Page 39 - Drumul_socialismului_1966_04

P A G IN A A 3-A
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3508

AGITAŢIA V IZ U A LA Direcţia principală
Informaţii de acţiune:

PAS CU V IA T A mwi n m mmm mm finalizarea execuţiei
de partid

In cadrul muncii politice de masă, un rol im portant îi revine (Urm are din pag. I)
I agitaţiei vizuale. Pentru a vedea cum este organizată aceasta la Planul fizic de predări a rămas de multe ori în urmă
E.M. C crtej am vizitat zilele trecute secţiile atelierului mecanic,
serviciului transporturi, uzina de preparare, locurile din in­ Cum se desfăşoară si datorită neefcctuării la tim p a lu cră rilo r de sistema­
cinta exploatării unde trebuit* organizată o agitaţie vizuală tizare pe verticală. In scopul evitării unor astfel de si­
concretă, operativă, munca în liceu! seral tuaţii, în v iito r vom lua măsuri dc mecanizare in tr-u n
procent mai mare a operaţiunilor, prin repartizarea
unui numai- suficient de utilaje caic vor lucia în două
Recent, C om itetul orăşenesc
ron, secretar al organizaţiei de bază schim buri. Pentru şantierele din Valea Jiu lui, unde
In contradicţi de la atelierul mecanic, Petru llca, de partid Simeria a analizat trebuie să efectuăm cel m:J.i mare volum dc sistemati­
modul în
care se desfăşoară
membru al biroului organizaţiei de procesul de învăţâm înt în li­ zări, intenţionăm să creăm un lot specializat. Aceasta
va im prim a m uncii de sistematizare un caracter de
cu prezentul bază din sectorul L, schimbul A, ceul seral din localitate. La continuitate.
Roman Gherman şi Simion Mărcuş,
această analiză au
participat,
m em bri ai C om itetului de partid, atît cadrele didactice, cît si Dar, numai măsurile am intite nu vor fi suficiente. Ca
P rim u l popas l-am făcut în a te li­ precum şi cu mai m ulţi m uncitori. conducătorii întreprinderilo r si ele să găsească un câmp fe rtil deaplicare ne mai trebuie
erul mecanic. In curtea atelierului Am desprins faptul că în acest an In stitu ţiilo r în care lucrează e- şi aju torul operativ al beneficiarului la rezolvarea unor
—- un loc p o triv it pentru organizarea nu s-a acordat atenţia cuvenită agi­ levii. Pe baza referatului pre­ .probleme ca: asigurarea docum entaţiilor tehnice de exe­
unei a g ita ţii vizuale concrete si o- taţiei vizuale, că aceasta este orga­ zentat de tov. O livia Caţavela, cuţie care mai lipsesc, activizarea d irig in ţilo r de şan­
perative — n-am în tiln it decit o nizată pe campanii. Pînă acum ci- directorul liceului, precum şi tiere in privin ţa u rm ă ririi calitative a lucrului pe faze
gazetă de pecete fără nici un a rti­ teva zile nu a fost luată nici o mă­ in urma discuţiilor purtate, dc operaţiuni şi îndeosebi montarea si autorizarea
col. Pe faţada atelierului şi chiar sură pentru ca în fiecare secţie, în s-au tras concluzii utile îm bu­ in termen a liftu rilo r la blocurile înalte.
pe acoperiş (!) două chemări, scrise locurile principale, să existe pano­ n ă tă ţirii m uncii. In p rivin ţa îm bun ă tă ţirii ca lită ţii execuţiei ne reţin
cu ani în urmă, vin în contradic­ uri şi lozinci care să aibă înscrise A D A M TODOR atenţia două probleme: întărirea controlului muncii pe
ţie cu prezentul. In atelierele de obiectivele şi angajamentele între­ corespondent faze de operaţiuni si calificarea unor m uncitori în me­
forjă, sudură, strungărie şi electric, cerii socialiste, grafice de întrecere, seriile deficitare. Vom căuta să efectuăm controale
nici o lozincă sau panou nu chea­ chemări si lozinci. Deşi în cadrul mai exigente prin m aiştri, tehnicieni C.T.C. şi să în ­
mă m uncitorii să lupte pentru a exploatării există rezerve în direc­ Hcrţa Viorica este muncitoare la Fabrica chimică Orăştie. Ea lucrează la maşina de fiinţă m aşa-numita zi a o alităţii, in care o dată pe
da viaţă angajam entelor luate în ţia reducerii consum urilor specifice inscripţionat pîesc pentru marina dc cusut „Ileana". Este mereu evidenţiată In Întrecerea săptămînă, la fiecare şantier, sc va exercita o v e rifi­
întrecerea socialistă. şi creşterea pro d u ctivită ţii muncii, Se întăresc rîndurile socialistă, depăşind norma cu 8—10 In sută. care am ănunţită a ca lită ţii execuţ.ici.
