Page 35 - Drumul_socialismului_1966_04

PAGINA A
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I 3507

TRUSTUL MINIER DEVA
Să vizăm în permanenţă

PLAN TEMATIC
obiectivul central:

de inovaţii pe anul 1966

producţia

Nr. T itlu l temei Stadiul actual C ondiţii tchnico- Locul
crt. al problemei cconomicc urm ările de aplicare
(Urmare din pag. I) însă sâ desfăşoare o activitate spo­
radică (O.S.M. I, lam inorul 800, coe- Dispozitiv de form are a
seria, cooperativele agricole din B u­ 1 P erforajul umed nu re­ D ispozitivul sâ fie uşor In abatajele şi ga­
nda, Peştişul M ic şi Lelese). Aceste ceţei la lucrările miniere. zolvă complet problema şi adaptabil la perforator. le riile din toate
Propaganda tehnică trebuie legată gazete trebuie orientate spre a ctivi­ prafului. minele.
nem ijlo cit de activitatea productivă a tăţi permanente, cuprinzînd proble­
oamenilor, trebuie orientată spre in ­ *» Dispozitiv de recondiţio- Uzură prem atură, con­ Dispozitivul să fie sim­ Sec(ia mină E. IM.
tervenţia în problemele esenţiale ale me esenţiale ale producţiei şi educă­ nare a manşoanelor de sum mare de manşoane. plu şi sâ se poată exe­ Kuşchiţa.
r ii om ului, spre un spirit combativ
m uncii. Sint insă unele organizaţii ridicat. la perforatoarele CP. 24. cuta la fierăria secţiei
de partid care nu in te rvin cu prom ­ mină.
ptitudine c-înd necesităţile o cer. A st­
fel, ]a E M . Teliuc şi uzina cocso-chi- J Dispozitiv de combatere P erforajul umed pe ver­ D ispozitivul sâ fie uşor E. IM. Ruşchiţa.
mică, numai la insistenţele repetate Cu mijloacele artei a p rafulu i la perforarea ticală este greoi datori­ şi adaptabil la perfora­
ale com itetului orăşenesc s-au orga­ Aspect de la magazinul te xtil din Certej. in suitori. tă greutăţii de captare a toare.
nizat acţiuni de masă pentru gene­ Foto : I. TEREK apei.
ralizarea experienţei înaintate sau c- A ctivitatea artistică de amatori şl-a
lim inarea unor lipsuri. adus şi ea o contribuţie însemnată 6 Neutralizarea şi purifica­ A pa necesară perforaju- Să asigure posibilitatea Secţia mină. Ex­
la sprijinirea a ctivită ţii productive. fo lo sirii apelor de mină ploatarea m inieră
Cabinetele tehnice, filia le le şi sub­ Dezbaterea, cu m ijloacele artei, a rea apelor acide din sub­ iu i umed se transportă
filia le le societăţilor ştiinţifice, com i­ teran in vederea u tiliz ă ­ de la distanţe mari. la perforare, fără sâ pe­ Ccrtcj.
siile inginerilor şi tehnicienilor pot problem elor producţiei, a influenţat VOM ÎNDEPLINI p la n u l rii lor la perforajul u- ricliteze utilajele folosite
să-şi aducă o contribuţie substan­ colectivele de muncă in obţinerea u- med. in acest scop şi sănăta­
ţială la desfăşurarea unei largi pro­ nor rezultate bune, in formarea unei tea m uncitorilor.
pagande tehnice dar se achită numai opinii colective îm potriva lipsurilor. LA TOT! INDICATORII
parţial de această sarcină. Nu toţi in ­ Plenara a arătat că în ultim a vre­ 5 Instalaţie de semnalizare Supravegherea este d ifi­ Sâ asigure funcţionarea Sectorul 1 mină
ginerii frecventează cabinetele tehni­ me activitatea artistică de amatori acustică şi optică în ca­ cilă din cauza existenţei continuă a compreso­ E.M. Certej.
ce, iar m u lţi dintre cei care partici­ din oraşul regional Hunedoara a cu­ zul întreruperii circu itu ­ unui circu it de apă în­ ru lu i.
pă nu sint antrenaţi în activită ţi uti- noscut o puternică înviorare. Comi­ lui de apă pentru răcire chis.
