Page 40 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 40
PAGINA A 4-Â DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. J 5 0 s |
V
y
ŞTIRI INFORMAŢII ^COMENTARII
ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII * ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII
= Tradiţionalul marş In Vietnamul de sud DEMONSTRAŢII DE PROTEST
ÎMPOTRIVA INTERVENŢIEI
AMERICANE IN VIETNAM
de primăvară Demonstraţiile şi manifestaţiile împotriva W ASH IN G TO N 11 (Agerpres).—
In Statele U nite au continuat du
m inică dem onstraţiile de protest îm
potriva p o litic ii guvernului am eri
LO N D RA 11 — Corespondentul ciale, printre care prof. Staughton regimului militar continuă can în Vietnam ul de sud, In faţa Ca
Agerpres, L. Rodescu, transm ite: Lynd de la Universitatea Yale sei Albe. tîn ă ru l A rth u r Zinner, stu
De la Hingh Wyoombe, la circa din S. U. A.
SAiG O N 11 (Agerpres). — In V ie t Pe străzile oraşului Da Nang au dent la Universitatea din Boston, în
40 km de Londra, peste 2.000 de Pe sutele de pancarte purtate namul de sud dem onstraţiile şi ma putut fi văzute dum inică grupuri de virată de 20 de ani, a încercat să-şi
oameni, adunaţi din toate regiu de dem onstranţi erau înscrise lo nifestaţiile îm potriva regim ului m i studenţi înarm aţi, m anifestîndu-şi dea foc în semn de protest faţă dc a-
nile M a rii B rita n ii, au pornit sîm- zinci ca : „Interziceţi bombele lita r continuă cu aceoaşi intensitate hotărirea de a înlătura guvernul ge gresiunea Statelor U nite în această
bâtă dim ineaţa in tradiţionalul nucleare", „Să se pună capăt răz ca şi în zilele trecute, singurul ele neralului K y. Un purtător de cuvînt ţară. înainte ca flă că rile să-l cu p rin
marş de prim ăvară spre capitală. boiului din Vietnam'*, „Tineretul ment nou fiind faptul că ele încep să al studenţilor budişti a declarat că dă, el a fost arestat de poliţie.
La intrarea în Londra, num ărul cere ca Marea B ritanle să m ilite capete un caracter din ce în ce mai scopul lor prim ordial.este înlăturarea
Totodată, în apropiere de reşedin
p a rticip a n ţilo r ajunsese la peste ze pentru pace", «Şcoli din toată organizat. Sîmbătâ seara, conducăto guvernului m ilita r condus de Ngu- ţa preşedintelui Johnson din statul
5 .0 0 0 In lunga coloană a m anifes lumea u n iţi-vâ îm potriva magna rii budişti au anunţat crearea unui yen Cao Ky. „F aptul că am ericanii Texas, a avut loc o m anifestaţie îm
ta n ţilo r, în care predominau t i ţilo r războiului1', «Cerem o politică «Comitet Central al m işcării budis vor să ştie cine va urm a generalului potriva p o liticii americane în V ie t
nerii, se aflau grupuri numeroase externă britanică independentă". te", care a dat p u b licită ţii o declara K y, a spus el, demonstrează că su- nam. P a rticip a nţii la demonstraţie
reprezentând Mişcarea pentru de P rintre numeroasele steaguri m u l ţie roafinnînd poziţia faţă de gene vernitatea naţională a poporului viet purtau pancarte pe care era scris 1
zarmarea nucleară. Com itetul en ticolore se afla şi cel al F rontului ra lu l Ky. Conducătorii budişti averti namez este încălcată. El a arătat, de „A duceţi trupele acasă", „N oi nu
glez pentru apărarea păcii, Con Naţional de Eliberare din V ie t zează că dacă guvernul m ilita r de la asemenea, că am ericanii doresc un s p rijin im războiul dîn Vietnam ".
siliu l britanic pentru apărarea namul de sud — o 6 tea galbenă Saigon nu îşi va da demisia, s-ar pu om pe care sâ-1 poată manevra*.
păcii în Vietnam , Com itetul ce pe fond roşu şi albastru. tea ca în Vietnam ul de sud să izbuc In aceeaşi zi au fost instalate p i
lo r 1 0 0, organizaţii regionale ale Luni, în a treia zi a m arşului, nească un război c iv il. In cercurile ★ chete in fata bazei de rachete de la
P artid u lui comunist şi ale tinere coloanele de m anifestanţi s-au a- R. P. C H IN EZA. — In foto t La Fabrica de turbine cu abur din de la Saigon avertism entul Com itetu N EW YO RK 11 (Agerpres). — Denton (statul Texas).