O situaţie asemănătoare am în- nici un panou nu are înscrise în­ P rin aplicarea acestor măsuri, p rin tr-o mai bună u r­
tîln it-o şi la uzina de preparare şi demnuri în această direcţie. Un organizaţiei de bază m ărire si coordonare a m uncii, ne vom strădui să re­
sectorul transporturi. Trecînd pe la exemplu ai fi concludent : creşte­ cuperăm restanţele şi să predăm ritm ic cele 710 apar­
antezdrobitor, la grătare, concaso- rea prod uctivităţii m uncii cu 2 la Biroul organizaţiei de bază tamente planificate a se executa în trim estrul al If-Iea,
:Aru l spălător, nu am în tîln it decit sută ar aduce exploatării economii din secţia lenjerie a fabricii 'ea mamei in aşa fel ca z.iua de 8 M ai să ne găsească cu anga-
un singur panou, care chema la rea­ lunare de cca 100,000 leî. Scrierea „Sebeşul" desfăşoară o intensă mentcle îndeplinite.
liz ă ri de economii. unor obiective concrete, eficiente pe muncă politică pentru educa­
Lîngâ sediul exploatării, pe pa­ panouri şi lozinci ar avea un efect rea m uncitorilor. Ca urmare,
pozitiv asupra antrenării întregului (Urmare din pag. f) si de copil. Ştie că pentru si­ Dar n-a făcut-o. Aici, e drept,
noul e videnţiaţilor în întrecerea so­ colectiv la îndeplinirea şi depăşirea un num ăr tot mai mare de
cialistă — nici o fotosi afie ! sarcinilor de producţie. m uncitori cer să fie p rim iţi în lă lucruşoarelc lui. le calcă, tuaţia în care se află acum ara ca muncitoare îşi face datoria, R e s u r s e le lo c a le d e
— Au fost ceva fotografii, dar au rîndurile organizaţiei de bază. pregăteşte mîncarea, îl pregă­ o vină şi el. Dar greşeala lui, lucrează conştiincios. Dar d in­
fost luate. Se apropie 1 M ai şi vor De oîteva zile se lucrează — cu In ultim a vreme au fost p ri­ teşte pentru şcoală... Dar nu-i pe care o regretă sincer, nu colo de muncă ? Dincolo de o-
fi afişate altele — explică tov. încetineală totuşi — la re vopsi tul m iţi tovarăşii Ma.ria Radu. Er- mai râmînc tim p să-l contro­ trebuia să ducă !a destrămarea bligaţfile ei de serviciu ? a p ă " fa lo s !te ju d ic io s
Gherman Roman, lo cţiito r al secre­ panourilor, la scrierea altor lozinci. vin Klhet, Ana Hada. lize Dra- leze şi la lecţii, sâ-1 urmăreas­ fam iliei. In cele trei luni cît De obligaţiile ei morale a
tarului com itetului de partid. De ce asa de tîrziu ? M inerii, toţi gomir si alţii, evidenţiaţi în că cum lucrează cu cartea. n fost determ inat să 9tea de­ uitat, şi nu i se poate admite. (Urmare din pag. I)
După toate probabilităţile au fost m uncitorii si-au luat angajamente întrecerea socialistă şi in ac­ — N-am tim p să le fac pe parte de. fam ilie, soţia lui îşi Nu i se admite in prim ul rînd
