Page 34 - Drumul_socialismului_1966_04

P A G IN A A 2-A D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3507
- ' - * 1 • » — - • ' ALBUM

M A C A Z » I I A I n i l DE CARICATURI

In legătură cu slaba întreţinere
1 D l t \i:U l
S
I gM H CN 1 T C U N B a unor blocuri.
p rin d e rilo r Industriale, unde va lega
Generator nuclear diferitele etaje şl secţii. Ea este
D M 0 £ t foarte economicoasă, necesitînd foar­
te puţin material de construcţie şi
pentru navele cosmice
IN IN IŢ IA A lt iţii... Doi vinălori de ocupă puţin loc.
lei sfau In cortul lor instalai In ju n ­ Societatea americană „3 M-Compa-
B o u r u l ş i glă. Esic ora 11 dimineaţa Unul d in­ ny of Saint-Paul" din Minnesota lu ­ Dispozitiv pentru
tre ci, su-i zicem Dupont, cască şi spu­
nuclear de 50 VV care va fi instalat recepţionarea emisiunilor
ne : crează la realizarea unui generator
— Pariez pe 5.000 dc Iranci că am la bordul navelor cosmice ce urmea­
să ucid un leu înainte de prinz. radiofonice în interiorul
Zimbrul, care cutreiera tenise de la tatăl său Şte­ de bour se Inlierau cri­ zll şi colinde populare. Apoi. iese. ză sA aselenizezei Cu ajutorul acestui
muu!ii noştri, era un ani- fan cel Mate şi /ie care minalii. pentru a H recu­ In una din ele sc poves­ După o jumătate de oră. celălalt ex­ aparat fie va putea produce energie
m.:l mure si ner/ru. fioros, era săpat desenul unui noscuţi dc oricine Chiar teşte cd o dată, vărsln- plorator vede opărind la uşa cortului electrică suficientă pentru ca instru­ tunelurilor
cu capul si pieptul toar- bour alerqlnd. şi astăzi In unele regiuni du-sc Jiul Mic aşa de ta­ botul unui leu dc ţoală frumuseţea, mentele ştiinţifice care vor fi lăsate
le dezvoltate. cu fruntea Inelul a tost lucrai pc se spune de un om rău re Incit niciunde nu se care întreabă : pe Luna să funcţioneze tim p de şase In tunelul din G olful Chesapealce
mare şi boltită, cu ixirul timpurile lui Alexandru „cu-i cu bour in irunle". mal vedea vreo marqinc, — A ici locuieşte un anume Du- pînă la 12 luni. (S.U.A.) s-a instalat un dispozitiv spe­
lur.'i si Unos, coarnele re­ cel Hun. la 1401. citul Odinioară, in Moldova, valurile au luat ca ele o ponl ?
lativ mici si coada scurtă. bourul mai exista în M o l­ pentru înfierarea bufilor minunată plavie dc brazi — Do. cial care perm ite autom obiliştilor să
asculte em isiunile de radio în tim p
Voie\ odul-căriurar Di- dova. cu marca tă rii se lua un şi printre trunchiuri îno­ — Sri ş lifi că văduva Iui vd dato­ Scară rotativă ce parcurg acest tunel. Pină in pre­
mitrie Cantemir. in cartea Documentele din seco­ Impozit numii lot „bour", ta un bour ncqru, du- rează 5.000 de Iranci. zent. m arile tuneluri împiedicau re­
s i ..Descrierea Moldovei", lele trecute vorbesc şi dc iar funcţionarii însărci­ clnd pe coarne un splen­ ★ cepţia oricăror transm isiuni prin ra­
il prezintă ca pe un ani- qrolul l.azăr. care a luat naţi cu percepţia acestor did leaqăn: — VĂD cd aveţi un cîine nou. La întreprinderea de construcţii dio.
nud specific M oldovei, parte la Dieta din Eibiu, impozite se n u m c a u „J iu l M ic marc-a venit — Da, e un dine poliţist. industriale din Merseburg, R D .G . Noul aparat constă din două ante­ — Anul acesta ne facem cuibul în
fioros si iute. ce prude să venind intr-un car tras „bou rari". Şi amarnic s-a lăţii — Polifisl ? Păi nu sc deosebeşte s-a realizat un nou lip de soară care ne plasate la cele două extrem ităţi altă parte. Aici e prea urii...