tu lu i comunist, ale P a rtidului la dunat în T rafalgar Square. în Şanhai, a fost recent creată o turb in ă de 6 .0 0 0 kW, lui Central al m işcării budiste este Agresiunea din Vietnam costă gu *
burist, precum şi alte organizaţii centrul Londrei, unde num ărul caracterizat ca o declaraţie de război vernul Statelor U nite zilnic 30 m i SAN SALV A D O R 11 (Agerpres). —
politice şi de masă, tin e ri din u- particip a n ţilo r -la m iting a ajuns îm potriva guvernului. lioane dolari, scrie ziarul vest-ger- In capitala Salvadorului a avut loc
niversităţile din Manchester, B ris la peste 20.000. La m iting au luat L id e rii budişti au lansat un apel man «Dîe Zeit" într-un comentariu dum inică un rr.are m iting de protest
tol şi alte oraşe. S-au alăturat co cuvîntul d-na O live Gibbs, pre întregii populaţii a V ietnam ului de pe marginea războiului dus de S.U.A. îm potriva agresiunii americane din
loanei m ai m u lţi deputaţi labu şedintele M işcării pentru dezar Un nou raport al lui U Thant cu sud, cerindu-i să se alăture «unităţi îm potriva poporului vietnamez. Dacă Vietnam. Profesorul universitar, Ga-
rişti, delegaţii trim ise cu acest marea nucleară, deputatul labu lor de luptă, care, după cum a anun agresiunea din Vietnam înseamnă briel Gallegos Valdes, care a deschis
p rile j de 14 organizaţii de luptă ţat liderul Thich Ching M inh, sînt în pentru poporul acestei ţă ri suferinţe m itingul, a făcut o largă expunere a
pentru pace din alte ţări, perso rist Stan Orme, prof. universitar privire la situaţia din Republica curs de formare. şl nenorociri, pentru firm ele america evenim entelor din Vietnam ul de sud
n a lită ţi ale v ie ţii culturale şi so american Staughton Lynd şi a lţii. M anifestaţiile îm potriva guvernu ne producătoare de arm ament şi echi subliniind răspunderea ce revine gu
pament m ilita r ea constituie o sursă
Dominicană lui de la Saigon continuă şi în ce serioasă de p ro fitu ri. Astfel, pentru ţile trupelor sale .îm p o triva unui
vernului american pentru atrocită
lelalte regiuni ale ţă rii. Astfel, uni
tăţi de aviaţie saigoneze au trebuit industria Statelor U nite de pe coasta popor mic care nu doreşte decît *«-şi
de vest agravarea crizei din Asia de
M arş al păcii în E b e jia NEW YO RK 11 (Agerpres).— n it cn o grenadă aruncată de un grup să intervină pentru a opri marşul sud-est, este în acelaşi tim p, începutul cîştige libertatea". îm potriva războ
spre Da Nang al unei coloane b lin
iu lu i pe care S.U.A. îi duc în V ie t
Secretarul general al O. N U.,
de necunoscuţi dintr-un automobil,
U Thant, a înaintat un nou raport precum şi distrugerea m onum entu date form ate din u nită ţi ale arm atei unui mare boom. Oam enii de afaceri nam s-au pronunţat de asemenea,
legaţi de liv ră rile de arm ament nu
GENEVA 11 — Corespondentul nat de sim patizanţi din localită C onsiliului de Securitate cu privire lui rid icat pe locul unde a' fost asa £?ud-vietnameze. care intenţiona să numeroşi a lţi vo rb ito ri care au u r
‘Agerpres. H. Lim an, tra n s m ite : ţile prin care s-a trecut. In ciuda la situaţia din Republica Dom inica sinat fostul dictator dominican. T ru - sp rijine trupele guvernamentale ală se sfiesc să o recunoască cu cinism. mat la cuvînt. P a rticip a n ţii la m i
Unul dintre aceştia a declarat în-
Cîteva m ii de persoane, bărbaţi, vrem ii nefavorabile, marşul a nă in care informează că în ultim a jillo . turate dem onstranţilor. De asemenea, tr-o convorbire avută cu un redactor ting şi-au declarat simpatia cu lupta
femei şi îndeosebi tin e ri din toa continuat în zilele de duminică şi vreme fn această ţară s-au înregis Documentul menţionează totodată avioanele saigoneze au trebuit să
te regiunile Elveţiei au participat lu n i pe drum ul de la W interthur trat noi acte de violenţă. Raportul că, în prezent, se procedează la o Intervină pentru a îm piedica un grup al revistei «Newsweek" : „U rm ă rile p a trio ţilo r sud-vietnamezi şi a po
la un Marş al păcii, organizat de la ZOrich, unde demonstraţia s-a menţionează atentatul întreprins a- reorganizare a politiei dominicane, de studenţi înarm aţi dîn Hue, ce se economice ale escaladării sînt pentru porului dom inican îm potriva • agre
Mişcarea elveţiană îm potriva încheiat luni seara p rintr-un ma suora avocatului Antonio M a rtin e / un număr de 11 ofiţeri şi 6 agenţi îndreptau spre La Nang, pentru a-1 noi ca . frişca pe cozonac". siunii şi intervenţiei americane.