popularizaţi fruntaşii in întrecerea frumoase Graficele întrecerii so­ ţiunile obşteşti. ţoale — zice tata. Cînd sînt în uitase foarte repede obligaţiile pentru că e mamă. Asemenea Uniunea raională a cooperativelor agricole din Alba
socialistă pe anul 1965, care au p ri­ cialiste puteau să arate care sint EUGEN SIMON schimbul U, mai reusesc să Ic (Ic solie, dc mamă. Reîntors a- atitu d in i nu pot fi tolerate. So­ ne face cunoscut că în raion mai sînt dc amenajat
m it diploma şi insigna la începutul rezultatele, lozincile şi panourile corespondent rezolv. Cînd lucrez însă în casă, tatăl a fost nevoit să ac­ cietatea in care trăim nu lasă pentru irigat încă 35 hectare. Dar la această suprafaţă,
acestui an Acum, pot fi popularizaţi puteau contribui la extinderea ex­ cepte adevărul, care, o ric it ar loc unor astfel de comportări. cu toată bunăvoinţa u nităţilor, se spune în răspunsul
schimbul III, se mai întîm plâ fi dorit sâ-l ascundă, nu pu­
evidenţiaţii in întrecere, care au ob­ perienţei pozitive. De ce s-a ajuns să întîrzie copilul de la şcoală, tea. $î, au ajuns in faţa in ­ Şi mai ales cînd pentru ase­ trim is redacţiei, lucrările nu pot începe datorită lipsei
ţin u t rezultate deosebite în primele la asemenea situaţie ? Ne răspun­ pentru că eu nu ajung întot­ stanţei. menea conduită suferă un co­ de documentaţie. Astfel, la cooperativele agricole din
treî luni ale acestui an. Şi acestea Invăţămîntul de partid deauna la tim p acasă... cS?lena Mihăiescu e tlnărâ. pil. Acest copil, cînd a plecat Ciugud, G altiu şi Totoi, tovarăşii de la D.R.I.F.O.T.
ar putea fi schimbate operativ, fără de tov. Ilca : „Pînă acum comite­ li este destul dc greu lu i M i- Lucrează în colectivul fila tu rii cu tatăl, s-a o p rit in pragul ca­ Devn au făcut m ăsurătorile dar au uitat să trim ită si
să stea panoul gol, zile în şir. tul de partid urmărea ca com itetul în atenţia comuniştilor ron Mihălescu, mecanic la sec­ «Viscoza", în m ijlocul unor fe­ sei. a întors privirea şi a spus: documentaţia aprobată. Din această cauză nu numai
La intrarea în mină am găsit sindicatului şi conducerea exploa­ torul X ll al minei Lupeni, să mei din a căror experienţă dc — Hai. mamă ! că se întîrzie cu executarea lu cră rilo r planificate, dar
drniă panouri mari, scrise de cu- facă şi menajul, să se ocupe viaţă ar fi putut îm prum uta Şi Dorit e si azi în aştepta­ unităţile am intite nu pot intra nici in posesia agrega­
rind. Restul arată urmele trecutu­ tă rii să asigure panouri, lozinci, gra­ Biroul organizaţiei de bază rea răspunsului. telor (aspersoarelor) solicitate.