se utec pe strnei/e cele dc doi zimbri im blinzifi, Cantemir spunea despre Căci de mate cu nimic dc un cîine obişnuit. se roteşte şi care va fi prezentată la ale tunelului şi âegate p rin tr-u n sis­
mai prăpăstioase. cu coarne a\iritc şi ha­ arme că sini boutalc, M argini n-are — Vede fi, face par le din poli fia se­ TîrguJ de mostre de la Leipzig. tem de am plificare. Em isiunile astfel
Dimpofri\ ă. bourul a- muri arriinlaie. La un bă- cilul erau qata dc atac. Şi plaqhte-aduce I cretă. Această scară este destinată între- am plificate sînt îndreptate p rin tr-un
\ ea capul mai m/c. corpul Irin din Bucovina s-a gă­ iar m itropolitul Dosollei Printre brazi . " cablu special, pe tot parcursul tune­
mai delicat, picioarele sii un corn dc zimbru fo­ spunea: „Văzui spurca­ Prinlrc m olifţi lulu i.
mai înalte si coarnele losii ca bucium jx? care tul suindu-sc bour", adi­ bour ncqru-deodată Acelaşi dispozitiv este folosit şi OPPU '
foarte Iniu/i si ascuţite şi c qra\ al anul 1808. Dova­ că năpruznic şi amenin­ Şi pc-coarnc cică poartă pentru obţinerea de legături cu po­ V s jD
riilicalc in s\is. Era insă da existentei zimbrului la ţător ta un bour. Lcariun mindru şi frumos liţia sau serviciile de depanare.
mult mai fioros ca Zim­ noi ne-o arată şi nume­ In Dobroqca, s-a qăsit Lucrat din sidef şi os...".
brul. roasele denumiri dale u- pe o placă de marmură Dfn accsic am in/fri ne
nor ape şi localităţi ca: o inscripţie funerară gre­ putem convinge că po­ Şoarecii şi televiziunea
Caesar pe la 1560 fi cească din primul veac
descrie a s tie l: „lin tirul" salul Zimbru in Uoman, al evului mediu. în care porul român a cunoscut
zis si Hnbalus e un ani­ Piatra Zim brului la Sucea* , se arată Iraqedia lui A l- pe vrem uri foarte bine Dacă aveţi şoareci în casă, grăbi-
mal uriaş, ner/ru şi repe­ i a, satul Zimbrouia (Pra­ talos, campion vestit In bourul. M. Emlnescu fl a- ti-vă să instalaţi un televizor: veţi
de ca talgerul, de lup nu hova) ş/ Zimbreasa In Te­ hipic dc tauri, de la un min/eşlc In frumoasa fui observa că vor părăsi camera unde
se letne. iar pe urs îl a- leorman. Numeroase silit circ : „A ic i zac cu. torea­ poezie „ Povestea codru­ se află în funcţiune un televizor.
runcă cu coarnele in aer". şi denumirile derivate din dorul zMtalos, ce am cu­ lui". Explicaţia nu este incă limpede, dar
bour, dale unor dealuri, „ Cal de marc albi ca
Urme de bouri şi zim­ les ati/ea victorii in are­ m ajoritatea specialiştilor presupun
bri au fost r/ăsilc şi-n sale şi ape. Dc exemplu : nă. ce de aIItea ori m-am spuma, că şoarecii sînt sensibili la cantita­
jurul Sebeşului, la „Pipa ilealul Houra. satul JJoura. uitat trium fător in ochii Bourl-nalli cu steme-n tea mică de raze X produse pe ecran.