Înarm ării atomice şi Mişcarea t i re m iting. Hamirez, membru al P artidu lui re din Santo Domingo prezentindu-şi s p rijin i pe colegii lor.
neretului. Prim a coloană a pornit Numeroase lozinci arborate de voluţionar dominican, care a fost ră demisia.
sâmbătă la prînz de la A nde lfin- Declaraţia Agenţiei de presă „Eliberarea"
gen (Zurich) pînă la Schafhausen, demonstranţi cereau încetarea
alăturîndu-i-se un num ăr însem războiului din Vietnam.
Asasinarea H A N O I 11 (Agerpres).— F rontului N aţional de Eliberare
Agenţia sud-vietnamCză de pre
Juan Bosch - desemnat candidat să „E liberarea" a dat p u b licită ţii din Vietnam ul de sud, a fost au
torizată să condamne deschiderea
lui Paul Arlante o declaraţie în care sînt condam focului, folosirea gazelor lacrim o
Viziia preşedintelui 1. B. Tito în alegerile prezidenţiale nate represiunile sălbatice de gene şi a alto r gaze toxice îm po
BOGOTA 11 (Agerpres). — clanşate de guvernul generalului triva dem onstranţilor. Asemenea
Ky şi de am ericani îm potriva
acţiuni, se subliniază in acelaşi
în Bosnia SANTO DOMINGO II (Agerpres). rilo r convenţiei, fracţiunea de dreap al P a rtidului Comunist din Co p articipan ţilor la dem onstraţiile document, nu fac decît să nem ul
Ziarul „Voz Proletaria", organ
Convenţia naţională a P artidului ta a P.R.D. a încercat să împiedice lum bia, a anunţat că Paul A rla n antiguvernam entale şi antiam eri- ţumească populaţia şi să o deter
eane ce au loc la Saigon. Agenţia
BELG RAD 11 — Coresponden ţiune de probă cu o sâptămină în revoluţionar dominican a desemnat desemnarea lui Bosch drept candi te, unul din conducătorii miş dc presă „E liberarea", se spune în mine să lupte cu mai multă hotA-
tu l Agerpres. N. Plopeanu, trans urmă, precum şi peştera unde a- duminică în unanim itate pe fostul dat la preşedinţie, dar manevrele cării m uncitoreşti columbiene, a declaraţie, ca orgart oficial al rîre îm potriva agresorilor şi u-
neltelor lo r saigoneze.