lui. „V itrin a ca lită ţii" ar necesita fice şi să fie afişate operativ. A- din sectorul tehnlco-adminis- $i in unele cooperative agricole de pc raza oraşelor
ea însăsi nişte reparaţii. Tn sala de cum aceste sarcini au rămas la n i­ tra tiv al E.M. Barza manifestă regionale Deva şi Hunedoara, nu se depun efor­
m ult interes pentru buna des­
apel. agitaţia vizuală lipseste cu velul secţiilor şi sectoarelor-. turi susţinute în vederea rea m enajării sistemelor vecii i
desăvirşire. făşurare Q Invăţăm întului de de irigaţie sau construirea celor planificate pentru a-
Com itetul de partid trebuie să partid în cele 3 forme create. Librarul** atelierului ccst an. La brigada din Sîntuhnlm , de pildă, apar-
Resnic,
ţinînd cooperativei agricole din Ceva nu s-a între­
Continiiitâte şi manifeste mai multă preocupare faţă Propagandiştii Florin Gavrîlă Olt) a —i prins nim ic pentru curăţarea şi adîncîrea canalelor
şi
Gheorghe Todea
de desfăşurarea propagandei
de
Bogdan participă cu regulari­
partid. O condiţie a eficienţei pro­ tate la pregătire, iar c c iru rile (Urmare din pag. I) format, să-ţi placă să citeşti si este faptul că spre deosebire existente, desi e perioada când o parte din răsad urî
operativitate, pagandei de partid este asigurarea pe care le conduc îşi desfăşoa­ să ştii ce să recomanzi fiecă­ de puţinele cărţi vîndute anul sînt scoase în câmp si au nevoie de apă. Acelaşi lucru
pe
care
— P rim ul lucru
unui conţinut bogat, continuitate şi ră activitatea în bune condi- l-am făcut — ne spune elec­ ruia . trecut, acum se observă un in­ sc întlm plă si In cooperativa agricolă din Simeria. iar
Fâcînd un mic calcul, în e-
teres crescând si spre lite ra tu­
în alte unităţi ca cele din Bâcia şî Batîz mal trebuie
nu campanii operativitate. Sînt cerinţe de care ţiuni. C ursanţii studiază cu a- trician u l Tonţa — am stat do videnţa „lib ra ru lu i", rezultă că ra tehnică de specialitate. executate stabilizatoarele, bazinele de refulare si o sta­
tenţic m aterialul bibliografic şi
com itetul de partid de la E M. Cer­ participă cu regularitate la dez­ vorbă cu oamenii la locul lor numai în primele luni ale a- „L ib ra ru l" atelierului şi-a ţie de pompare.
După constatările făcute, am pur­ tei trebuie să ţină seama în viitor. baterea problemelor. Sînt însă de muncă interesindu-mă ce nuluî au fost vîndute cărţi în pus în gînd să muncească în Tot legat de irig a ţii se semnalează si alte neajunsuri.
au c itit şi ce ar dori să mai
valoare de 7000 lei. Asta în­
tat discuţii cu tovarăşii Moisc M i- S. CERCU şi unii cursanţi, printre care citească. Am reuşit astfel să asa fel ca toţi salariaţii să de­ Astfel, se simte nevoia studierii si generalizării expe­
îoan Goraş, Avram Lazâr şi întocmesc un caiet cu cererile seamnă că peste 95 la sută din vină clienţi ai standului dc rienţei bune n unor cooperative agtâcolc in stimularea
a lţii care absentează nemoti­ aproxim ative de carte. Siste­ num ărul salariaţilor atelierului cărţi. Frumos scop! Credem că materiala a cooperatorilor care lucrează pc terenurile
vat de la învăţâm înt. .au cumpărat de la stand una va reuşi pentru că în munca irigate. De asemenea, după punerea la punct a siste­
mul s-a dovedit bun. C ărţile sau mai multe cărţi. Cum e şi lui se bizuie si pc ajutorul tov m elor de iriga ţii, lucru care trebuie urgentat, este ne­
M IH A I SUSAN ridicate s-au vîndut imediat firesc preferinţele sint îm păr­ Eugen Zentel, Gabriela Pop, cesar să se acorde mai m ultă atenţie şi asigurării nu
corespondent Aş vrea să spun că pentru a-i ţite. Cînd este vorba insă de Melania Sîrbu, Nicolne Biro şi numai a agregatelor solicitate, ci şi a pieselor dc
îndemna pe oameni să cumpe­ ‘ cartea tehnică, ' preferinţele" a lţii, care şi-au form at deja schimb p e n tru -u tila je le de irigare proprietate a coope­
re cărţi, trebuie să fii bine in ­ .sţnt cam aceleaşi. îm bucurător frumoase biblioteci personale. rativelor agricole.
