Page 37 - Drumul_socialismului_1966_04

J
B 'b l'0 ,'C J
* ~rrcnr>tu ră
r r ono
PROLETARI DIN TOATE TARîlE. UNIŢI-VA \
h -D c Ieri au început in Capitală convorbirile VIZITE ALE DELEGAŢIEI
P.C. DIN SPANIA
între delegaţia P.C.R. şi delegaţia
M em brii delegaţiei P artid u lui
Comunist din Spania, in frunte
P.C. din Spania cu tovarăşul Santiago C a irillo ,
îm preună cu tovarăşii M ihai Da-
lea şi Ghizela Vass, şef de secţie
la C. C. al P. C. R., au făcut in
In ziua de 11 aprilie, la Com itetul din Spania, Francisco Gutierrez, Ra-
Central al P artidului Comunist Ro­ mon Mendesona. m em bri ai Comite­ cursul 7/ilei dc luni o vizită la
mân au început convorbirile intre tu lu i Executiv al P.C. din Spania, şi Uniunea Naţională a Cooperati­
delegaţia P artidului Comunist Ro­ Juan Vazquez, membr u al C.C. al P.C. velor Agricole de producţie.
mân si delegaţia P artidului Comunist din Spania Oaspeţii au fost întâm pinaţi de
din Spania, care face o vizită de C onvorbirile s-au desfăşurat intr-o to v a n s ii Yasile V ilcu, preşedin­
prietenie In Republica Socialistă Ro­ atmosferă tovărăşească, dc calda tele l'n iu n ii, Eugen Alexe. Va-
mânia. prietenie. sile Vaida, Nicolac Ştefan, prim -
Din partea C om itetului Central al ☆ vieepreşedinţi ai C om itetului Exe­
P artidului Comunist Român, la con­ Luni la amiază, Com itetul Central cutiv şi a lţi mem bri ai conduce­
v o rb iri au participat tovar ăşii : Nico- al P.C.R. a oferit o masă în cinstea rii U niunii.
lae Ceauşescu, secretar- general al delegaţiei P artidului Comunist din In cursul după-nmicz.ii, oaspeţii
C.C. al P.C.R , Alexandru Drăghiei, Spania în frunte cu tovarăşul Santia­ spanioli, împreună cu tovarăşul
membru al C om itetului Executiv al go C am llo, secretai* general al P.C. Mihaî Dalea si Ion Stoian. şef de
Prezidiului permanent şi secretar al din Spania. secţie la C. C. al P.C.R. au făcut
C.C. al P.C R., M i hai Dai ea şi Manea Au luat parte tovarăşii Nicolac o vizită la Casa S criito rilo r, undo
în întţmpinarea celei de a 45-a aniversări a P. C.R. rMâncscu, secretari ai CC. al P.C.R., Ceau.şescu, C luvu Stoica, Ion C.lieoi - s au întâlnit cu scriitori din Ca­
ghe M aurer, Gheorghe Apostol. Al.
Ghizela Vass şî A ndrei
Păcurarii,
pitală.
mem bri ai C.C al P.C.R, şefi de Birlâdeanu, E m il Bodnara.ş. Petre Tovarăşul Santiago C a irillo si
Borilă, Alexandru Drăghiei, Constan­
secţie la C.C. al P.C.R. tin Drăgan, Paul Niculescu-Miz.il, alţi membri ai delegaţiei s-au in ­
teresat dc unele aspecte ale ac­
Din partea Com itetului Central al Gheorghe Rădulescu, Leonle Râutu, tiv ită ţii oam enilor de litere din
Direcţia principală de acţiune: P artidului Comunist din Spania au b ri ai C om itetului Executiv al C.C. al ţara noastră.
Leontin Sâlâjan, Ştefan Voitei*. mem­
Seara, delegaţia P artidului Co­
participat : Santiago C a irillo , secre­
munist din Spania, împreună cu
tar general al P artidului
Comunist
P.C.R., mem bri supleanţi ai Com i­
tovarăşii M ihai Dalea şi Ghizela
tetulu i E xecutiv şi secretari ai C.C. Vass a plecat spre C luj, unde va
al P.C.R., m em bri ai C.C. al P.C.R. face o vizită.