Qe. F ilialele societăţilor ştiin ţifice nu tetul pentru cultură şi artă şi consi­ (Urmare dîn vag. I) care au obtlnut rezultate deosebite. la compresoare.
au un plan bine g in d it de coordonare liu l local al sindicatelor au dat do­ Experienţa acestor brigăzi în ceea
a a c tivită ţii lor, iar com isiile ingine­ vadă de mai m ultă in iţiativă, orga- Dar, dacă la nivelul com binatului ce priveşte organizarea m uncii, fo lo ­ 6 D ispozitiv pentru unge­ Se unge manual la anu­ Sâ mărească durata de Sectorul 1 mină,
nizind acţiuni cu un ecou mai larg
rilo r Şi tehnicienilor îşi întocmesc In rin dul oamenilor. sarcinile s-au realizat ritm ic, u- sirea m aşinilor, u tila jelor şi a fondu­ rea automată a ca blu ri­ mite intervale. exploatare. E.M. Certej.
planuri formale, a căror realizare nele exploatări cum sînt P etrila, lu i de tim p, vor trebui popularizate, lor de extracţie.
Astfel, concursurile dintre cămine­ astfel incit ele să devină un bun al
practică nu mai este urm ărită. Vulcan şi Lupeni, au încheiat prim a
le culturale şi dintre cluburi s-au fiecărei brigăzi . 7 Dispozitiv mecanic sim ­ Se curăţă manual. Curăţarea rapidă a vago­ Mina Troiţa
bucurat de un deosebit succes, nu­ decadă a lunii m artie cu m inusuri. Ş irul factorilor care concură la rit­ plu pentru curăţarea va- netelor.
m ărul a rtiştilo r am atori şi al form a­ Aceasta înseamnă că va trebui să gonetilor.
Agitaţie vizuală ţiilo r artistice crescind sim ţitor. insistăm mai m ult pe problemele m icitatea în d e p lin irii planului, n re­
zervelor de care dispun exploatările
înviorarea de care am vorbit mai ridicate de ritm icitatea îndepli­ miniere, ar putea continua. Citeva 8 D ispozitiv pentrb măsu­ Se măsoară cu trepiedul Uşurează munca opera­ M ina Troi(a.
sus s-a făcut sim ţită chiar şi in loca­ n irii planului, să urm ărim îndea­ rarea in suitori cu teo- propriu al teodolitului to ru lu i topografic prin
concretă, mobilizatoare! lită ţile unde activitatea artistică de proape asigurarea co n d iţiilo r necesa­ însă se cer a fi evidenţiate. Deseori, d olitul. dind greutăţi la centra­ reducerea tim pu lu i efec­
m in erii reclamă
lipsa de vagonete
amatori părea că se găseste la un re bunei desfăşurări n procesului de goale şi materiale. Avem în dotare rea aparatului. tiv.
moment dat în impas La Ghelar, de producţie din prim a şi pînă in ul­ un parc suficient de vagonete, iar
Experienţa a demonstrat că folo­ exemplu, unde în urmă cu numai tim a zi a lunii. depozitele sînt bine aprovizionate ^ *.) Sistem de manevră au­ D istribuirea vagonetelor Manevrarea macazului sâ Puţul principal o-
sirea unei a gitaţii vii, m obilizatoare, doi ani activitatea culturală se des­ Dacă unele exploatări miniere au m ateriale Lipsa tor la fronturile de tomată a macazelor pen­ la cele două c o livii se se facă mecanic la co­ riz. —90 m, oriz.
care să intervină prom pt în proble­ făşura greoi, activează in prezent, la obţinut rezultate mai slabe, aceasta lucru este cauzată de defecţiunile tru distribuirea vagone­ face prin manevrarea manda m anipulatorului — 140 m, E. M.