Roşic", Răhău sl Pefreşli. IHnlurea boureni Copiii taurului sălbatic, z.drobin- lruntc, Cu alte cuvinte, şoarecii ar avea un
ceea ce însemnează cu .şi aslă/i ne reamintesc du-i îm potrivirea in nisi­ Cerbi cu coarne fel de cel de-al şaptelea simţ. care le
despre bour în versurile
trăiau in aceste părţi. lor : pul circului, pină cc In ră mu roase, perm ite să perceapă aceste radiaţii,
Pe linrjă aceste docu­ slirşil. un bour m-a luat Ciule sprintene dc faţă de care au o aversiune sponta­
mente, existenta anima­ „M elc. melc, codohelc in ccame". munte...". nă. De fapt, toate acestea nu cons­
lelor uriaşe pe teritoriul Ecoate coarne boureşti"... nourului I se mai spune Fiind o specie pe calc tituie ceva excepţional. S-a dovedit
tării noastre mai e dove­ „bour" se numea odi­ şi taur ncqru. dc dispariţie, in rezerva­ că fu rn icile sînt sensibile la raze u l­
dită. u lii dc şliinlă, cit nioară .\/cma Moldovei ce bourul $i zimbrul au ţia naturală din munţii traviolete, iar albinele la cele in fra -
şi dc numeroasele lericn- reprezenta un cap dc Irăil pretutindeni pe te­ Retezat, prin qrija statu­ rosii. — Fără cuvinte.
de păstrale prin viu r/rai. bour şi „Ierul" cu marca ritoriul tării noastre, chiar lui nostru, au /ost aduse
din lala in lin. dlu cele unui cap de bour, ce ser­ cu mult înainte dc apa­ citeva exemplare de zim­ 0 nouă tehnică Desene d e : V. MIHA1LESCU
mai vechi timpuri. vea la înfierarea vilelor, riţia omului pe păminl. bri Falnicele animale ca­
In anul 1865. din ordi­ iar in ilocumcnlcle vechi după cum ne do\ cdesc re odinioară simbolizau de consolidare
nul sloiului, s-a ileschis de hotărnicii dc moşii, a- fosilele cure s-au allal la tăria Moldovei, trăiesc
mor mi olul lui buqdan al dvsea se u ubeşte dc cile Răhău şi Pctreşti, talonul astiel şi astăzi pe terito­
lfl-lcu . voievodul Moldo­ un bour ctoplu pe arini Sebeş. riul fă rii noastre. C uriozităti ale n a tu rii In plin centrul satului Itapolte), oraşul regio­ a fundaţiilor clădirilor
vei. inmormintat in anul sau iuqaslri, urătind Existenta bourului şi q nal Deva, dintr-un conglomerat calcaros izvorăşte un puternic debit de
Joi7 si printre alte lucruri punctele ilc delimitare zimbrului pe melcurpirile !*rof. SIV AN apă termală. Curiozitatea constă Vn faptul că jetul de apă izvorăşt.» din In Uniunea Sovietică a fost des­
s-a găsit un inel, cu o pe­ ale moşiilor. noastre e cinlală din cele M A X IM I L I AN punctul cel mai înalt din m ijlocul satului, iar temperatura apei diferă coperită o nouă tehnică pentru con­
cete im cchdă, cc-1 moş­ Tot cu marca chipului mai vechi tim puri în poc- Liceul din Sebeş de la un izvor la celălalt. solidarea c lă d irilo r a căror fundaţie
In fotografie vă prezentăm acest izvor de apă termală din Rapolţel. a slăbit. In solul c lă d irii se introduc
Foto r ILE A N A T. cinci tuburi, dintre care p rim ul şi
ultim u l îndeplinesc funcţia de elec­
trozi negativi, al doilea .şi al patru­
lea — de electrozi pozitivi, iar in cel
din m ijloc se introduce sticlă lic h i­
dă. Intre cele patru tuburi se creează
CALEIDOSCOP l infiltra re a sticlei lichide fn pămînt.