(Agerpres)
(Agerpres)
T E L E G R A M A
Tovarăşului KNUD JESPERSEN,
Preşedinte al Partidului Comunist din D an em arca

Sfârşitul pr im ului trim estru de ac­ carea unor preţioase materiale loca­ COPENHAGA
tiv ita te a p rile ju it şi constructorilor le: nisipul de flotaţie la Deva şi ce­
din cadrul T.R.C.H. m otive de m ul­ nuşa de termocentrală la Petroşani,
ţum ire. In această perioadă planul pe care le folosim cu succes la ten­ Cu ocazia celei de a 40-a aniversări a zilei dv. de naştere. Com itetul
valoric de producţie a fost depăşit cuieli. Central al P artidului Comunist Român vă felicită din toată inima ri
cu 11,5 la sută, productivitatea m un­ M ăsurilor tehnice li s-au alăturat vă urează noi succese în activitatea pe care o desfăşuraţi in fruntea
c ii a sporit cu 13,20 ia sută. la pre­ altele cu caracter organizatoric, care P artidului Comunist din Danemarca pentru democraţie şi socialism
ţu l de cost, după cum arată calcu­ au permis îm bunătăţirea sistemului C O M ITETU L CENTRAL AL
lele estimative, s-au realizat circa de urm ările şi coordonare — ches­ P A R T ID U LU I COM UNIST ROMÂN
600.000 lei economii. In lupta pentru tiuni esenţiale în activitatea de cons­
realizarea şi depăşirea sarcinilor e- trucţii. In cursul p rim ului trim estru
conomice, prin rezultatele consem­ tu fost prom ovaţi in munci de răs­
nate, se detaşează eXorturile şantie­ pundere, care vizau practica execu­ Sosirea în Capitală a ministrului
relor din Valea M ureşului şi grupul ţiei, o seamă de ingineri si tehni­
de şantiere nr. 2 din Valea Jiului. cieni tiner i, cu o bună pregătire pro­
In cele ce urmează voi căuta să fesională. afacerilor externe al Danemarcei
arăt care au fost măsurile si acţiu­ Cu toate că în prim ul trim estru
nile ce s-au întreprins pe şantiere, ne-ain realizat sarcinile valorice, nu La 1 nvitaţra guvernului Republicii oaspetele a fost salutat de Cornoliu
cit şi problemele ce necesită o re­ acelaşi luci u s-a întim plat şi în p ri­ Socialiste România, lu ni seara a so­ Mănescu. m inistrul afacerilor exter­
zolvare viitoare pentru a îm bunătăţi vinţa în d e p lin irii planului fizic. Din sit in Capitală m inistrul afacerilor ne, Ghcorghe Cioară, m inistrul co­
sim ţito r ritm icitatea producţiei, cre- cele 350 de apartamente planificate externe al Danemarcei, Per Hackke- m erţului exterior, si ele alte persoa­
ind condiţii favorabile realizării pla­ am predat doar 164, deşi au existat rup, împreună cu soţia, care va face ne oficiale.
nului fizic. posibilităţi reale ca numărul lor- să o vizită in ţara noastră. M in istru l da­ Au fost de fată Joarhim Henrilc-
Georg baron xZytphen-Adeler. amba­
in anii precedenţi — datorită unei se ma joreze la 382. Aceasta din cauză nez este insolit de funcţionari supe­ sadorul- Danemarcei la Bucureşti, şi
rio ri din M inisterul A facerilor E xter­
practici greşite — indicatorii pla­ că ritm u l de execuţie s-a sta bilit M alul S tre iiilu i; locul pc care cu cîţiva ani in urmă nu era nim ic, le primeşte azi cu un oraş nou, în- ne al Danemarcei
n ifica ţi în prim ul trim estru nu se tocmai în momentele cind trebuia cadrat în flori. membri ai ambasadei. (Agerpres)
realizau ritm ic. Pentru justificare se acţionat mai ferm pentru finalizarea La sosire, pe aeroportul Bâneasa,
invocau tot felul de cauze „obiecti­ term inării obiectivelor ce aveau ter­
ve". In anul 1966 conducerea trustu­ mene scadente.