mite : Preşedintele R. S. F. Iugo cum 22 de ani a fost sediul Co preşedinte, Juan Bosch, drept can puse la cale s-au soldat cu un eşec. încetat din viaţă în urma to rtu
slavia, I. R. Tito, vizitează in pre m andam entului Arm atei popu didat la alegerile prezidenţiale de la Juan Bosch fusese ales în 1962 ca rilo r la care a fost supus de po
zent o serie de oraşe clin Bosnia, lare eliberare. In seara ace 1 iunie. Silvestre Antonio Guzman preşedinte al Republicii Dominicane liţie. Paul Al ianţe şi a lţi patrioţi
ale căror nume sînt legate de c- leiaşi zile, I. B. T ito a sosit la a fost desemnat candidat al P.R.D. c u,.q. m ajoritate de Go la sută, consi fuseseră arestaţi recent sub în
venimentele din tim pul războiu B ihătt, 'tinde in 1042 a â vilt'Id e pentru"'postuf de vicepreşedinte. derată fără precedent in istoria a- vinuirea de a fi desfăşurat „ac
lu i de eliberare naţională. prim a sesiune a Vecei antifascis Intr-o declaraţie făcută cu acest ccstei ţâri. El a rămas la putere nu tiv ită ţi subversive". P o triv it rela I r i z a
Luind cuvîntul la un m iting te de eliberare naţională a Iugo prilej, Bosch a subliniat că acceptă mai şapte luni, fiin d răsturnat de o tă rilo r corespondentului din Bo
care a avut loc in oraşul D rvar, slaviei, care a pus bazele noii numirea sa numai pentiu faptul că lo vitu ră de stat m ilita ră de dreapta. gota al agenţiei Prensa Latina, 6 După dezbaterii* din Consi Marea B ritanie să intervină prin
I. B. Tito a fe licita t pe locuitorii puteri populare. In faţa celor a- alte personalităţi din cadrul p artidu C eilalţi candidaţi la alegerile pre asasinarea lu i A rlante a fost fă forţă pentru a face să se respecte
din acest oraş pentru succesele proape 30 000 dc oameni care l-au lui au refuzat-o. El s-a pronunţat in zidenţiale de la 1 iunie sînt fostul cută pe baza unui plan, dinainte liul de Securitate # In ciuda embargoul asupra petrolului. Con
obţinute în anii de după elibera întâmpinat, preşedintele a evocat favoarea reglem entării paşnice a pro preşedinte Joaquin Balagucr, care stabilit, de exterm-jnare a ele embargoului, Rhodesia continuă
re După m iting, preşedintele blem elor ţâ rii şi pentru respectarea m entelor patriotice. In acest sens s iliu l de Securitate a adoptat o
hotărîre justă". „The Sun" recu
I. B Tito a vizita t Fabrica de ce o serie de momente din tim pul suveranităţii şi independenţei Repu afirm ă că reprezintă cercurile «mo se anunţă că autorităţile colum să primească ajutor. noaşte că singura măsură pentru
luloză şi hîrtie, intrată in func războiului. b licii Dominicane. In tim pul lucră derate" şi,Z*afael Bonelly. reprezen biene au întocm it o „listă neagră" a evita încălcarea embargoului j
tant al cercurilor de dreapta. pe care au fost înscrise numele a LO N D RA 11 (Agerpres).— constituie recurgerea la forţă
zeci de patrioţi. M ajoritatea ziarelor britanice
„D a ily Express" critică însă vio
apărute lu n i abordează in pagini lent politica laburistă pe care o
Declaraţiile ministrului Convorbirile Zakariya Mohieddin- le lo r criza rhodesianâ în noua califică drept o politică de „ză
situaţie creată de hotărârile adop
tate sîmbătă de C onsiliul de Se
de externe cipriot Mackawee curitate prin care s-a dat mandat păceală periculoasă".
Pe de altă parte, la Londra se
A ngliei să împiedice prin forţă, consideră că guvernul b ritanic in
tenţionează să folosească puterea
C AIRO 11 (Agerpres). — După lor delegaţiei că R.A.U. sprijină lupta la nevoie, descărcarea in portul
N IC O S IA 11 (Agerpres) — La în pe care i-o conferă mandatul Con
toarcerea sa la Nicosia, după vizita cum anunţă agenţia MKN, prim ul de eliberare a poporului din Arabia C -ii-D l \ : — Re Reira a încărcăturilor de petrol s iliu lu i de Securitate pentru a fa
întreprinsă tim p de aproape patru m inistru al R.A.l*., Zakariya M ohied- de Sud, precum şi m ăsurile adop destinate Rhodesiei. Ziarul „T i ce eficace embargoul in s titu it a-
Răptămîni la Atena, m in istru l de ex din, a avut convorbiri cu Abdul Qa- tate in aceasta direcţie de Frontul cent, la Stockholm mes" subliniază că acum cînd a supra petrolului destinat Rhode-
peiito 2 .O0 0 de per
terne cipriot, Spyros Ky,prianu, a fă wee Maclcawee, secretar general al National de Eliberare. fost adoptată această rezoluţie se sie-i. In ace*c sens a u to rită ţile b ri
cut o declaraţie în care a arătat că F o n tu lu i Naţional de Eliberare din P o trivit agenţiei MEN, un purtă soane au luat par poate reproşa lui W ilson că po tanice vo r intercepta orice petro
tratativele greeo-cipriote referitoare A rabia de Sud, şi cu m em brii dele tor oficial de cuvînt al F rontului de te la cea mai ma litica sa n-a avut afectele scontate lie r nu va dovedi că petrolul
la soluţionarea divergenţelor dintre gaţiei care întreprind o vizită în Eliberare din A rabia de Sud a cali rc demonstraţie de tn tru cît ea „n-a lip sit întotdeauna pe care-1 va descărca în portul
ficat convorbirile pe care m in iştrii
protest care a avut
R.A.U. Cu acest prile j Mackawee a
preşedintele M akarios şi generalul expus situaţia din A rabia de Sud şi guvernului federal le au în prezent loc pînă acum în Rhodesia de sursele sale de pe Beira nu este destinat Rhodesiel.