un curent continuu, care provoacă
După aceea, reacţia electrochimie»
transform ă amestecul sticlă lichidă-
sol într-o unitate stabilă omogenă. Fără cuvinte

SUPERSTIŢIE JAPONEZA 1NCERCÎND să răsoîndească
M A I RAPID DECIT un strat de ceaţă cu ajutorul pro-
i
t
Japonezii se tem foarte m ult C ALC U LATO R U L ELECTRONIC panului, tehnicienii norvegieni au ! S t s c i - c ă __
de anul atesta, pe care il consi­ provocat o ninsoare a tit de pu­
deră un „an ul calului de for*'. Şi, totuşi, mintea om ului poate ternică in cit a fost nevoie să se
La ci există o veche superstiţie depăşi agilitatea unui calculator închidă aeroportul din Oslo pe I
că fetele născute într-un asemenea electronic ! Danie! Armstrong, ser. tim p de trei orc. CEA M A I scăzută tem peratură nuşic care se hrăneşte cu insecte
«in nu se vor putea căsători. Po­ gent m ajor in armata britanică, DUPĂ părerea lui Leonard terestră înregistrată pină în pre­ foarte m ici şi care cîntAreşte nu­
triv it unei legende japoneze, fe­ a reuşit sa calculeze in 3‘5” dis­ Rcisinan. director al C entrului de zent este de minus «8,3U. înregis­ mai 5 gr. Pentru a face o compa­
meile născute in „anul calului dc tanţa intre cinci oraşe diferite, pregătire a forţelor poliţieneşti, trarea a fost făcută la ba a i so­ raţie, am intim că cel ma:* mare
toc" sînt înclinate sâ-.şi... lichide­ par*ursă dc nişte camioane ca­ agenţii de poliţie din New York vietică Vostok. in Antarctica, la m am ifer — balena albastră —
ze sofu. De aceea, flăcăii le evi­ re s-au deplasat ele 200 de ori pe ar trebui să urmeze... cursuri de 24 august 1960. cintâreşte 133 tone.
tă. „A nul calului de foc" se re­ aceste rute pentru a transporta o solfegii, fapt care „le va lărgi
peta la fiecare 60 de ani. Supers­ anumită încărcătură. Calculatoru­ spiritul şi le va dezvolta calită­ CEA M A I scăzută temperatură, O M U L cu cele mai lungi unghii
tiţiile legate de aceasta legenda lui electronic i-au trebuit 4’ pen­ ţile logice". Tată, in orice caz, o în afara regiunilor polare, a fost din lume a fost un preot chinez
sint a tit de puternice, incit s-a tru a efectua această socoteală. propunere „cu cin tec". înregistrată la Oimekon, in din Şanhai, Lin H sue-tien: în
constatat o scădere bruscă a na­ U.R.S.S.. Ja 1 februarie 1933 : m i­ 1910, unghiile sale pe care le-a
ta lită ţii ineepînd în a doua UN ING INER australian a ex­ nus 68°. lăsat să crească tim p de 27 arii,
jum ătate a anului trecut. T i­ PERSOANE „SĂRITO ARE" perimentat recent la Canberra p ri­ atinseseră lungimea de 57 cm.
nerele căsătorite se tem ca ma „fa rfu rie zburătoare", sim ila­ CEA M A I „caldă" planetă este
nu c u rr. v a, dacă vor avea Recky Champion, o tînără în ră ca formă cu cea produsă de M ercur : in emisfera expusă Soa­ LA C U L a fla t la cea mai mare
copii dc sex fem inin, acestea vi'Stă de 16 ani, a leşinai de 14 imaginaţia autorilor de romane relui, temperatura atinge 412 altitudine este Titicaea, situat la
să ajungă fete bătrine După toa­ ori pe stradă la Catersville stiinţifico-fantastire. Profesorul grade centigrade. frontiera dintre Peru şi B o livia :
te probabilităţile, in 1966 natali­ (S.U.A.), dar nu pentru ea ar fi lost Paul M oller, din C alifornia, a rea­ CEL M A I mare peşte de apă 3 812 m deasupra nive lului m ării.
tatea va ii foarte scăzută în Ja­ bolnavă, fa la leşina în cadrul u- lizat şi el o asemenea farfurie, dulce este nisetrul care trăieşte
ponia. nor experienţe efectuate pentru a care. după părerea lui, va fi p rin ­ în apele Volgăi. El are o lungi­ IN K A Z A H S T A N (Ia M urantau
se constata cum reacţionează lu­ cipalul m ijloc dc transport al a- şi lingă Taslcent), precum şi în
me de aproxim ativ 8 m şi poate
CONTROLOR PATRUPED mea dc pe stradă. nului 2 0 0 0. cînţări pină la o tonă. zona de nord a K irghiziei au fost
descoperite im portante zăcăminte
Din cei 27 de pietoni şi 57 de aurifere.
