(ia pedia ★
m itetelor de partid şi organi poate să-şi aducă propaganda In această perioadă volum ul lucră E^cienfa organizării muncii diatrie unde a fost In trie Anton era îngrijit Ani relatat doar una
zaţiilo r de bază nu obţinut suc tehnică. rilo r agricole ce trebuie executate in ternat de urgentă bol cu acea dragoste şi dă din intervenţiile opera
cese im portante în conducerea In oraşul regional Hunedoa fiecare unitate sporeşte sim ţitor. Dc navul era dc serviciu ruite caiacleristică ou- tive şi făcute cu loato
şi desfăşurarea muncii politice ra, deşi s-au obţinut rezultate aceea, cum c şi firesc, organizaţiile dc Punînd accentul pe desfăşurarea jirea c u ltu rilo r de cereale păioase. dr. Ana Znorovşlii. Di menilor puşi în slujba răspunderea la Spitalul
dc masă. bune in domeniul propagandei partid din gospodăriile dc stat şi co în bune eondiţiuni a lucrărilor agri Astfel, pe 300 de hectare ocupate agnosticul stabilit: be- sănă/ăfii. Doctorul Ana unilicat Deva. Dar, ase
tehnice, mai sint încă multe cole dc primăvară, cooperatorii din cu. grîu s-au făcut lucrări de îng ri Znorovski, asistenta me menea cazuri mui sint
Atenţia principală este acor operativele agricole mobilizează in a- moliUc — lipsa unui
dată in permanenţă populari de făcut pentru punerea la cu ceste zile toate forţele la muncă. O Apoldnl dc Jos. raionul Sebeş au jire cu sapa rotativă, iar concomi tartor dc coagulare a dicală Lucia Pojică. so Oricare ar li Insă diag
zării documentelor de partid rent a oamenilor cu noutăţile făcut din tim p o organizare chib tent. pe suprafaţa am intită, s-au îm sinqelui. In urma unei ra medicală Fica Vdra- nosticul. personalul de
prin participare*! unui mare din domeniul lor de muncă. bună parte a acestora sint d irija te la zuită a m uncii. Cu sprijinul organi prăştiat oiţe 100 kg. îngrăşă gripe, copilul a avut o ru, inlcrm ieia V id oria aici luptă cu aceeaşi pa
n u iră r de activişti eu munci Astfel, propaganda prin con plantatul cartofilor, la pregătirea tere zaţiei de partid, consiliul dc con minte azotoase la hectar. O puternică hemorogie na Paul qu petrecut ore si siune şi cu aceeaşi dă
ferinţe nu se ridică la nivelul ducere a stabilit sarcini concrete bună parte din cooperatori au fost nopţi la cupătiiul sufe ruire pentru însănătoşi
dc răspundere la acţiunile con cerinţelor. Dacă la unele între nului pentru însăm inţatul porum bului, fiecărei brigăzi şi echipe. Organiza antrenaţi la administrarea azotatu zală. Palid şi Inar/e a- rindului. Piin grija a- rea pacientului. De a-
nemic. viata lui era in
duse direct dc către comitetul prinderi s-n cîştigat totuşi o la amenajarea terenului pentru ir i ţiile de bază din brigăzi au desfă lui dc amoniu pe cele 100 hectare mare primejdie. Trebuia ce.stora şi contribuţia ceea, foştii pacient! ai
orăşenesc. In cluburi, săli dc bună experienţă (I.C.S.H, de gaţii, precum şi )a alte lucrări. şurat o susţinută activitate pentru de* păşune situată în porţiunea de efectuată imediat o donatorilor onorifici, ca acelor medici care şi-au
Pretutindeni există preocuparea dc
exemplu), la uzina cocsochimî- hotar denumită „Gorgani*. Paralel re înnobilaţi de o înalta dării,t loate cunoştinţe
cultură şi cămine culturale, mobilizarea forţelor existente la exe transfuzie cu sînqe
că. furnalele 1-4. E. M. Ghelar, a se folosi din ptin fiecare oră bună cutarea lu cră rilo r agricole de sezon. cu aceasta, pc cele 430 de hectare proaspăt recoltat de ma datorie patriotică şl ce le şi elotturile pentru