lu i şi-a Îndreptat atenţia cu stăruin­ Paralel cu dezvoltarea în continua­
ţă tocmai in vederea lich id ă rii defi­ re a potenţialului de producţie creat,
cienţelor interne. Direcţia principală va trebui să ne îndreptăm atenţia Anchetă PSIHO LO G IA fontă mare şi cu tovarăşul ing.
de acţiune a vizat organizarea mai spre executarea în tim p scurt a fin i­ SI M ION STÎNEA, şeful sectorului
raţională a a c tiv ită ţii de producţie. sajelor exterioare restante, a lucră­ mecanică II.
O chestiune care şi-a găsit o mai rilo r de sistematizare si îm bunătă­ — La sfârşitul anului trecut şi în
bună rezolvare a fost deschiderea u- ţirea ca lită ţii operaţiunilor — factor i luna m artie anul acesta, organiza­
nui front larg de lucru, bine propor- care in prim ul trim estru au frînat ţia noastră de partid a discutat în
ţionat între diverse faze de execuţie. la nepredarea unor- apartamente a- A B S E N T E L O R adunări generale probleme p rivind
finalizarea execuţiei şi deci au dus
Cu toate că am întîm pinat greutăţi, disciplina m uncii, ln cadrul aces­
am reuşit să avem în finisaj 350 de proape terminate. tora un -Joc im portant l-au avut,
apartamente, 1.500 la roşu şi 582 Ia Pentru rezolvarea problemelor a- Ancheta noastră a avut loc în sectorul mecanică II de îa varăşul Grigorcscu suit tineri. U nii desigur, absenţele nemotivate. Dez­
săpături şi turnări de fundaţii. Fi-on- m intite, în vederea creării unor pre- U.M. Cugir. Am avut interlocutori ciţiva m uncitori c/jre ma-i chiarvulccişti. A drian Popescu, de baterile, opinia combativă, au în ­
tnl creat a dat posibilitatea utiliza- . mî«e sigure de YealîvSYe a planului --obişnuiesc să lipsească de la lu cru , conducători ai organizaţiilor pildă. M uncitor bun, dar uneori nu ceput să dea roade. Absenţele scad.
i*iI din plin a efectivelor, precum şi fizic, s-au întocm it grafice dc exe­ sindicale şi U.T.C., secretari ai organizaţiilor de partid, piccum vine la luciu. Am stat de vorbă cu Totuşi aşa cum s^r mai sptws aîoi
a plicării unor măsuri de organizare cuţie pe fiecare obiectiv în parte. şi pe şeful sectorului. Tema anchetei : care sint cauzele absen- ci şi cu a lţii, am discutat şi în adu­ mai avem în atelier m uncitori care
mai raţională a punctelor de lucru. Ele voi fi urm ările zilnic şi dec-adal tării nemotivatc de la lucru şi care sint măsurile întreprinse narea generală a organizaţiei de obişnuiesc să lipsească de la lucru.