Direcţia reţelei orăşeneşti de automobili.şti, earc au trecut pe ÎN M A G A Z IN E LE cu jucării PRINTRE peştii electrici, to r­ Extragerea preţiosului metal se
gaze din F rankfurt pe Odcr lingă fala „leşinată*', numai şapte din S.U.A. s-au pus în vinz.are pila deţine prim ul loc în ce p ri­ anunţă avantajoasă din punct de
(it. D. G ) a inclus pe statul său s-au interesat de soarta ei şi s-au nişte mingi ..SupcrbalT — de veşte intensitatea curentului : ea vedere economic, zăcămintele
de salarii un nou lucrător — cui­ grăbit să-i dea ajutor. dimensiuni foarte mici — din- poate produce descărcări de a-
tr-un cauciuc special, care sar fiin d în apropierea regiunilor dez­
nele ciobănesc Crista. Zilnic foarte sus, chiar şi pînă la al proxim ativ 200 W. voltate din punct de vedere in ­
Crista parcurge cei şapte kilo ­ D IN FUGA C O N D EIU LU I dustrial.
m etri pe care este instalată con­ treilea cfaj al unei clădiri. M in­ CEA M A I mare dintre moluşte
ducta principală de gaze adul­ MASA NO KUSNUDA, membru gea poate urma traiectorii im ­ este caracatiţa : împreună cu ten­ U. R. S. S. ocupă locul im ediat
mecând. N ici im aparat nu este al Federaţiei japoneze de natatie, previzibile în saltul ei în funcţie taculele, ea poate atinge 17 m lun­ urm ător, după . A frica de sud,
mai sensibil ca ac est cîine în < e a creat un nou sport — baschnt de „efectul" care i se im prim ă. gime. printre ţările producătoare dc aur.
priveşte detectarea m irosului de în apă, care se joacă pe echipe de $ SCRIITO RUL francez Evrard CEA M A I mare şopirlâ în via­
gaze. De indata ce descoperă o cile cinci, fără portar. Acest joc Titon de T ille t (1677-1762) nu a ţă este o specie care trăieşte in P O T R IV IT calculelor B iro u lui
scurgere de gaze intr-u n punct al dezvoltă în mod armonios muş­ fost niciodată bolnav. El nu a su­ insula Komodo : ea poate atinge demografic din Washington, popu­
conductei, Crista se opreşte şi chii si. totodată, pune la co n tri­ o lungime de 3,50 m şi o greutate laţia S.U.A. va atinge in mai 1967.
latră cu furie pină cînd soseşte o buţie intelectul participantului. fe rit nici măcar de obişnuitele j de 110 leg. cifra de 200 m ilioane locuitori.
boli molipsitoare pe care le au 1 Dacă actualul ritm de creştere,
brigadă de lucrători care repară RO CHIILE scurte, pantofii plaţi, CEL M A I mic m am ifer cunos­
fisura. Pînă acum, Crista a des­ aliura sportivă a tinerelor moder­ toţi copiii — poiar, varicelă etc. li cut pină în prezent a fost desco­ aproxim ativ 7.200 naşteri pe zi,
ne au dus la apariţia unei noi In tot cursul vie ţii sale. scriito- nu va suferi m odificări, in de­
coperit 14 avarii la conducta de perit în Kazahstan. Este vorba de curs de 60 de ani populaţia S.U.A.
’hiode şi la unghii — comunică iu l nu s-a sim ţit niciodată rău. I
gaze. revista pariziană . l ’Express". Un­ un animal minuscul cu blană ce- va atinge cifra de 500 m ilioane
locuitori.