Instalaţie nouă de
Psihologia absentelor
sortat, încărcat UNIUNEA REGIONALA
(Urm are din vag. I ) cală sau a U.T.C. A r fi bine ca ast­ şi descărcat material
fel de abateri să constituie obiectul
nem otivat de la lucru. Consider că opiniei întregului colectiv. Şi nu A COOPERAŢIEI DE CONSUM
este un fel de a ne scăpa de o „bă­ „p rin tre alte probleme de discipli­ lemnos
taie de cap" în plus. Nu e just. Pe nă", ci în mod special pentru unul,
cît posibil, noi vom evita astfel de doi sau mai m ulţi dintre aceia care
rezolvări superficiale, intensificând şi-au făcut un principiu din a lipsi Acum cîteva zile s-a term inat de H U N E D O A R A - D E V A
munca de educaţie... nemotivat. montat şi a fost dată în exploatare
P rintre interlocutori am avut şi Fiecare membru al societăţii noas­ o nouă Instalaţie (Kabelcran) de
a lţi tovarăşi cu munci de răspun­ tre socialiste, în momentul cînd se
dere şi unii m uncitori care absen­ încadrează in câmpul muncii, în­ sortat, Încărcat şi descărcat material angajează imediat:
r,**; WT tează nemotivat. In mare, proble­ cheie de fapt un contract cu socie­ lemnos în depozitul final al secto­ PENTRU PETROŞANI
: • . mele care s-au desprins şi dintr-o tatea In schimbul retribuţiei după ru lu i de exploatare forestieră Baru
parte şi din alta. sînt cele enunţate. cantitatea şi calitatea muncii ce o Mare, ce aparţine I.F. Haţeg.
Pe de o parte măsuri educative con­ depune, el este obligat să-si înde­ — un merceolog principal la sectorul metalo-chimic ;
crete, pe de altă parte, ju stifică ri plinească sarcinile ce i-au fost în­ Această instalaţie uşurează m un­ — un merceolog principal la sectorul textile.
subiective şi prom isiuni. credinţate Dar mai presus de a- ca de sortare, încărcare şi descăr­
Măsurile luate în ultim u l tim p de ceastă relaţie, omul societăţii socia­ care a m aterialului lemnos, duce la C o n d iţii de a n g a ja re :
m m organizaţiile (le partid din sector, liste 'este animat, în activitatea sa, creşterea producţiei şi productivi­
de com itetul sindical şi organiza­ de sentimente profunde. Dragostea — studii medii tehnice sau medii;
ţiile U.T.C. încep să-şi arat'e roa­ fată de partid şi patrie, devotamen­ tă ţii muncii. M erită evidenţiată — vechime dc cel puţin 3 ani în funcţii economice ;
dele Faptul că în Juna m artie nu­ tul în muncă, spiritul de ajutor re­ munca colectivului de mecanici con­ — domiciliul în oraşul Petroşani.
mărul absenţelor nemotivate a scă­ ciproc, dăruirea de sine pînă la sa­ dus de Ştefan Jianu, care a lucrat
zut de peste 3 ori fată de luna fe­ crificiu l suprem1 sînt doar câteva din cu avînt pentru a term ina (le mon­ PENTRU DEVA
bruarie este concludent. Se pare sentimentele ce alcătuiesc trăsătu­
însă că, pentru lichidarea completă ra dominantă a oam enilor muncii tat şi a da in exploatare cât mal re­ — un economist, normator I sau planificator I, necesar la ser­
a acestor infracţiuni la adresa m un­ din ţara noastră. Datorită acestui pede instalaţia am intită. A lă tu ri de viciul organizarea muncii din cadrul uniunii regionale.
cii, mai sînt necesare unele măsuri. fapt, m ajoritatea covîrşitoare a mecanicii Florian Francisc, Dionisie
Reluînd ideea tovarăşului Ioan Za- m em brilor societăţii nu se lim itea­ Andraş, D um itru Rogoveonu, au lu ­
haria, p o triv it căreia „trebuie să ză numai la obligaţia de a-şi înde­
ne gindim la măsuri educative mai p lin i sarcinile In acest sens, exem­ crat si m uncitorii din brigada Iul
eficiente..." am sugera o metodă care plul evidenţiaţilor şi al fruntaşilor Ion Gorea, adueîndu^şi un aport în­
în multe alte locuri de muncă a dat în întrecerea socialistă, al activiş­ semnat la grăbirea Lucră ii lo r de
rezultate bune. Ne gîndim la for­ tilo r pe târim obştesc, al oamenilor montaj.
marea unei opinii de m 2Să îm po­ de ştiinţă si cultură.