Ea Cugir, Deva. Vulcan şi Brad e- începînd de la m aiştri si term inind pentru înlăturarea lor bază U.T.C. Se observă că unii în ­ In afară de cei a m in tiţi, Vasile
xecuţia s-a desfăşurat in două cu .conducerea trustului. De aseme­ cep să înţeleagă ce daune aduc Glveonea şi Rădoiru M artinov Lip­
schim buri la turnări de betoane, -zi­ nea, in planurile operative s-a pre­ producţiei, colectivului din care fac sesc de obirei după ce primesc sa­
dărie şi m ontări de planşee Drept văzut aprovizionarea cu materiale a Are cuvintul tovarăşul CORNEL exemple : Yalerîa M ihai de la vop- parte atunci cind lipsesc nemotivat. la riu l întrec măsura la băutură si
urmare, si o parte din utilaje au locurilor- de muncă in tim p util şi GRIGORESCU, preşedintele com i­ sitoi'ie, Nicolae Băieş şi Traian T ru- C hiar şi A drian Popescu, in luna a doua zi absentează ca să se .re ­
funcţionat după acelaşi program. cantităţile necesare. telului sindical cii n sector : ţa de la automate. Adrian Popes- martie n-a mai lipsit. Dar, ştiu eu facă*... Noi am îndrum at atit gru­
Pentru uşurarea muncii instalatori­ Urgentarea execuţiei finisajelor — Să ştiţi că în u ltim ul tim p, si cu, frezor, şi alţii. Noi am căutat re-or să facă in aprilie ? Noi ne pa sindicala, c it şi com itetul U.T.C.
lor. ani trecut mai intensiv la pre- exterioare (a celor in curs sau chiar in special in luna martie, absenţele să descoperim cauzele pentru care străduim... să întreprindă acţiuni mai concre­
fabricarea unor preansamble de ins­ restante) o vom realiza prin folosi­ nemotivate s-au redus m ult. In fe­ mai avem lipsuri ■ nemotivate. Să In biroul unde avea loc discuţia, te in direcţia lich id ă rii absenţelor
ta la ţii pe şantierele din Deva, Petro­ rea cu mai m ult discernământ a sche­ bruarie, în sectorul nostru s-au în­ ştiţi că e destul de d ific il să pătrun­ si-a făcut apariţia frezorul A D R IA N nemotivate Metodele principale fo­
şani, Cugir şi Alba lulia, precum si lelor metalice de care dispunem, cit registrat 146 zile lipsă. In m ar­ dem in sufletul fiecăruia. Totuşi, POPESCU. LIn tînâr înalt, bine fă ­ losite constau în criticarea lo r in
a unor elemente de construcţie ca si prin construirea altoi- tip u ri: lanţ, tie, insă. num ărul lor a scăzut la după părerea mea. cauza principa­ cut. o faţă inteligentă, trăsături e- şedinţe, la gazeta de perete, discu­
trepte, contratrepte şi aticuri. Meto­ nacelă şi suspendată. In . trim estrul 40 zile lipsă. Scăderea ab­ lă constă în insuficienta muncă de nergîce. L-am in vita t să îa loc. l-am ţii personale. Se vede treaba ca a-
da clasică de execuţie a fost înlo­ II. pentru loturile specializate consti­ senţelor nemotivat'â este evidentă educaţie pe care o desfăşurăm T re­ adresat întrebarea : „De ce lipsiţi cestea m» sint suficiente. Trebuie
cuită cu cofraje glisante la construi­ tuite la Deva şi Petroşani se vor în­ şi se datoreşte şi faptului că in gru­ buie să luptăm mai m ult pentru nemotivat dc la lucru ?“ Ne-a p riv it să ne Qindim la măsuri educative
rea a 178 de apartamente. tocmi programe concrete de lucru, pele sindicale s-a pus un accent mai ridicarea conştiinţei oamenilor-.. pe toţi cei de faţă. a lăsat apoi p ri­ mai eficiente...
Trebuie să( menţionez că sistemu­ de mişcare a fo iţe lo r dc muncă, a mare pe discutarea abaterilor de la — Aveţi ceva proiecte de viito r virea in jos. şi a m urm urat ceva — ln ce priveşte conducerea sec­
lu i de glisare i s-au adus unele îm ­ utila jelo r si schelelor pe baza cărora disciplină. De asemenea, s-au scris in acest scop ? neinleligibil. Am insistat. torului — intervine tovarăşul ing.