mele de producţie, are o mare efica­ club şi pe sectoarele de muncă, peste este şi urmarea faptului că există care mai există încă in organizarea telor la puţul nou. manuală a unui macaz. îm pingătoarelor. Deva.
citate. Dacă în m ajoritatea cazurilor 800 de artişti amatori. Au fost reîn­ încă destule brigăzi care nu-şi rea­ transportului şi a m uncii în depozite,
s-n reuşit să se asigure acestei acti­ fiinţa te form aţiile vechi, cu tradiţie lizează saitrinile de plan. Pe întregul ceea ce conduce la strangulări în pro­ 10 Dispozitiv pentru frîna- Panta fiin d mare, vago­ Să perm ită o vileză mai Puţul principal
v ită ţi un conţinut legat de viată şi combinat num ărul brigăzilor rămase cesul de producţie P rintr-o mai hună rea vagonetelor pe pan­ netele capătă viteză rid i­ mică care să nu produ­ oriz. —90 m tria j
producţie, există organizaţii sindica­ in această localitate minieră. sub plan a scăzut in acest an de la organizare a transportului, prin folo­ tele automotoare. cată şi se ciocnesc, de- că ciocniri mari urmate E.M. Deva.
le şi sfaturi populare care nu au vă­ Mai există însă domenii ale a ctivi­ o lună la alta. Bunăoară, la finele lu ­ sirea raţională şi întreţinerea cores­ rapind. de deraieri.
zut rolul m obilizator şi educativ al tă ţii cultural-artistice in care lipsu­ nii ianuarie 36,1 la sută din brigăzi punzătoare a vagonetelor, ru la ju l ar
agitaţiei vizuale, au neglijat-o. Orga­ rile tind să persiste. Unul din aces­ nu şi-nu realizat sarcinile, la slîiş itu l creşte, iar m fnerii din abataje ar a- 11 Dispozitiv pentru confec­ Se execută manual cu Să perm ită confecţiona­ Atei. mecanic E.M.
niza ţiile de partid de aici, care aveau lu n ii martie acest procent a scăzut la vea asigurate In tim p vagonetele ne­ ţionarea co tu rilor la tu­ consum mare de mano­ rea de coturi la 90°. Deva.
datoria de a conduce competent agi­ tea este cel al m uncii cu film u l, mai 19,9. In cele mai multe cazuri brigă­ cesare tn acest scop s-au luat de a lt­ burile de aeraj. peră.
taţia vizuală, nu s-au achitat de a- ales în şalele îndepărtate. zile care nu-şi realizează planul au fel unele măsuri, dar va trebui ur­
ceastă sarcină. Aşa stau lucrurile la locurile de muncă in sectoare şi zone m ărită cu perseverentă aplicarea lor 12 Adaptarea forezei o ri­ Nu se pot obţine carote. Creşterea gradului de Lucrări geologice
E.M. Ghelar, G.A.S. Câlan, turnătoria periferice unde aprovizionarea cu in practică. zontale pentru obţinerea cunoaştere a zăcământu­ şi de explorări.
de lingotiere de la U. V Călan, materiale şi vagonete goale se fuce carotelor în cercetările lui.
valorificarea
experienţei
Pentru
I.O.I.L. Hunedoara, comunele Lelese, bune, cit şi pentru înlăturarea lipsu­ greoi. Cu toate că în prim ul trim estru al geologice.
Teliuc şi Ghelar. Este necesar ca atît conduceri­ anului am avut realizat num ărul me­
rilo r semnalate, plenara a adoptat un diu scriptic, nu in toate locurile de
Concursul in iţia t de com itetul oră­ plan de măsuri. îndeplinirea acesto­ le tehnice ale exploatărilor cit şi con­ muncă au fost plasate efectivele ne­ 13 îm bunătăţirea metodei Metoda de exploatare a- Creşterea p ro d u ctivită ţii Sectorul V E. M.