Grivas cu p rivire la competenţele în program ul de luptă al organizaţiei la B eirut drept un complot îndrep capitala Suediei, trol". Ziarul aminteşte că im por
conducerea armatei vor necesita un in vederea dobindirii independenţei tat îm potriva poporului din Federa îm potriva po liticii tante cantităţi de petrol au ajuns ★
tim p îndelungat. P o triv it unor surse ţia Arabiei de Sud El a arătat că Statelor U nite ale In Rhodesia, fiin d furnizate de DAR ES S A LA A M 11 (Ager
te rito riilo r din această regiune. Lupă
cipriote autorizate, citate de agenţia convorbiri, A bdul Qawee Mackawee Frontul Naţional de Eliberare res A m e r i c i i în Republica Sud-A/ricană. „The pres). —
Associated Press, declaraţia lu i K y- a făcut o declaraţie în care a arătat, pinge aceste convorbiri şi este hotă- Vietnam. Demon G uardian" scrie că exasperarea Z iarul tanzanian „N gurum o" pu
pnianu are loc in tr-u n moment în printre altele, că prem ierul Zakariya rit să continue lupta pentru dobindi- stranţii au străbă a fricanilor în legătură cu persis blică un editorial în care scrie,
care există anumite in d icii că rela M ohieddin a dat asigurări m em bri rea independenţei. tenţa regim ului lu i lan Smith este p rin tre altele, că Rhodesia a p ri
ţiile greco-cipriote s-ar putea înrău tu t străzile capita justificată în tru cît pentru ei c ri m it şi continuă să primească m ij
lei suedeze purtînd
tă ţi, ca urm are a in te n ţiilo r atribuite za rhodesiană nu constituie decît loacele valutare necesarc, m ăr
guvernului grec de a trece garda na lozi.ici în care r:e- unul din aspectele problemei A- fu ri de prim ă necesitrue şi pro
reau încetarea re
ţională sub comanda generalului G ri Humphrey: N.A.T.O. a Suferit IM ŞOC laţ iilo r cu Saigo frie ii de sud. Ei se tem de even duse petrolifere dîntr-o serie de
vas şi nu sub controlul guvernului tuala instaurare d e finitivă în ţări. p rin tre ’ care R. F. Germană.
cipriot, aşa cum insistă preşedintele nul şi recunoaşte Rhodesia a unui regim al dom ina Portugalia, IL S A. şi Spania. în
rea H anoiului re-
Makarios. prin acţiunea generalului de Gaulie tragerea trupelor ţiei albe, mai ales că din partea ciuda embargoului economic ins
K yprianu a refuzat să dezvăluie a m e r i c a n e din occidentalilor nu se întrevăd nici titu it îm potriva ei de Anglia,
amănunte asupra consultărilor pe FLO R EN ŢA 11 (Agerpres). — faţă de A lianţa atlantică. El a ţin u t Vietnam. un fel de semne că ei ar fi gata să Din declaraţia prem ierului lan
care le-a avut la Atena cu o ficia lită „Trebuie să recunosc că N.A.T.O. a să dea asigurări că A lianţa atlantică treacă la acţiune îm potriva p rin Sm ith făculii tu p rile ju l unei şe
ţile din Grecia, dar a confirm at că suferit un şoc prin acţiunea genera va „supravieţui" acestei acţiuni. cipalului bastion al rasişti lor albi dinţe a m em brilor p a rtid u lui de
deţine form a finală a proiectului ela lu lu i de Gaulie", a declarat vicepre „N .A T.O. cu Franţa, trebuie s-o re — R. S. A. .The Sun", singurul guvernă-mînî fro n tu l Rhodesian,
borat de guvernul grec in vederea şedintele S.U.A., H ubert Hum phrey. cunosc, a spus Hum phrey, este mal care susţine fără rezerve politica scrie wiarul, reiese că „sancţiuni
reglem entării diferendului dintre in tr-u n interviu acordat ziarelor «La puternic decît N.A.T.O. fără Franţa, lu i W ilson p rivin d embargoul pe le economice î-mpolrivci Rhode-
preşedintele M akarios şi generalul Nazione" din Florenţa şi „II Resto dar este posibilă menţinerea unui tro lie r şi hotărirea C onsiliului de siei nu au avut şî nu au nici un
Grivas. M in istru l de externe cipriot del C arlino" din Bologna, care i-au sistem m ilita r cu participarea celor Securitate, scrie că „autorizând efect".
