Page 5 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 5
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA 1
IN PAGINA Â 4 -A DE AZI j
CONGRESUL AL XXIII-LEA AL P.C.U.S. SESIUNEA Q.A.T.T. DE LA 6ENEVA
Proteste ale unor Jărl în curs de
Lucrările celei de-a 4-a zi
dezvoltare
Rezultatele alegerilor din Anglia
VICTORIE LABURISTĂ DE PROPORŢII Evoluţia evenimentelor din Ecuador
Festivalul Mondial de Artă Neagră Acfualitafea sportivă internaţională
AXUL XVIII. NR. 3500 SIMBATA 2 APRILIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI
CONFERINŢA UNIUNII REGIONALE A
De la Universitatea serală
Angajamentul socialist de marxism-leninism—Deva
PRO GRAM UL Z IL E I DE LUN I 4 A P R IL IE 1066 COOPERATIVELOR MEŞTEŞUGĂREŞTI
Secţia economie — anul II. orele 17-20 predare în sala de şedinţe
a Sfatului popular orăşenesc Deva. Ieri, au început la Deva lucră
Secţia economie — anul III, or ele 17-20, predare in sala de şe rile celei de a îV -a conferinţe a rea si satisfacerea cerinţelor
populaţiei şi a făcut preţioase re
dinţe a U.R.C.C. U niunii regionale a cooperative comandări privind continua îm
izvor de succese Scolii pedagogice Deva. lor meşteşugăreşti Hunedoara. iau supra m asurilor ce trebuie luate
PRO GRAM UL Z ILE I DE M A R Ţ I o A P R ILIE lf)GG
bunătăţire a a ctiv ită ţii de viitor.
Secţia economie — anul I, orele 17-20, predare in sala festivă a
V orbitorul s-a oprit îndeosebi a-
La
lucrările
conferinţei
parte delegaţii aleşi in cadrul a-
Secţia filozofie — anul I, orele
pentru ca activitatea cooperati
lii pedagogice Deva. 17-20, predare în sala festivă a .Şco dunărilor pe cooperative. Au par velor meşteşugăreşti să se ridice
ticipat tovarăşii Nicodim Koşea.
Secţia construcţii de partid — anul I, orele 18-21, seminar în să secretar al C om itetului regional pe o nouă treaptă, in aşa fel in
lile de curs ale .Şcolii generale „ Dr. Petru Groz.a* Deva. Hunedoara al P. C. R.. Dezideriu cit să-si îndeplinească în tot mai
Pc adresa redacţiei continuă să sosească nu Nagv, vicepreşedinte al UCECOM. bune condiţiuni sarcinile ce le re
meroase scrisori, care ne aduc veşti despre viaţa Sabin Hoticiu, vicepi esedinte al vin.
si aclriitnten oam enilor din întreprinderile regiu C om itetului executiv al Sfatului Tovarăşul Sabin Boticiu a su
nii noastre. Kste suficient doar fă citeşti rîndurilc popular regional, conducători ai blinia t iu (u v în tu l său. aportul
scrise pentru a-ţi da scama ca aproape toate scri unor unităţi economice, in stitu pe care unităţile cooperaţiei meş
sorile prim ite an o caracteristică comună : tonul ţii si organizaţii de masă di:i re teşugăreşti îl aduc la executarea
cald, entuziast, in care oamenii muncii ne relatea giune, in vita ţi din cadrul un iu prestărilor de servicii către popu
ză despre îndeplinirea angajamentelor luate în în n ilo r cooperativelor meşteşugă laţie. Totodată vorbitorul a ară
trecerea socialistă, despre depăşirea sarcinilor de reşti din alte regiuni.
plan ~~ »=- Tovarăşul Loontin Hlăjan, pre tat ca între cooperaţia meşteşu
Dind curs cîtorvn dintre ele, nu facem decit să şedintele L’IR.CM. — Hudedoara gărească si comitetele executive
aducem un elogiu binem eritat celor care. ignorând a prezentat darea.de seamă a ale sfatu rilo r populare trebuie să
noţiunile de tim p si sarcină planificată. înscriu consiliului u niunii asupra-activi existe o mai strinsă colaborare
pe g ra fic e le întrecerii rezultate majore, demne dc tă ţii desfăşurate dc la conferinţa in ‘ vederea exti-nderii prestărilor
toată lauda. trecută si pînă în prezent, iar to de servicii si asigurarea spaţiilor
corespunzătoare.
varăşul A dolf Manghelus a pre
ln ‘ cadrul conferinţei regionale
zentat raportul comisiei de re
vizie. a* Lfniim ii cooperativelor meşte
şugăreşti a luat euvîntul si tov.