şenesc de partid între gazetele de ra va duce in întărirea muncii poli­ ducerea com binatului să se preocupe cesare realizării planului. Aceasta de exploatare în vederea plicată duce ia randa­ m uncii şi reducerea pre­ IMuncel.
mai m ult de ajutorarea brigăzilor reducerii Ja m axim um a mente scăzute şl diluţie ţu lu i de cost.
perete ale În tre p rin d e rilo r a determ i­ tice de masă şi cultural-educative, rămase în urmă. să li se creeze con­ pentru că n-a fost atins coeficientul pierderilor şi a d ilu ţiilo r. mare.
nat o Îm bunătăţire calitativă a a rti­ contribuind astfel în măsură şi mai d iţii bune de lucru pentru ca numă­ de prezenţă planificat N um ărul zile­
colelor, o creştere a com bativităţii mare la realizarea obiectivului cen­ rul lor să scadă continuu. In ex­ lo r de învoiri, concedii fără plată l M Mecanizarea transportu­ Transport pe orizontală Creşterea prod u ctivităţii Cariere orizontale
şi absenţe nemotivate este încă r i­
lui de rambleu pe trep­
lo r (in special la C.S.H. şi I.C S.IL). tral : producţie sporită, de calitate su­ ploatările m iniere din Valea Jiu lu i dicat, ceea ce influenţează negativ 1 tele carierelor orizontale cu a jutorul buldozerului. muncii şi reducerea pre­ „A n to n iu " şi „Ig ­
natiu".
ţu lu i de cost.
O serie de gazete de perete continuă perioară şi In un preţ de cost scăzut. sint numeroase brigăzi şi sectoare asupra prezenţei la lucru. Va trebui „A ntoniu" şi „Ign a tiu ".
să depunem şi in continuare o m un­
că susţinută pentru întărirea disci­ 15 înlocuirea arm ării în Armarea se execută din Reducerea consumului Abatajele orizon­
plinei in muncă, premisă principală lemn din abataje cu a r­ lemn de brad şi stejar specific de lemn. tu rilo r M aria. Ig-
a ritm ic ită ţii în d e p lin irii planului. m ări metalice parţiale, la p ro fil 2,5 X 3 m. naţiu şi — 10 m.
S-a a m in tit că în trim estrul sau totale, cu posibilităţi
a
trecut
CUM SE ASIGURA SEMINŢELE care îm bunătăţit. asistenţa tehnică de recuperare.
s-a
Dacă am
reuşit
9 să repartizăm mai bine cadrele teh­ Id Dispozitiv pentru fixa re a Se ascut manual. Creşterea p ro du ctivită ţii A te lie r mecanic
nice şi inginereşti pe sectoare şi capetelor detaşabile la m uncii, evitarea de acci­ E.M. M uncelul.
schim buri, din punct de vedere ca li­ ascuţirea lor cu polizorul. dente de muncă.
tativ asistenţa tehnică şi controlul
PENTRU ANUL VIITOR nu sînt întotdeauna la nivelul cerin­ 17 Dispozitiv pentru contro­ Nu există. Îm bunătăţirea controlu­ Inst. ^de extracţie
lu l fire lo r rupte la ca­
lu i cablului de extracţie.
ţelor. Va trebui să ne ocupăm şi mai
E. IVI.
M uncelul
m ult de întărirea rolului m aistrului blul de extracţie. Mic.
în producţie, de creşterea răspunde­ •
rii lui fată de realizarea sarcinilor 13 Dispozitiv de avertizare Nu există Avertizarea uzurii lim ite Maşina de extrac­
Una din cele mai importante sar­ Cenad — 345 s-a prevăzut să fie re­ cîere. Mai m ult deeît atit, consiliul planificate, de ridicarea ca lifică rii a uzurii sabotilor de frî- a sabotilor. ţie E.M. Muncelul
cini care stau în faţa unităţilor a- zervată pentru producerea de să- de conducere al cooperativei nu a a- profesionale. nare la maşina de ex­ Mic.