De trei mii consecutiv com unistul losif Mogosan de la Atelierele cen­ triva celor care absentează nemoti­ Cu ajutorul com bativ al opiniei V A S ILE ALEXANDRESCU
trale din Alba lu lia este purtător al insignei „Fruntaş în întrecerea so­ vat Desigur, şi pînă acum opinia colectivului, să facem pe toţi cei sortator — depozitul fin al al
colectivului a fost combativă. Dar ce săvârşesc abateri de la disciplina
cialistă". In fiecare lună din prim ul trim estru el anului 196G el si-o de­ sectorului de exploatare
păşit sarcinile cu 30-40 la sută, anticipînd astfel o nouă victorie în între­ aceasta s-a m anifestat fie în orga­ m uncii să înţeleagă aceste înalte
cerea socialistă. Foto: I. rER EK nizaţia de partid, fie în cea sindi­ p rin cip ii morale. Baru M are — Haţeg

— Mă m ir că n-aţi p rim it
mai
In rind u rile de mal jos redăm pe nu poate ajunge la fabrica de sifoa- la restaurantul „M ureşul". Se mai multe Păi nu vedeţi şi dumnea­ aprovizionat, îar personalul de de­
servire se străduieşte să-şi facă da­
scurt situaţia existentă în unele n- ne pentru a le transporta. întâmplă insă uneori ca la resta­ voastră în cc condiţii servim noi ? toria. Trebuie însă insistat mai m u lt
n ită ţi ale alim entaţiei publice din La patiseria din apropierea cofe­ urantul am intit să existe un sorti­ O singură persoană nu poate face asupra m enţinerii curăţeniei în lo­
Deva, la ora cînd le-am vizitat. P ri­ tăriei se vinde m ultă bere. Este u- ment redus de preparate, iar de­ fa ţă .. cal.
servirea să nu fie cea mai cores­
m ul popas l-am făcut la bufetul nitatea care concurează serios bu­ punzătoare. Când am adus vorba Intr-adevăr, bufetul de Ia auto­ Iatâ-ne ajunşi Ia bufetul „P ă lti­
„M ureşul" din strada Emînescu. Im ­ fetul „Expres". Bere avea suficien­ despre aceste lucruri, mai m u lţi os­ gara constituie o notă c it se poate niş", aflat în. centrul oraşului. A flu ­
presia nu a fost dintre cele mai tă, iar consumatori destui, mai ales pătari de la restaurantul „M ureşul" de neplăcută pentru conducerea enţa mare de consumatori de aici
bune. Din. punct de vedere al igie­ că afară tim pul se încălzise binişor. se explică prin faptul că este unul
nei, localul lasă de dorit Pereţii, din puţinele locuri unde se poate
nu numai că sînt afum aţi, dar sînt sci-vi o gustare sau o ţuică „în fu ­
p lin i pp alocuri de păianjeni. Ges­ gă". Bufetul a m in tit este insă de­
tionarul lo sif H utter, observind în ­ CIRCUITUL ALIMENTAŢIEI PUBLICE parte de a satisface cerinţele. El
cotro se îndreaptă p riv irile , a inter­ s-a transform at, cum se spune. în-
venit : tr-o „bombă" cu fum m u lt de ţigări
— Vom lua măsuri de zugrăvire şî m urdărie pe jos, cu oameni în
a localului. stare de ebrietate, în fine ceva care
Discuţia a continuat. au m otivat că unii consumatori şi-au T.A.P.L. Oare nu există condiţii nu se încadrează cu aspectul gene­
— M i se pare că nu staţi prea bine O parte din consumatori serveau manifestat nem ulţum irea tocmai pentru amenajarea unui local cores­ ral al oraşului. Este bine ca orga­
nici cu unele preparate. cum puteau, a lţii insă, pe bună când restaurantul era în inventar !? punzător şi aici ? nele in drept să studieze actuala
— Aşa este. Intenţionat n-nm a- dreptate, făceau observaţii perso­ In jurul orei 13 am ajuns la bu­ Despre bufetul de la gară am vrea funcţionare a bufetului „P ăltiniş"
dus mai multe pentru că astăzi nu nalului de deservire : fetul aflat în incinta autogării, com­ să spunem că este în general bine şi să ia măsurile ce se impun.