Crista pleacă uneori şi tn ins­ ghiile nu se mai poartă azi lungi,
pecţii pe teren, fiin d invitată să ci tăiate scurt, neiotunjite, aproa­ C O M P A N IA de navigaţie aeria­
pe pătrate. Oja preferată pentru
verifice instalaţiile de gaze din nă Pan American a instalat pe a-
asemenea unghii este cea de cu­ coperişul unui zglrie-nori din New
S Ă LC II ÎN FR ĂŢITE.. Folo : V. ONOIU îm prejurim ile Franlcfurtului. loare pastel. Y ork un eliport, care va face
legătura între centrul oraşului şi
rada portului. In felul acesta, lo­
c u ito rii din centru vor pu­
1909 de un îndrăgostit al tehnicii tea ajunge cu elicopterul în port
V IZ IT IN D M U Z E U L „ D IM IT R IE L E O iD J T — prof. ing. D im itrie Leonida — în decurs de şapte m inute, faţă
ea ii poartă numele începind din
de o oră rit le trebuia rr.ergînd
luna septembrie a anuiui trecut. cu autom obilul.
Liniştea m atinală a Parcului interes prezintă pentru ci sălile intrarea Parcului Libertăţii se mai Despre greutăţile întîm pinate, c ti­
L ib e rtă ţii este tulburată de larm a consacrate fizicii, electricităţii, pot vedea instalaţii unice in ţară: torul ei a scris în urmă cu c îţi- IN 1965, insula Reunion din O-
glasurilor de şcolari. S-au oprit căldurii, telecom unicaţiilor, chi­ prim a maşină cu aer cald folosită va ani : „Tn tot intervalul dintre ceanul Indian a sărbătorit 300 de
in faţa unei clă d iri pe caic sint miei. m ăsurilor de forţă, electro­ în Bucureşti la pomparea apei po­ 1009-1944 a trebuit să duc o luptă ani de la popularea ei. In 1665,
înscrise cuvintele : Muzeul teh­ tehnicii. m ine ritu lui şi extracţiei tabile, ca si prim ul motor cu a- aproape continuă pentru m enţi­ m inistrul francez Colbert a dat
nic „D im itrie Leonida". In s titu ­ petrolului, ilum ina tului si cinema­ buri utilizat la uzina electrică a nerea muzeului. Primeam mereu dispoziţii să se deschidă pe aceas­
ţia aceasta este destul de fam ilia­ tografiei, care aduc date pre­ Teatrului Naţional din Capilală; ordine de evacuare ; am fost dat tă insulă o filia lă a companiei in ­
ră şcolarilor Liceului „Gheorghe ţioase în ceea ce priveşte evoluţia apoi m otorul p rim u lu i tram vai e- in judecată .şi procesele au ajuns diene. P rim ul grup de oameni ca­
Lazăr" din Capitală, care ii cu­ si stadiul prezent al fiecăreia din­ lectric din cetatea lui Bucur, a- pină la Curtea de casaţie... După re au venit să locuiască pe insu­
nosc fiecare intrare, fiecare tre ram urile expuse. paratul pentru extracţia sării, fo­ instaurarea puterii populare, to­ la Reunion era alcătuit din şapte
scară de acces spre ateliere. Nc putem forma o imagime des­ losit la Praid in anul 1736, prim e­ tul s-a schimbat... Fără să cer sau bărbaţi şi douA femei.