‘gncole socialiste o constituie sporirea m înţă o suprafaţă de 15 hectare. Ce nalizat măsurile ce trebuie luate în M in e rii din bazinul carbonifer al tracţie.
continuă a producţiei vegetale. Acest asemenea, pentru a asigura' o sporire scopul realizării unor producţii spo­ V ăii Jiu lu i dispun încă de numeroa­
obiectiv de seamă stabilit de către sim ţitoare n producţiei de cartofi, co­ rite pe aceste suprafeţe. se rezerve de creştere a producţiei li) Deschiderea şi închide­ Nu există acest dispozi­ îm bunătăţire* aerajului O rizontul M aria şi
Congresul al IX -lea al P.C R. se operatorii din Dobra şi-au planificat Pe porţiunile de teren rezervate de cărbuni. Rezultatele înregistrate rea automată a uşilor de tiv în exploatare prin tr-o justă d irija re a Fgnaţiu E.M. M un-
poate înfăptui numai prin aplicarea să cultive soiuri valoroase. In acest ' drept lo tu ri seminciere trebuiau fă­ la finele prim ului trim estru confir­ aerai in cazul trecerilor curentului de aer proas­ cclul Mic.
pe scară largă a celor mai avansate scop s-au procurat tuberculi din so­ cute controale repetate cu p rivire la mă acest lucru. In întrecerea pe care g a rn itu rilo r C.F. şi in păt.
metode agrotehnice Experienţele în­ iu rile Urgenta, Sirtema şi Ora ce se stadiul de vegetaţie al fiecărei cul­ o desfăşoară în intîm pinarea celei funcţie de viteza curen­ t
treprinse, precum şi practica m ultor vor planta pe cele mai bune tere­ turi. In acest sens era necesar să fie de a 45-a aniversări a P artidului Co­ tului de aer.
cooperative agricole au confirm at nuri care au fost fertilizate. examinate m inuţios densitatea si m unist Român, colectivele de muncă
faptul că atunci cind se folosesc so­ O atenţie deosebită a fost acordată gradul de înfrăţire al plantelor, ast­ din cadrul com binatului vor găsi căi . 20 Confecţionarea unor apa­ Probele se iau cu cana Colectarea unor probe Flotaţia I şl FlotB-
iu ri şi h ib rizi valoroşi, recoltele spo­ am plasării fiecărui lot Spre exem­ fel ca pe baza unor date concrete noi de sporire a producţiei pentru ca rate perfecţionate pentru de la revărsarea claso- mai omogene (ia II Deva.
resc cu 20 pînă la 40 la sută. Iată de plu, g riu l dîn solul Ponca s-a însă- să se poată stabili lucrările agrofî- la 8 Mai să poată raporta îndeplini­ luarea probelor din tu l­ rului.
ce introducerea şi râspindirea în m întat in tr-un teren bine pregătit, tolelinice necesare. De neexecutarea rea şi depăşirea tuturor angajamen­ bureală (orig. şi sterile).
cultură a unor seminţe din soiuri şi iar cel din soiul Bezostaia pe un sol acestor verificări se face vinovat şi telor.
h ibrizi valoroşi constituie un factor cu un grad ridicat de fertilitate. tov. Nicolae Dragomir, inginerul a-
de seamă in complexul de măsuri a- Pe loturile seminciere de grîu şi gronom al cooperativei, care nu s-a
grotehnicc orz toate lucrările de pregătire a pa­ preocupat îndeajuns de executarea
La cooperativa agricolă din Bur- tu lu i germ inativ si de semănat s-au tu tu ro r lu crărilor necesare pe lotu­
Juc a existat o preocupare susţinută făcut in bune conditiuni agrotehnice. rile seminciere. Iată de ce, de acum Dulcea pasăre a tinereţii — cinema­ m atograful „23 A ugust' ; TEIU Ş: Că­
pentru introducerea şi înm ulţirea se­ Drept rezultat, plantele au răsărit şi înainte trebuie acordată mai multă tograful „P atria" ; Laleaua neagră — Timpi probabil lătorie în ju ru l păm întului — cine­
m inţelor din soiurile adecvate condi­ în fră ţit normal intrînd bine pregătite aten(ie acestei probleme. 10 APRILIE 1366 cinem atograful „F la că ra "; C U G IR : m atograful „V icto ria " ; Z L A T N A :