trec. M îine insă vom aduce din — De ce nu strîngeţi sticlele de pus clin două încăperi. Sute de con-
belşug. pe mese ? sumatotâ solicită diferite gustări sau
Din scurta discuţie purtată a re­ Bufetul „Expres" a constituit o băuturi. Dar, la ora aceea se term i­ Din vizita făcută prin bufetele şi restaurantele am intite, ca si
ieşit că la bufetul „M ureşul" lipsesc surpriză pentru noi. La ora cînd naseră atît m itite ii, cît şi grătarele. prin altele, s-au desprins unele concluzii de care conducerea
de cttevn zile sifoanele, lichiorul şi l-am vizitat se găsea un bogat sor­ — Ce mai vindeţi pînă diseară ? T.A.P.L. Deva ar fl bine să ţină scama In m ajoritatea u n ităţilor
Bite băuturi căutate. tim ent de preparate, localul era cu­ — am întrebat vinzătoarea. există încă un slab sortim ent de preparate, lucru cc duce la u-
La bufetul „Tic-Tac" consumatorii rat, în bucătărie la fel. Un consu­ — Cîrnâcioiâ... ncle nem ulţum iri dîn partea consum atorilor. Apoi, lipsesc vinu­
pot fi serviţi cu o gustare bună. mator ne spunea totuşi că perso­ Deci, la bufetul autogării nu ai rile superioare de regiune, lic h io ru ri şi sifon.
Ceea ce încă nu s-a pus la punct nalul care strînge vesela şi sticlele ce să alegi.. In caaul cînd ţi-e foa­ Un alt aspect destul de neplăcut îl constituie faptul că în di­
aici este deservirea la bar, care este de pe mese nu este destul de atent. me, chiar dacă nu-ţi plac, trebuie ferite u n ităţi curăţenia lasă de dorit. Cu ce poftă vine în u n i­
destul de greoaie. Nu spunem o noutate atunci să serveşti cirnâeiori. tate consumatorul cînd vede fum şî păianjeni pe pereţi ?
Pe bulevard, la cofetăria „Dacia", cind afirm ăm că oraşul Deva este Am in trat apoi in încăperea unde De asemenea, la m ulte Unităţi se întilnese stive m ari de am­
n: s-a răspuns : un mare punct de atracţie pentru se vînd băuturile. balaje care demonstrează slabul sp irit gospodăresc al gestionari­
— N-avom sirop de câteva zile. turişti. Cum este şi firesc, o parte lor, cît şi al acelora care trebuie să le ridice.
Noi nu sîntc.m vinovate, am cerut dintrei ei doresc să servească masa — In tr-o scrisoare adresată re­ Oraşul Deva, reşedinţă de regiune, este pe zi ce trece mai fru ­
dar... la restaurantele din oraş. Ei rărr.in dacţiei sînteţi criticată pe m otiv că mos, mai atrăgător. Sume mari de bani se cheltuiesc pentru
— Atunci o sitronadâ. plăcut im presionaţi de felul cum nu aţi vorbit cuviincios cu consu­ construcţia dc noi blocuri, pentru întreţinerea lui Conducerea
— N-avem. m atorii, că nu i-aţi servit cu apă T.A.P.L., gestionarii, toţi lu c ră to rii d/i aceste unită ţi de alim en­
sînt serviţi La restaurantele .T ra n ­ minerală, că... taţie publică trebuie să ţină pasul cu celelalte realizări, să facă
— Un pahar cu sifon. m c
— Lipseşte de trei zile. ©e zic* silvania* şi .Peria ce tă ţii'. Dar unii La care vinzătoarea a răspuns totul ca oamenii m uncii să fie deserviţi în condiţii exemplare.
Că m lucrează la un şanţ şl ffliş lfll U ot * o «A MTV«a«cA m au prom pt i V. A LB U