a precizat că va prezenta proiectul lalte 14 state membre ale alianţei".
grec spre examinare preşedintelui cerut părerea în legătură cu pozi
Makarios. ţia adoptată de generalul de Gaulie
„sunday Citizen": Franco şi Salazar au KHARTUM tăţile de dezvoltare a com erţului n ific ă rii economice din ţările a- SEUL t.-»; a inaugura un muzeu de an-
dintre India şi K uw eit.
rabe, organizată sub auspiciile ticn ită ţi.
M in istru l de interne al Suda U.N.E.S.C.O. şi L ig ii Arabe. La Greva declanşată Ui * m artie
găsit o nouă pîrghie nului, Ahmed M ehdi, şi-a încheiat BAGDAD de şoferii şi taxatorii din trans K A L C U T T A
vizita in oraşul Yala. capitala lucrări participă delegaţi din 16 p o rtu rile auto în comun din ora
LO NDRA 11. — Co germam, precum si se află în sudul Por provinciei D arfur, din vestul ţă G uvernul irakian a num it pe ţări arabe şi observatori ai unor şul sud-coreean K uaneiju s-a în Asupra provinciei In d iv id »val-
respondentul Ager numeroase avioane tugaliei şi dacă este rii, întoreîndu-se la K hartum . In reprezentantul său în com itetul organizaţii internaţionale. P rin cheiat cu succes. G reviştii au ob cutto s-a abătut in ultim ele două
pres, L iviu Rodescu. vest-germane. vorba ca noua bază a cadrul unei conferinţe de presă, m ix t irako-iranian însărcinat cipala sarcină a conferinţei cons- ţin u t m ajorarea sa lariilor şi in /file o puternică furtună. Pînă in
transm ite: Intr-un ar „în tru c ît R.F.G. si R.F.G. şă fie de vreun el a făcut o declaraţie în care a examinarea incidentelor ce au a- troducerea zilei de muncă de 8 prezent au fost semnalaţi şapte
vut loc recent la frontiera dintre
ticol publicat in săp- Portugalia sînt mem folos, atunci esenţial arătat că în tim pul lu ptelor care cele două ţă ri, a anunţat ziarul ore. A genţiile dc presă m enţio m orţi. C ifrele complete nu sînt
tăm inalul „Sunday bre ale N.A.T.O. — este că avioanele lor au avut loc între două trib u ri din nează că lupta oam enilor m im eii încă cunoscute Se semnalează, de
C itizen", se arată că serie revista — nim ic m ilitare să aibă asi D arfur a.u m u rit 94 de persoane, iar „A l-M ana r". ce apare la Bagdad. din Coreea de sud pentru îm bu asemenea, pagube m ateriale.
„d icta to rii Franco şi nu împiedică Portu gurat dreptul de a alte 80 au fost rănite. Ahmed C om itetul îşi va începe activita nătăţirea co n d iţiilo r de viaţă a
Salazar au găsit a/.i galia să perm ită vest- zbura deasupra Spa Mehdi a anunţat că a fost form at tea in urm ătoarele zile. SCURTE fost încununată de succes şi in Q U ITO
o nouă pîrghie cu a- germ anilor să-şi sta niei.. Regimul lui un com itet pentru a cerceta cau alte sectoare de activitate.