cadre de partid ţin expuneri O.S.M. 1, turnătoria de lingo- de lucru în tim p precum şi utilajele D jept rezultat. însăm inţârilc din destinate cu ltu rii porum bului au în ximum 48 de ore. Orice tăţenească donează sin- u le salva viata, poartă
despre bilanţul m arilor înfăp ticrc Călan etc. trec luni în sir existente. La rîndul lor, mecanizatorii prim a epocă s-au făcut la tim p şi ceput lucrările de pregătire a patu intir/.iere era fatală. Nu gele lor pentru salvarea acestora multă recunoş
tu iri ale poporului, creşterea fără să se ţină vreo conferinţă se străduiesc să folosească tractoarele in bune eondiţiuni agrotehnice. Z i lui germ inativ. Pînă acum s-au dis se mai pul ea aştepta a sule şi mii dc oameni, tinţă. Şi alături dc ei,
tehnică, organizaţiile de partid lele trecute pe cele 67 de hectare cuit aproape 300 de hectare. M ajo a lost salvată şi via fa noi to{i, rude, pticteni
ro lu lu i' conducător al partidu şi maşinile la întreaga capacitate pentru sosirea sinqclui. Situa
neglijînd nepermis acest luciu. s-a început pregătirea terenului ritatea lu cră rilo r am intite au fost micului Anton. şi tovarăşi de mancă ai
lui, statul socialist si înflorirea a executa la tim pul optim şi la un n i ţia era gravă. In acel
Nici la universităţile m unci pentru cartofi şi s-a trecut la plan executate la un nivel corespunzător moment, dr. Marius Drii- Peste puţin timp *1 va celor cărora te-a iost
naţiunii socialiste, Constituţia toreşti si lectoratele tehnice si vel agrotehnic ridicat toate lucrările tarea tuberculilor. de către mecanizatorii Uie Fleşer. ker, membru de partid, li tn m ijlocul părinţilor redată viata.
— legea fundamentală a Repu tuaţia nu este încă satisfăcă agricole. Pînă în prezent, cooperatorii din Nicolae Bozdog, Vasile Ruta şi a lţii s-a oferit să doneze el săi. In casă va intr*L Ia S. CERBU
Apoldul de Jos au executat şi îngri din brigada condusă de loan Fleşcr
IN INTIMPINAREA CELEI DE A 45.A ANIVERSARI La plantatul cartofilor
Lucrătorii gospodăriei agricole de desfăşurări a lu cră rilo r au fost mo
A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN stat din Miercurea şi-au prevăzut bilizate toate forţele existente. Pc
să cultive în acest nn cartofi pe 100 o bună part;- din suprafaţa ce s-a
hectare. Pe circa 50 la sută din su planificat să Tie cultivată cu cartofi,
plantarea a fost executată cu aju
prafeţele stabilite au fost aplicate
v o m În d e p l in i p l a n u l îngrăşăminte organice în cantitate torul celor două maşini 4-S.a.B.P.-
62.5 fapt ce a contribuit la realiza
de 20 tone la hectar. Din vreme,
consiliul gospodăriei a luat măsuri rea unor lucrări de bună calitate şi
în acelaşi tim p a permis scurtarea
pentru asigurarea tuberculilor ne
LA TOTI INDICATORII cesari .şi a mobilizat pe mecanizatori Pînă în prezent s-au plantat cu car
perioadei de executare a acestora.
la pregătirea patului germ inativ. A-
vînd toate condiţiile asigurate, cu
cîtva tim p in urmă s-a trecut la tofi 94 dc hectare. Pc suprafaţa res
pectivă au fost folosiţi tuberculi din'
B ilanţul încheiat la sfirşitul p ri In indicaţia organelor clc partid, co de acces, de transport şi aerai. A- plantatul cartofilor. In scopul bunei soiurile B intje şi Mercur.
m ului trim estru al acestui an lc-a lective care au studiat posibilităţile eoste lucrări au condus la îmbună
p rile ju it m inerilor din exploatările de organizare ştiin ţifică a muncii. tăţirea condiţiilor de m icroclim at in
V ăii Jiului satisfacţia îndeplinirii şi Aplicarea propunerilor făcute cl? subteran, la asigurarea unui acraj co Pregătesc terenul pentru porumb
depăşirii sarcinilor aferente perioa colectivele am intite a dus la o mai respunzător.