PRELUDIUL UNOR A zentate s-au purtat discuţii. Ele al UCECOM. Pornind de la rea
Pe marginea m aterialelor pre
vicepreşedinte
Nagv.
Dezideriu
REZULTATE MAI BUNE au scos în evidenţă rezultate ob lizările obţinute, cit si de la sarci
ţinute de cooperativele meşteşu
nile mereu sporite ce revin coo
găreşti din regiune, preocuparea
peraţiei meşteşugăreşti, vorbitorul
pentru l ă r g i r e a gamei de a făcut preţioase recomandări
Două scrisori, prim ite înaintare si deci, depăşi se rvicii,, îm bunătăţirea c a lită ţii
la interval de tim p scurt rea sarcinilor la lucrările produselor, scurtarea duratei de pentru asigurarea satisfacerii cît
din partea tovarăşului de investiţii. Ca urmare execuţie şi sporirea gradului de mai depline a cerinţelor popu
N'icolae Matei, ne relevă a atenţiei ce s-a acordat rentabilitate. P articipanţii la dis laţiei.
rezultatele frumoase ob efectuării lucră rilor de cuţii au reliefat o serie de rezer Dezbaterile din prima zi a con
ţinute în muncă de m i investiţii si pregătiri, m i
nerii secţiei II Musariu, nerii, avînd in perma ve interne, care folosite din plin ferinţei au constituit un bun p ri
de la I.M. Barza. Prim a nentă asigurată aprovi vor duce la obţinerea unor noi lej pentru analizarea m uncii des
scrisoare, oarecum anti- zionarea cu lemn de m i succese, pe măsura cerinţelor. făşurate c.ît si pentru scoaterea
cipativă, ne relata despre nă si alte materiale ne In cuvinutul său tovarăşul N i în evidenţă a p o sib ilită ţilo r exis
depăşirea sarcinilor la z.i. cesare, ,şi-au putut orga
pen tru'ca în a doua să niza temeinic lu ciu l in codim Roşea, secretar al Comite tente. in vederea îm bunătăţirii
ni se vorbească despre abataje". Lupeni. Aşa arată azi 6ă lrinul oraş a/ mineri tului regional Hunedoara al continue a a ctiv ită ţii cooperati
îndeplinirea cu 10 zile Aşa după cum ne re C A U Z E lor. Acolo unde citulvo iqrasia era nelipsită din P.C.H., a apreciat rezultatele ob velor meşteşugăreşti.
lata corespondentul nos
înainte de vreme a pla tru, co ntribuţii deosebite N U M A I ..locuinţele" minerilor, acolo unde copiii se jucau ţinute de cooperatori în deservi
nului trim estrial. P rin in prutul străzii, s-au inultal cartiere moderne. Lucrările conferinţei continuă.
tre altele, in scrisoare se ■la realizarea si depăşirea
spune că „sarcinile de planului '.şi-au adus co
plan au fost îndeplinite lectivele Sectoarelor —00,-
si depăşite ritm ic datori — 120 si1 — 100 ni. Rezul O B I E C T I V E ?
tă a p licării unor măsuri tatele obţinute pină a-
tehnice şi organizatorice cum — judecind după e-
eficace.- ..Astfel, galeriile'1” Tanul cu care muncesc,
transversale au fost do cei din secţia a l l - a Mu- — In ■ Iernile ianuarie, şi februarie latate de tovarăşii din conducerea
tate cu m aşini de încăr sariu — fiu constituie de- Fabrica de h irtic din Petresti si-a între p rin d e rii este discutabilă. De
cat PM L-o, lucru ce a fa t it un preludiu al unor îndeplinit planul producţiei globale exemplu, în prim ul trim estru, ca cu corespondenţii
vorizat creşterea produc succese si mai m eritorii, şi marfă doar în proporţie de 97.16 să revenim Ja cele scrise mai sus,
tiv ită ţii la lu cră rile de închinate zilei de 8 Mai. la suta, îar în perioada 1-20 martie întreprinderea a fost aprovizionată
în proporţie de numai 92 la sută. defectuos cu materie primă. De aici.