ţiilo r locale de clim ă şi sol. Astfel, în iarnă. In primele zile ale lu nii La Dobra există încă din anii pre­ Soţii în oraş — cinem atograful „7 No­ Onorabilul Stanîslas — agent secret
în solele ocupate cu diverse culturi m artie s-a făcut îngrăşarea supli­ cedenţi o experienţă valoroasă p ri­ iem brie" ; Depăşirea — cinematogra­ — cinem atograful „M u n cito ru l" ;
s-au delim itat porţiuni de teren pen­ mentară cu azotat de amoniu în can­ vind sporirea producţiei pe loturile ful „M uncitoresc* ; H AŢEG : Cine PENTRU 24 ORE SEBEŞ : Expresul Paris— Munchen —
tru obţinerea unor seminţe de bună titate de 100 kg |a hectar. seminciere Spunem aceasta în trucit eşti d-ta, d-lc Sorge ? — cinemato­ cinem atograful „Progresul" ; S trigă­
calitate. Pe aceste suprafeţe toate lu ­ Deşi in prim ăvară erau necesare in anul trecut la g riu l din soiul Ue- Ci em a graful „Popular" ; BRAD : Old Shat- Vremea râmîne călduroasă, cu cer tul — cinem atograful „Sebeşul" ;
crările s-au executat in bune condi- şi alte lucrări, ele nu s-au făcut. A st­ zostaia s-au recoltat cite 2700 kg la terhand — cinem atograful „Steaua variabil. Local vor cădea ploi izo­ A PO LD U L DE SU S : îndrăzneţul
ţiu n i agrotehnice. Suprafaţa lo tu rilo r fel, pe anumite parcele a apărut hectar, la Ponca aproape 2000 kg etc. roşie" ; G U R AB A R ZA : Casa Riccordi late. V înt moderat din nord-vest. Pardaillan — cinem atograful „23 A u ­
seminciere s-a stabilit prin calcule, crusta şi ea trebuie distrusă prin lu ­ Pe baza rezultatelor înregistrate şi — cinem atograful „M in e ru l" ; IL IA : Tem peratura staţionară ; ziua va fi gust" ; O R A Ş T IE : Femeia în halat
în funcţie de necesarul de seminţe. crări cu sapa rotativă sau cu grapa maî cu seamă a experienţei acu­ DEVA : F ifi înaripatul — cinema­ Oameni şi drapele (seriile I şi II) — cuprinsă între 16 şi 20 grade, iar — cinem atograful „P atria" ; Dincolo
Aşa s-a procedat şi la cooperativa cu colţi reglabili. Acest lucru ar fi mulate este necesar ca şi în acest tograful „Patria*' ; Sălbaticii de pc cinem atograful „Lum ina". de barieră — cinem atograful „Flacă­
agricolă de producţie din Dobra A ici permis o mai bună creştere şi dez­ an să se acorde toată g rija lo tu rilo r rîul m orţii — cinem atograful „A rta "; « noaptea între 4 şi 8 grade. ra" ; CUGIR : Depăşirea — cinem ato­
s-a ajuns la concluzia că pentru în- voltare a plantelor. seminciere, astfel incit de pe supra­ S IM E R IA : Fata Iul Bube — cinema­ graful „M uncitoresc" : HAŢEG : Cine
săm întările din toamna acestui an La Dobra se mai constată însă şi feţele respective sâ se realizeze pro­ tograful „ M ureşul" ; HUNEDOARA : eşti d-ta. d-lc Sorge ? — cinemato­
trebuie rezervate 19 hectare cu gnu alte deficienţe. Ne referim la faptul ducţii ridicate la unitatea de supra­ La porţile păm intului — cinemato­ R A B I 0 graful „Popular* ; BRAD : Căpitanul
din soiul Bezostaia, 12 hectare din că încă nu s-au plantat etichetele faţă. graful „S iderurgistul" ; Nevasta nr. 11 APRILIE 1306 din Tcnkcs (seriile 1 şi II) — cine­
aoiul Ponca, iar l a orzul de toamnă pentru identificarea lo tu rilo r semin- Ing. A. POTOPEA 13 — cinem atograful „Flacăra" ; Ce Program ul I : 7,15 Muzică de es­ m atograful „Sleaua roşie" ; G U R A ­
s-a Intîm plat cu Baby .lane — cine­ tradă ; 7,30 Orchestra de muzică B A R ZA : Casa Riccordi — cinemato­
m atograful „Hunedoara" ; C A LA N : populară „Doina M oldovei" din Iaşi; graful „M in e ru l" ; IL IA : Oameni şi
Nuntă cii peripeţii — cinematograful 7,45 Ritm voios ; 7,50 Sumarul pre­ drapele (seriile I şi II) — cinemato­
„11 Iunie" ; G H ELAR : C artierul ve­ sei ; 8,03 Pentru prietenii m uzicii u- . ' graful „Lum ina".