dei am intite. La extracţia de cărbuni bună repartizare o forţei de muncă Mai nuilt ca oricind, luna martie si
6-a realizat un plus de 21.836 tone, pc fronturi de lucru, la îm bunătăţi tim pul care s-a scurs din aprilie P rintre alte lucrări ce se execută care au fost încorporate în sol con
planul producţiei globajc şi marfă a rea asistenţei t.-hnice în toate schim ne-?u demonstrat că ritm icitatea în în această perioadă la cooperativa comitent cu întreţinerea ogoarelor.
fost depăşit cu mai m ult de 8 200 000 burile şi la folosirea judicioasă a d eplin irii planului este o rezervă im agricolă din Bobilna o mare aten In tru c îf peste puţin tim p se va
lei şî respectiv 9.000.000 lei. 'fonte u- m aşinilor şi utilajelor. Spre e- portantă a sporirii producţiei de căr ţie se acordă şi pregătirii terenului trece la însăm inţatul porum bului,
uîtăţile noastre şi-nu depăşit sarcina xem plifieare poate ii citat faptul că buni. In luna martie, cînd planul a pentru cultura porum bului. Pînă s-a stabilit ca zilele acestea să se
de creştere a productivităţii muncii, au fost depăşite sarcinile la tăierea fost îndeplinit în Tiecare decadă şi acum, pe cele 105 hectare destinate execute a doua discuire. La buna
pe Întregul combinat realizindu-se o mecanică a cărbunelui in abataje cu aproape în fiecare zi, pe întregul acestei cu lturi s-a executat o lucra desfăşurare a lucrărilor am intite
productivitate de 1,281 tone pe post. 26,9 procente, la susţinerea meta combinat s-a realizat un plus la ex re de discuire in veoerea m enţi şi-au adus o contribuţie preţioasă La cooperativa agricolă dîu Si meria se acordă o marc atenţie
faţă de 1,245 tone pe post cit era lică în abataje cu 13,9 procen tracţia de cărbuni de peste 13.000 dr nerii apei in sol şi distrugerii bu mecanizatorii Petru Bretean, loan executării în bune eondiţiuni a lu c ră rilo r la grădina de legume.
planificat. Avînd asigurat în canti te, iar la încărcarea mecanică tone, lucrările m iniere au fost mai ruienilor. Pe circa 30 dc hectare In fotografic : aspect de la pregătirea răsadurilor in vederea scoa
tă ţi suficiente cărbunele necesar, şi în lucrările de adincire a pu bine întreţinute şi a dispărut acea s-au aplicat îngrăşăminte azotoase Benncă şi alţii. terii lor in cimp.
unităţile de preparare şi spălare tensiune specifică m uncii în asalt.
şi-au depăşit sarcinile realizând plu ţu rilo r cu 17 procente. S-a îmbună Ing. IOAN LAZAKESCU
suri la toate sortimentele dc cărbune tă ţit şi aprovizionarea tchnîco-matc- director general al Com binatului
prevăzute în planul dc stat. rîală atît prin reorganizarea muncii carbonifer Valea Jiu lu i După o săptămină de strum entişti, recitatori, fo r şi m inerii din. brigada ar din oraş va avea loc spec- categoriei B la fotbal, cc va
Realizările obţinute de m inerii în depozite, cît şi prin intensificarea muncă, duminica de azi se m a ţii, de dansuri, brigăzi tistică de agitaţie de la E. tacolul-coneurs al ansam avea loc azi pe stadionul
V ăii Jiului, scot in evidenţă en anunţă bogată în plăcute şi artistice de agitaţie. Va fi o M. Dîlja. blului folcloric din raionul din Cugir. A ici echipa loca
tuziasmul cu care s-a muncit, efi în treţine rii lucrărilor m iniere — căi (Continuare In pag. a 3-a) variate manifestări. întrecere a cîntuluî, jocu O A rtiştii Teatrului de Orăstie. lă A.S, C ugir va în tîln i fo r
cienţa m ăsurilor luate pe baza in d i Pentru cci care şi-au ales lui şi portului de pe me stat de estradă din Deva O Stadioanele din le g iu maţia M inerul Lupenî.