C aic .sînt cauzele care au condus greutăţi in procesul de fabricaţie,
la aceste rezultate sub posibilităţi? staţionări de maşini etc. Situaţia a-
— Am întim pinat greutăţi m ari i casta putea fi evitata dacă exista
O bună parte din scrisorile
A lţi doi corespondenţi vo
— ne-a spus tovarăşul Nicolae Zap- mai m ultă preocupare pentru crea sosite în u ltim ul tim p la re luntari din Petrila respectiv p rim it si de la Niţulcscu F-
rea din tim p a unor stocuri de si
FACTORII SUCCESULUI lanie. directorul întreprinderii. Dc guranţă. Apoi, conducerea în tre p rin dacţie au ca temă diverse tovarăşii Einillan Doboş si m ilian din Petroşani. „Pe
strada V iito ru lu i — se spune
la Zarneşti. Bacău. Brăila. Călăraşi
n-am prim it conform contractelor derii trebuia să trim ită delegaţi la probleme cetăţeneşti. U nii Peiru (tâinâ ne înfăţişează as în scrisoare — locatarii au
celuloza, una din m ateriile prim e întreprinderile furnizoare si îm preu corespondenţi ne scriu des pecte din oraşul lor. Prim ul pornit o largă acţiune de în
In m unţi, prim ăvara plan pe fiecare sortiment pre solicitudinea si atenţia cu se declară nem ulţum it dc* a-
s-a arătat ceva mai ca in parte şi pe fiecare fază pe care le folosim De asemenea, pe nă cu acestea să rezolve problema care sînt trataţi oamenii m un titudinea si comportarea v ă frumuseţare. A lost curăţată
strada, s-au
amenajat ron
pricioasă ca în iestul le de producţie, urmărirea lîngă faptul că ni s-a liv ra t n e rit respectării oblig aţiilo r contractuale. cii in calitate de cum părători, zătorului Niculae Purtescu. duri de Hori, s-au vopsit
giunii. Totuşi, ploaia si productivităţii Iun are si mic. celuloza a fost uneori de ca li Planul pe sortimente mi a fost pacienţi sau călători. Din re de la unitatea de legume şi
uneori zăpada căzuta zilnice, mi-au dat posi tate necorespunzătoare. Din această stabilit intotdeauna in mod judicios. latările lor se încheagă ideea fructe nr. 33 din Petrila care gaixlurile si porţile. In deza
cord cu cei m ulţi, unii cetă
n-au influenţat desfăşu bilitatea luă rii unor mă cauză procesul tehnologic la secţia La întocmirea lui nu s-au avut în că relaţia: cetăţean — in sti înthvîe de la serviciu. închi ţeni manifestă lipsă de inte
rarea m u m ii în parche suri organizatorice şi teh fabricaţie a fost influenţat negativ. vedere posibilităţile de desfacere a tuţie, s-a îm bunătăţit si este de mai devreme magazinul res faţă de curăţenia stră
tul lorestier M iias, dc pe nice adecvate : repartiza — Asemănător au stat lucrurile produselor. în continuă înnoire. Nu lip şi se poartă urît cu cum pă zii si îsi depozitează lemnele
Valea Sebeşului. O con rea corespunzătoare a .şi la secţia confecţii caiete, unde — In planul de producţie au fost sesc' insă nici aprecierile c ri rătorii. de foc pe scări, cu ţoale că
firm are a acestei a firm a oamenilor in fronturi dc pe primele două luni ne-am îndepli prinse modele de mape cu p lin iri tice la adresa unor organe şi au curte pentru magazie,
ţii am avut-o citind scri lucru. instalarea din nit planul doar in proporţie de 60.2 (arc, de altfel, au fost contractate, in s titu ţii de stat. Să dăm mai Tovarăşul G. Petru eviden ceea ce dă o înfăţişare urîtn
soarea trim isă redacţiei tim p a mecanismelor im- la sută. — intervine în discuţie tov. ne-a relatat tovarăşul D um itru Tă bine cuvintul autorilor. ţiază pe m uncitorii Gheorghe blocului şi străzii*. Corespon
dc către corespondentul crsare, repartizarea ju d i M ihai Ţoc. inginerul sef al între tarii, şeful serviciului plan. Noi Bedea, Ludovic Şiler, M ihai dentul nostru ne trim ite foto
voluntar Cornel Zeinora cioasă a atelajelor pentru prinderii. Din 84 tone hîrtîe cit tre trebuia să onorăm beneficiarii cu „M a numesc Mia Lupuleţ Vi rog şi M ihai Ştirbu. de' la
de la J.P. Sebeş. transport ctc. L’um s-ar buia să prim im de la C C H Palas- aceste comenzi, dar nu am putut si sînt elevă in (laşa a lll-a E.M. Peţrila. care sînt per grafia de mai jos cu urm ă
Din cuprinsul ei aflăm zice, am pornit şi am lu Constanţa. am p rim it doar 9.8 tone, pentru că mapele nu au intrat în B a Liceului din Haţeg. Cu manent în fruntea acţiunilor toarea explicaţie: „Iată cum
că planul de producţie pe crat cu toate motoarele iar de la C C H. Călăraşi nu am p ri procesul de fabricaţie. De ce? An cîtva tim p in urmă am trăit de muncă patriotică ce se în arată scara blocului unde si-a
p rim ul trim estru a fost din plin S tim ulatorii m it nimic. 1‘nst contractate fără să le fie sta clipe dc mare tensiune si e- treprind.