seliei — cinem atograful „M in e ru l" ; şoare ; 8,30 Teatru radiofonic pentru C in em a
TE LIU C : Un şoarece printre bărbaţi copii : „Secretul" ; 9.30 Din operete­
— cinem atograful „M in e ru l" ; PE­ le lu i Kalm an ; 11,05 Muzică popu­ adi o
TRO ŞANI : Pinguinul — cinemato­ lară cerută de ascultători ; 11,30 D E V A : Reala — cinem atograful
graful „Republica'’ ; Procesul alb — M e lodii... m elodii ; 12,00 De toa­ „P atria" ; Valea V u ltu ri lor — cine­
cinem atograful „7 Noiem brie" ; LU ­ te pentru toţi ; 14,15 Cintâ M a­ m atograful „A rta " ; S IM E R IA : Fala Programul I : 5.06 Zori de zi cu
PENI : Ronuilus şi Rcmus — cine­ rin Butaciu şi Constantin Busuioc ; lui Bube — cinem atograful „M u re ­ m elodii ; 5,40 Cîntpcc şi jocuri de pe
m atograful „M uncitoresc" ; Şah la 14,50 Surprize dum inicale — muzică şul" ; HUNEDOARA : La porţile pă- plaiuri olteneşti ; 6,10 Muzică uşoa­
rege — cinem atograful „C ultural" ; m in tu lu i — cinem atograful „S iderur- ră ; fi,15 Transm item pentru sate ;
LONEA : M uncile lu i H eicule — ci­ uşoară ; 15,10 V arietăţi muzicale ; gistul" ; Saşa — cinem atograful „F la ­ G,30 Interm edii melodice ; 6,45 Salut
nematograful „M in e ru l"; LIV E Z E N I: 15.30 Sport şi muzică ; 18,45 Radio a- căra" ; C A LA N : Nunta cu peripeţii voios de pionier ; 7.15 Muzică de es­
Asta-i tot ce s-a intîm plat — cinema­ tlas ; 19,00 Răspunsuri muzicale scri­ — cinem atograful ,.11 Iunie" ; G IIE - tradă ; 7,30 Form aţii vocale de m uzi­
tograful „M uncitoresc" ; U R IC A N I : LA R : C artierul veseliei — cinemato­ ca uşoară: T rio A lpin şi Les Suris ;
Autorizaţie de căsătorie — cinema­ sorilor dumneavoastră ; 19,30 „A m graful „M in e ru l" ; PETROŞANI : 7,45 M elodii populare interpretate la
tograful „7 Noiem brie" ; PAROŞENI: îndrăgit o melodie" — muzică uşoa­ Pinguinul — cinem atograful „Repu­ diferite instrum ente ; 8.0G Piese dis­
Spre culm i — cinem atograful „Ener­ ră românească ; 19,55 Melodia zilei blica" ; Procesul alb — cinem atogra­ tractive executate de fanfară ; 8 ,2 0
gia" ; PETR ILA : Tom Jones — cine­ 20,15 Teatru radiofonic : „Richard al ful „7 Noiembrie" ; LUPENI : Koniu- Cîntâ corul de copii al S indicatului
m atograful „M uncitoresc"; V U LC A N : lus şl Rcnnis ■— cinematograful invăţăm întului Bucureşti ; 8,30 I a
Sărutul — cinem atograful „M uncito­ IlI-le a " de W illiam Shakespenre. „M uncitoresc" ; $ah la rege — cine­ microfon melodia pr eferată ; • 0,30
resc" ; C R IV ID IA : încurcătură bles­ matograful „C u ltu ra l" ; LONEA : I ii Sfatul m edicului ; 10,05 „T ra n d a fir de