ca ţiilo r date de biroul Com itetului drum eţia, cabanele „C ăpri leaguri lumedorenc sînt astăzi oaspeţii oameni O Numeroase vor fi în- j
regional de partid, a ajutorului p ri oara", „Rusu", „S traja", ne vor găzdui azi în tîln iri tiln îrile ce au loc azi în
m it clin partea grupei de activişti de -Gura Zlata” . s-au pregătit Q In primele ore ale lor muncii din Teius. Pe atractive. V iu disputat se a-
partid şi specialişti trim işi în Com sn-si primească ospitalier cadrul cam pionatului regio
nal; M inerul Telîuc — Ş ti
binatul carbonifer Valea Jiului pen vizitatorii. inţa Petroşani; A urul Zlat- ,
tru a căuta căi noi de îm bunătăţire Din agenda duminicală nâ — Dacia Orăştîe; l'a rin -
a procesului de producţie. De ase spicuim însă cîteva din ma gul Lonea — M inerul Glie- |
menea un sp rijin substanţial în mun nifestările organizate la clu Iar; Refractara Alba Tulia i
ca noastră l-a constituit şi faptul buri. case de cultură, cămi UNDE MERGEM AZI — M inerul Aninoasa; C.F.R |
că la fiecare început de lună b i ne culturale şi, bineînţeles, Simeria — Textila Sebeş;
roul com itetului orăşenesc de partid .şi pe stadioane pentru a Constructorul Hunedoara —
a analizat modul în care uni veni şi în ajutorul numero A u ru l Brad; C.F.R. Teiuş —
tă ţile com binatului şi-au realizat şilor amatori ai jocului cu M inerul Vulcan.
sarcinile lu n ii precedente, cît şi pre balonul rotund. După plăcutele manifes
misele existente pentru luna în curs. după-amiezîî, la Teatrul de scena clubului sindicatelor nunţâ a fî. mai ales, meciul tări din tim p u l zilei, de pe
Aceste analize ne-au ajutat îndeo 6 încă înainte de ora stat din Petroşani se vor de aici, a rtiştii deveni vor de pe stadionul din Petro
prinzului. la că m inu l'cultu întîlni, într-un spectacol, prezenta. începînd de la o- stadioane, din cluburi, că
sebi ia crearea unor condiţii favo şani; unde form aţia Jiul, mine culturale, cinemato
rabile în d eplinirii ritm ice a planului ral din Jina va începe în form aţiile artistice ale Clu rele 17,00, spectacolul .V i liderul cam pionatului cate grafe, seara de duminică
trecerea între form aţiile ar
bului sindicatelor din Pe
de către exploatări. tistice de amatori ale căm i troşani şi căm inului cultu sul revistei". goriei B, seria a dona. va va putea fi încheiată în ju
Avînd asigurată linia de front 9 Întrecerea ce se desfă juca în compania puternicei rul m icului ecran, cînd tele
nelor culturale din Poiana
activă prin realizarea planului de şi Jina. A lă turi de cunoscu ral din Bănită. P rintre in şoară în ultim a vreme între echipe A S.A. Tg. Mureş. viziunea va oferi iub ito rilo r
mai tinere
terpreţii. celor
pregătiri pe anul 1965, problemele ansamblurile folclorice ale # Nu mai puţin intere de muzică uşoară un spec
care au stat în faţa noastră au fost ţii fluieraşi din Jina, vor form aţii vor putea fi urmă-- regiunii, continuă azi la A l sant se anunţă şi meciul tacol muzical, realizat pe
mai cu seamă de ordinul organizării evolua solişti vocali şi in riţi fluieiaşii de la Baniţa ba lulia. La casa de cultură contînd pentru campionatul lacul Maggîore.
m uncii Pentru rezolvarea lor în înainte de intrarea in mină. m em brii brigăzii lui D um itru Fulga
toate exploatările au fost constituite. dc la E. M. Aninoasa îm part sarcinile fiecărui om.