ju to ru l căreia vor bilească această bază Franco a adulmecat zele tu lb u ră rilo r care au avut loc LUSAKA C onsiliul N aţional de p la n ifi
vă-şi promoveze pozi la Beja... Car ceea ce posibilitatea de a tra în această provincie. BAGDAD care şi coordonare economică din
ţiile în rin d u rile ţă ri contează mai m ult ge avantaje politice Greva m ine rilor africani de -la Ecuador a a n u n ţ a t că în
lo r occidentale, şi a- din această situaţie. D E LH I minele de cupru din Zambia a in Ambasadorul Ira k u lu i 3a Pa ultim ele şase lu n i costul vie ţii
nume, măsura cres- Acum este clar că tra t luni în cea de-a 15-a zi. P i ris, N ikm at Sami Suleiman, a a crescut la Quito cu 7.4 la sută,
cîndă în care guver Din presa înainte de a acorda a- ' In declaraţia comună dată pu chete ale greviştilor au fost insta făcut o declaraţie ziarului „Bag Iar in oraşul Guayaquîl cu 7,9 la
nul de la Bonn îşi semenea drepturi. b lic ită ţii la sfirşîtul vizitei în In late în numeroase puncte pentru dad News" în care a anunţat că, sută. Aceasta se datoreşte în p ri
creează obligaţii faţă Franco cere ca R.F.G. dia a lui A bdullah al Jaber al- a preveni chiar şi o reJuare par la in v ita ţia preşedintelui A ref. m ul rin d sp o ririi p re ţu rilo r la ar
de ei. Sem nificativ străină să sprijine cererea Sabah, min-istrul com erţului şi in ţială a lucrului. După cum se ştie. preşedintele Franţei, Charles de ticolele de prim ă necesitate, ■ în
pe această tendinţa Spaniei de a se aso dustriei al K u w e itu lu i, se subli cei 35.000 de m ineri africani din Gaulie, va vizita fn vara acestui deosebi alim ente.
este construirea unei cia la Piaţa comună. niază că cele două p ă rţi şi-au ex Zambia au declanşat greva In an Ira ku l, în cadrxrt turneului pe
m ari baze m ilitare a este tocmai ceea ce M ai tîrziu s-ar putea prim at dorinţa de a dezvolta re semn de protest faţă de diferen care îl va întreprinde in tr-o se RIO DE JAN EIR O
R.F.G. în Portugalia" . ke află în spatele a- pune, de asemenea, la ţiile indo-kuw eitiene. Ele au ţele între salariul m in e rilo r a fri tă în a perm ite ţă rilo r arabe să rie de ţă ri din O rientul M ijlo ciu . P o triv it datelor publicate de
Precizînd că baza cestei situaţii. Beja chestiunea ca Spania hotărît 6ă elaboreze un program cani şi cel al m in e rilo r albi. elaboreze o politică comună în V izita preşedintei!ui de Gaulie In s titu tu l brazilian de geografie
să devină membră a
va fi la Beja, la 80 este un oraş de gar N.A.T.O. Aceste punc de colaborare in domeniul indus domeniul p la n ifică rii şi dezvoltă va fi precedată de cea a (m inistru
mile sud-est de Lisa nizoană care a fost te au fost in mod clar TRIPOLI r ii economiei, precum şi studierea şl statistică, B razilia, cu o popu
bona, sâptăm înalul scena unei răscoale expuse m inistrului trie i şi com erţului. Un com itet lu i de stat francez însărcinat cu laţie de peste 64 m ilioane -locui
scrie că aceasta va a- nereuşite a s p rijin ito vest-german de exter comun indo-kuw eitian se va în In capitala L ib ie i continuă lu- căilor şi m etodelor de colabora problemele culturale, A ndre M a l- tori, dispune de num ai 39.000
tinge stadiul operaţio rilo r fostului lid e r al ne, Sehroeder, în tim tru n i la începutul lu n ii m ai la erările C onferinţei regionale a. re între ţă rile arabe în acest do raux. Acesta este aşteptat să so medici. In peste 1.000 de lo ca lită ţi
nal in vara anului v ii opoziţiei, Delgado, ca pul recentei sale v iz i Delhl pentru a explora posibili m in iş trilo r învăţăm ântului şi pla meniu. sească la Bagdad la 14 iu lie pen-
to r şi că va cuprinde re a avut loc la 1 ia ale ţâ rii nu există nici un medic.
2.500 de soldaţi vest- nuarie 1962. Oraşul te la M adrid*.
Redacţia şi administraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr. 25, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 12 11. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. — nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva,
40.065