bunătăţiri, ceea ce ne-a permis să să putem urm ări si coordona cit mai articole la gazeta de perete, s-au pu­ — Drept sa vă spunem, nu ne-am — Păi să vedeţi, motive obiecti­ Simion Stinea — măsurile au un
executăm concomitent mai multe o- eficient cu putinţă execuţia. blicat operativ caricaturi Am stat gindit la ceva concret. Vom avea ve n-am avut. Nu m-am putut trezi caracter ir.ai m ult adm inistrativ.
peraţiuni: lucrări de faţade, monta­ de vorbă si personal cu unii dintre insă în vedere acest obiectiv la tim p şl n-am' .maî venit în ziua Obişnuim să dăm m ustrări scrise,
rea tîm plăriei şi parţial betonaiea Ing. STICLI AN POPESCU aceia care obişnuiesc să lipsească. Tovarăşul GHEORGHK POPA, aceea la lucru. m ustrări cu avertism ent şi numai
planşcelor. In scopul reducerii preţu­ directorul T.H.C. Hunedoara I Nu putem spune însă că am faru l secretarul organizaţiei U.T.C. de la — Sin tem inform aţi că vă place în ultim ă instanţă recurgem la mă­
lui de cost si uşurării sistemului dg totul. Şi de aceea, unii mai absen­ atelierul fontă mare, intervine : boxul De altfel, fizicul vă reco­ sura supremă, desfacerea contrac­
aprovizionare am trecut la v a lo rifi­ (Continuare în pag. a 3-a.« tează nemotivat. Vă dau cîteva — C îţiva dintre cei cita ţi de to- mandă acestui spoit bărbătesc. Vă tului de muncă. îm i dau seama insă
împiedică cumva antrenamentele să că şi |>e linia conducerii sectorului
veniţi la lucru ? trebuie să punem un accent mai
mare pe munca educativă.
— Nu, nu jr.ă împiedică.
V-am
LUCRĂRILE AGRICOLE DE PRIMAVARA spin* doar că n-am motive obiecti­ tor, si chiar in uzină, să mutăm de
Se mai obişnuieşte la noi In sec­
ve. U ltim a dată nici nu-m i amin-
la un loc de muncă la a ltul pe <.el
ter.; de ce am lipsit... Dar vă pro­
m it că n-o să mai fac nemotivate. care sânt in d is c ip lin e i, care Lipsesc
Va dau cuvintu l meu... GH. PAVEL
Continuăm discuţia cu tovarăşul
M em brii cooperativei agricole grădina de legume s-an term inat Resursele locale de apă IOAN Z A H A R IA , secretarul orga­ In îm părăţia că rţilo r
(Continuare
de producţie (lin Alba lulia. des­ lucrările dc amenajare pentru ir i­ nizaţiei de partid de la atelierul In pag. a 3-a) Foto : IL E A N A T.
făşoară o rodnică activitate pe garea a 12 heriare şi s-a însă-
ogoare. M obilizaţi de organizaţia m înţat întreaga suprafaţă de ră­
de partid, sute de cooperatori par­ sadniţe. Pentru dezvoltarea po­ folosite judicios
ticipă zi de vi la rnirii H urii au fost
luciu. Fină a- jjla u ta ţi in ma­
a
cum ei au adm i­ siv si în goluri a- p r o d u c ţ i e .