Aici întîlneşli. însă. destul de pre bogăţia exponatelor cuprinse le automobile avind motoare cu să ml se Tăgăduiască, in-arn po­
des şi g r u p e de studenţi în aceste săli chiar şi dacă ne explozie, cu abur şi cu acumula­ menit la muzeu cu arhitecţi şi LA ISCRONI, localitate situată în
de la In stitu tu l politehnic „G heor­ gîndim numai că o simplă trece­ tor. Şi tot aici sint expuse, in ­ constructori, s-a început reparaţia apropierea oraşului Petroşani, s-a
ghe Gheorghiu-Dej", care au gă­ re în revistă a lor cere mai bine tr-un foarte succint rezumat, c i­ clădirii...". îm păm întenit de citeva decenii
sit in exponatele m uzeului un de c inci orc. La fel de instructi­ teva clin cele mai noi cuceriri ale M ărit, completat, îm bogăţit me­ arborele de tulipan. Această spe­
m ijloc de a-şi completa noţiuni­ ve sînt diferitele panouri, apara­ ştiinţei şi tehnicii noastre. reu, Muzeul tehnic a devenit în zi­ cie se întîlne.şte extrem de rar in
le teoretice predate la cursuri. te. maşini si unelte, precum si da­ Redînd excelent dezvoltarea lele noastre un factor reprezentativ flora zonei temperate. Specialiştii
V izitînd această instituţie vei pu­ tele biografice ale unor personali­ geniului tehnic al om ului, muzeul pentru evoluţia M irv.cii româ­ R. A U — Lucrările pentru salvarea monumentelor — temple nu- au început aclimatizarea lui, p ri­
tea parcurge in numai citeva ore tăţi proeminente ale ştiinţei mon­ prezintă maşini .şi aparate u ltra ­ neşti. Dar mai presus de aceasta biene Abu-Sirr.bel se desfăşoară din plin. Tem plul Abu-Simbel constă mele rezultate am intindu-se pro­
epocile .peste care a trecut socie­ diale. Intîlnind chipurile lui An- moderne, unele din ele purtînd este faptul că m ulţi dintre frec­ din două lăcaşuri sfinte separate, construite de faraonul Ramses a! Iî-lea. miţătoare : în citeva locuri din
tatea omenească pentru a ajunge lvarsis — inventatorul ancorei ma­ inscripţia „Made in R untania": venţii vizitatori ai ae,*stui o rig i­ „M arele tt>mplu" consacrat lui Ramses este îm podobit cu 4 fig u ri ale lunca M ureşului şi cea a Arieşu-
la civiliza ţia contemporană, lată rine — Copernic. Newton. Leo- strunguri, instalaţii şi motoare e- nal aşez Amin t ş tiin ţific îsi gă­ faraonului care ating înălţim ea de 20 m. „M icul tem plu" este consa­ 1 vii a putut li deja răspîndit a-
de ce sălile muzeului sint zilnic nardo da Vinci. Lomonosov, A u­ lectricc, instalaţii de foraj, loco­ sesc drum ul în viaţă pa»v*urgînd crat prim ei soţii a faraonului — N efertari. Ambele temple sînt săpate cesi arbore.
frecventate de sute de vizitatori, rel Vlriicu, Tralan Vuia şi m ulţi motive Diesel, ca .şi machete ale sălile atrăgătoare Şi bogate în în stinc a unui munte care coboară pînă la N il.
IN IM O B IL U L de pe str. Ştefan
Prim a parte a lu cră rilor a fost efectuulă cu succes. Templele avi fost
in prim ul rînd elev: şi studenţi. O a lţii, ra şi amănuntele despre ac­ barajelor hidroenergetice de pe surprize din domeniul pasionantei tăiate în blocuri de 30-35 tone şi m utate pe noul loc, cu 60 m. rr.ai sus cel Mare nr. 14 din C lu j a fost
statistică recentă menţionează ca tivitatea lor. vizitatorii se pot do­ B istriţa şi Argeş.
cumenta asupra m ultora din ge­ Şi acum citeva cuvinte în le­ istorii a tehnicii. de actualul nivel. Au început lu cră rile de asamblare a tem plelor. în fiin ţa tă în 1870 prima scenă de
in tre 1 iunie 1965 şi 1 martie 1966 Lucrările la „M arele tem plu". Uriaşele figu ri ale faraonului au fost
au trecut pe aici 1.867 clase din nezele in o va ţiilo r care au revo­ gătură cu formarea şi dezvolta­ A D IN A CONSTANTINESCU tăiate. Au rAmas doar genunchii lui Ramses ai 11-lea. Lingă picior se teatru din Transilvania. A id s^a
deschis nu demult un club al oa­
370 de şcoli. Intr-adevăr* un real luţionat tehnica. In muzeul de la rea acestei Instituţii, fondată in vede figura soţiei faraonului — N efertari. m enilor de artă din localitate