temată ; AN IN O ASA : Samba — ci­ Televiziune compania Iul Mnx Lln d cr — cinema­ prin vîlcele" — program de eîntece
nematograful „M uncitoresc" ; B A ll- tograful „M in e ru l" ; LIV E Z E N I : As­ şi jocuri ; 10,30 Emisiune literară
B ATE N I : La patru paşi de in fin it — ta-i tot cc s-a intîm plat — cinem ato­ pentru şcolari , 11,24 „C întâ vio rile ";
cinem atograful „G August" ; A LBA graful „M uncitoresc" ; U R IC A N I : — muzică uşoară : 11,42 Dîn reperto­
IU L IA : Dincolo de barieră — cine­ 8.30 Ora exactă ; 8,32 Reţeta gos­ A utorizaţie de căsătorie — cinemato­ riu l in terpreţilor de muzică popu­
matograful „V icto ria" ; Kaloian — ci­ podinei ; Curs de croitorie ; 9.00 Em i­ graful „7 N oiem brie" ; PAROŞENI : lară M arin Badiu şi Ion Stoicănel ;
nematograful „23 August" ; TEIUŞ : siune pentru copii : .Ecranul cu po­ Spre culm i — cinem atograful „E ner­ 12,10 Matineu de operă ; 13,00 Voci,
Călătorie in ju ru l păm întului — c i­ veşti"; 10,30 Emisiune pentru sate; gia" ; P E TR ILA : Tom Jones — cine­ orchestre, melodii : 13,30 Muzică
nematograful „V ictoria" ; Z LA T N A : 12.00 închiderea em isiunii de d im i­ matograful „M uncitoresc"; V U LC A N : populară cerută de ascultători ; 19,00
O norabilul Stanislas agent se­ neaţă ; 14.00 Studioul „A " ; 19.30 Te­ Sărutul — cinematograful „M uncito­ „D rum eţii vestii" ; 19.45 Cîntâ Ralph
cret — cinem atograful „M u n cito ru l"; resc" ; CRI V| EI A : Junglu tragică — B e rn e t; 19,55 Melodia zilei ; 20,00
SEBEŞ : A m in tiri din copilărie — ci­ lejurnalul de seară ; 19,40 Interpreţii cinematograful „M uncitoresc" ; A N I­ Radiogazeta de scară ; 20,30 „Serena­
nematograful „Progresul" ; Pe Donul preferaţi. Muzică populară româneas­ NOASA : Samba — cinematograful da tin e re ţii" ; 20,45 Noapte bună. co­
lin iş tit (seria a IlI-a ) — cinematogra­ că la cererea telespectatorilor ; 20.00 „M uncitoresc"; BAR D ATEN I : La pa­ pii : „Inim ă bună" ; 20,55 Recunoaş­
fu l „Sebeşul" ; APO LD U L DE SUS : F ilm : Judex; 21,35 „O zi la Pallanza"; tru paşi de in fin it — cinem atograful teţi interpreţii ? — muzică de operă;
„G A ugust"; A LB A IU L IA : Crede- 21,15 Satira şi umorul (relu a re ); 2 2 ,2 0
Recent, In oraşul Haţeg a fost dată tn folosinţă o nouă staţjo do benzină. îndrăzneţul Pardaillan — cinemato­ 22.30 T elejurnalul de noapte ; 22,40 ţl-m ă. oameni — cinem atograful „V ic ­
„A lbă ca zăpada şi cele şapte melo­
Io fotografie : Aspect do la statb In titi Foto i V. ONOJU graful .23 August* ; O R A Ş TIE : Telesport; 23,10 închiderea em isiunii. toria" ; Duminică la ora 6 — cine­ d ii".