nistrat ingiăşă- 1 ** 91 n t u f i i m proape 800 pomi In documentele Congresului al IX - faţă care depăşeşte cu m ult prevede­
muue dum ice pe j j j B j j l j j l l l 11 UQIBiTI fru ctife ri ca : lea al partidului se subliniază nece­ rile planului. Piuă in prezent, cu a-
întreaga supra- : m eri. peri, pruni sitatea ca în fiecare cooperativă agri­ ju to iu l unui agregat şi prin mijloace <:<•
fată de 230 her- , si altc soiuri, iar colă prin m ijloace proprii şi u tili- proprii, ţăranii cooperatori de aici B
tare ocupate cu ia peste 2.500 zind resursele încalc de apă să se an efectuat peste 80 la sută dîn lu­ f a m i l i e ş i s o c i e t a t e >ÎE>
c u ltu ri de toamnă Pe alte 66 hec­ pomi s-au făcut- lucrările de cură­ extindă cit mai m ult suprafeţele dc crările prevăzute pentru teiasamenle
tare au executat o luci are cu gra­ ţare si stropire. teren irigate. Această indicaţie pre­ Cu aceeaşi însufleţire se munceşte
pa. La aceasta se mai poate adău­ Acum, In cadru! cooperativei ţioasa are un puternic ecou şi in ca­ şi la cooperativa agricolă din Ra-
ga faptul că toate însăm înţările noastre întreaga atenţie ede în­ drul cooperativelor agricole din re­ |X)lt, unde sint prevăzute pentru ir i­
din prim a epocă au fost făcute la dreptată spre pregătirea terenu­ giunea Hunedoara care pentru anul gare 30 hectare. Un volum însemnat aşteptarea „Librarul" atelierului
timp. lui şi însâmînţarca la tim p « po­ 1966 şl-au propus să irige 1400 hec­ de muncă s-a depus la amenajarea
Cu m ultă însufleţire se munceş­ rum bului. tare. terasamentelor. Acest interes pentru Ne aflăm la A telierul de reparaţii
te aici şi în vederea sporirii pro­ iRiiYUE JOLDEA In scopul s p rijin irii acesUu acţiuni extinderea irig a ţiilo r îsi are e xp li­ electrice din Vulcan. l-:n tin ă r vioi,
ducţiei de legume şi fructe. In corespondent deosebit de im portante în vederea caţia în faptul că in anul trecut, ţă­ cu ochi surâzători, te m tîm pină ama­
creşterii producţiei agricole, ziarul ranii cooperatori din Kapolt au ob- bil indem nindu-te politicos să con­
„D rum ul soeialis- _ tmm_ ţin u t de pe terenu­ mamei sulţi standul de cărţi cu vînzaro. A -
m ulţii" a publicat rile irigate peste tent şi îndatoritor, te pune în cu­
In ultim a vreme Pe urmele 27.000 kg roşii tim ­ rent cu ultim ele noutăţi editoriale si
mai multe articole p u rii la hectar. inceaivă să-ţi ghicească gustul si
îa legătură cu te­ Asemenea exem­ preferinţele. La cererea unor clienţi
ma respectivă Este materialelor publicate ple de preocupare Doru i-a p riv it pe mamei sale. Bunica nedemn pentru o ma­ mai vechi, a făcut o romandă spe­
vorba de articole- ^ faţă de folosirea am indoi cu ochi de s-a ocupat de el cu mă. cială de cărţi şi acum este bucuros
le: .C erinţe ale a- resurselor de apă, copil Nu-şi dădea căldură,, ca de un ne­ Cind a pornit spre să le inmîneze solicitatorilor. M u lţi
g ricu ltu rii moderne" publicat în nr. pot fi îu tîln ile si la cooperativele a- seama că-i vede pen­ pot drag, dai o boală scoală pentru prima dintre cei care, in zilele de avans
3469, „Irigarea — larg domeniu dc co­ gricoJe din M iha'ţ, Cistei, Răltâu, tru ultim a oară îm­ cc-o necăjeşte de m ul­ oară în viaţă, nu I-a şi salar, se întorc acasă cu o (arte
operare" din iţe. 3490, „Ce acţiuni în­ Geoagiu, Toteşti etc. Dar, se mai con­ preună. Nu înţelegea tă vreme o împiedica condus mama, ca pe sub braţ. slut prieteni buni cu elec­
treprindeţi pznLÎi extinderea iriga­ stată că deşi fim pulexte înaintat totuşi ce se petrece in jur. deseori să vadă de toţi copiii In am in-' tricianul Florean Touţa, lib ra ru l ate­
ţiilo r? " din nr. 2491 şi „Ln ordinea zi­ iu multe unităţi, în mod ne justificat, Cind a fost întrebat micuţ Ş tiind că nu-i lire, copilul va păstră lie ru lu i cum le place s-o spună tu ­
lei pregătirile pentru irig a ţii" din nr. lucrările de punere la punct a siste­ insă cu cine vrea să poate oferi îngrijirea această zi, avind iu turora. Fiind în prim ul rînd el insuşî
3501. In aceste articole sc punea pro­ melor de irig a ţii sint aminate de la rămină, cu mama sau de (are avea nevoie, imagine un băieţaş cu un c ililo r pasionat, găseşte lesne
blema folosirii judicioase a tuturor o zi la alta ln articolele am intite, cu tata. nedumerirea si că din partea ficei privirea înlăcrim ată, puntea de legătură cu ceila lţi c iti­
posibilităţilor existente in cooperati­ ziarul atrăgea atenţia unor coopera­ i s-a aşezat in p riv iri. ei nu spera la nici un ce-şi caula m a m a tori.
vele agricole pentru extinderea ir i­ tive agricole şi specialiştilor că o ri­ Se uită la mamă, se ajutor, bunica l-a cău­ printre toate mamele Standul de cărţi cu vânzare s-a in-
gaţiilor-, asigurarea proiectelor nece­ ce întirziere in executarea amenajă­ uită la tată si, fără tat pe tată. A stat de din curtea şcolii celei fiin ţa t cu un an si ceva in urmă.
sare începerii lu cră rilo r de amena­ rilo r pentru irig a ţii duce la im por­ să scoată o vorbă, îî vorbă cu el. Şi tatăl noi din cartierul Alegerea făcută atunci n-a fost cea
jare a sistemelor noi, procurarea u- tante pierderi de recoltă. In sprijin ul strînse pe amîndoj de a înţeles : se căuta a- Braia. mai bună. Omul pus să îndeplineas­
tila je lo r etc. In urma c ritic ilo r aduse acestei a firm a ţii aducem şi acum cî­ m iini... Acesta i-a fost coperiş fiu lu i său. A Acum e în clasa in- că această sairină obştească iui prea
prin ziar-, în multe cooperative a g ri­ teva exem plificări. Bunăoară execu- răspunsul. hotărât să-l îa la el. reuşise să se facă siml.it. In tot cursul
cole s-au luat unele măsuri care au tînd la tim p sistemele de irigare şi tîî. Tata se ocupă cu anului trecut s-au vindut c ă iţi in
permis ca lucrările de amenajare a folosindu-le în mod judicios, coope­ Doru a fost dat spre Mama nu s-a împo­ dragoste de el. Ţine valoare de numai 4 864 lei; La pro­
sistemelor de irig a ţii să fie term ina­ rativele agricole din Cunţa şi Sin- în g rijire mamei. Dar triv it D im potrivă. ioc si de mamă. Spa- punerea organizaţiei de partid, elec­
te, ori să se afle in tr-u n stadiu a- tandrei au reuşit ca la cu ltu rile dc „g rijile " şi preocupă­ — Poţi să-l iei. Pe tricianul Florean Tonţa a p rim it c:i
vansat. Reţine atenţia in mod deo­ roşii şi gogoşari să dubleze recolta, rile ei erau altele. A mine tot mă încurcă. ELGEN POPA dragă inim ă să se ocupe de standul
sebit sp iritu l gospodăresc aJ ţăranilor ceea ce a făcut ca veniturile la hec­ uitat foarte curind de electrician de cărţi.
cooperatori din Strei care, la chema­ tarul de grădină să fie de peste Greu s-a stâplnit la mina Lupenl IO AN BERTOTI
rea organizaţiei de partid, au trecut 30 000 lei. datoria-i maternă tatăl să nu-i reproşe­ (Continuare tehnolog
din vreme la executarea lu crărilo r Şi-a încredinţat fiu l ze că ceea ce face e In pag. a 3-a) (Continuare In pag. a 3-a)
C.A.P R a p o lt: rcpicatul răsadurilor de roşii. peatru irigarea a 110 hectare, supra- (Continuare In pag. a 3-a)