îndeplinit la toţi indica s-au dovedit munca in a- In discuţia pe care am avut-o, b ilit preţul. Au fost apoi cazuri moţie. Mama mea. fiind bol Vesti despic participarea depozitai locatara M aria Bîe,
torii, că ritm u l întrecerii c:Ord. tăierea la rinei, cadrele tehnice ne-au relatat si alte eînd am schimbat din anumite dis navă. a fost internată de u r entuziastă a cetăţenilor la lemnele dc foc".
socialiste se intensifică scoaterea lem nului dc cauze care au făcut ca planul la a- poziţii fabricarea unor sortimente, genţa la Spitalul C F R din acţiunile de gospodărire si S. TR U ŢĂ
pentru ca in cinstea zi construcţie, fasonarea şi ((astâ întreprindere să nu fie în de valoare mai mică sau mai mare. Simeria, unde i s-a făcut o înfrum useţare a străzii şi o-
lei de 8 Mai lorestierii stivuirea lem nului de loc. deplinit. cu unele care aveau alt preţ, fără oneraţie. Nu după m ult tim p. rasului în care locuiesc, am (Continuare in pag. a 3-a)
să poată raporta succese Aş sublinia c a factor p ri După cum rezultă mai sus, Fabri să operam în planul stabilit in iţia l mama s-a întors în m ijlocul
tot mai frumoase. m ordial . în obţinerea ca de hîrtic din Pe t ceşti a trecut in această schimbare. D atorită acestui nostru, sănătoasă .Şi deseori
Pentru a afla ce a stat succeselor noastre munca prim ul trim estru printr-o serie de fapt, compararea planului întocm it mi-a vorbit despre grija, a-
la baza succ eselor pre desfăşurată de toţi oame greutăţi care au grevat asupra în cu planul realizat nu a oglindit ade tenţia cu care a lost tratată
zente. corespondentul nii din parchet, care s-au d e p lin irii planului de producţie. Cu văratele rezultate, la producţia glo Dc aceea, vreau să aduc pe
nostru l-a solicitat pe to m obilizat pentru realiza toate acestea, chiar dacă planul nu bală fie că eram avantajaţi fie că această cale m ulţu m iri me
varăşul Ghcorghc Lazâr, rea în termen a sarcini se putea îndeplini, restantele puteau eram dezavantajaţi. d icilor Vaier Neagoie, Tăna-
şeful parchetului, sa-şi lor încredinţate. Cred că. să 1 ie cu m ult mai m ici. Este ade — Şi noi. intervine în discuţie to se Budac şi Mircea Groza,
împărtăşească din expe în mare, aceştia au fost vărat că au existat unele cauze o- varăşul loan Onica, şeful serviciului surorilor medicale M aria Pop-
rienţa sa : „Cunoaşterea factorii care ne-au con biective. dar s-au făcut sim ţite si aprovizionare, am avut deficienţe naru. Dobra Stoica si Elena
precisă a sarcinilor de dus spre succes". deficienţe caic puteau li înlăturate. oarecum asemănătoare. In prim ul Mălai. Mulţumesc călduros
C hiar obiectivitatea unor cauze re trim estru al acestui an am coman colegilor şi tuturor acelora
dat materiale pentru unele sorti care in momentele grele au
fost alături de mine*.
mente a căror fabricare s-a sistat Dar, nu peste tot cetăţenii
din toamna anului trecut. Am făcut
găsesc aceeaşi înţelegere si
aceasta pentru că între serviciile bunăvoinţa din partea perso
plan. producţie si aprovizionare nu nalului medico-sanitar. Co
a fost o slrinsă colaborare. Noi nu respondentul nostru Ştefan
cunoaştem întotdeauna nroblcme- Nagv din Petrila, ne scrie că
le serviciilor plan şi producţie, iar la serviciul O.R.L. al P o licli
L. DEMETER nicii din Petroşani oamenii
-BR AŢE" PURTĂTOARE DE sînt purtaţi pe drum uri cu
(Continuare în pag. a 3-a) ENERGIE tot felul de form alităţi.
Dăruirea cu pasiune activi $/ perseverent, studios $i ener- ptocesului de pioduclie, Iu creş Iratete comune de la „Leşul U r că această metoda de analiză
durează 2 ore, tiu-l mulţumeşte
sului'. sînt doar citeva dui le-
tăţii de cercetare ştiinţifică, a- qic, cercetătorul este in acelaşi terea continua a eficientei e- tna/c propuse a h cercetate si pc cercetător. Pont tu aceasta a
p licării rezultatelor ci in toate timp un bun cunoscător al oa conomicc a activităţii dc pro soluţionate in cursul acestui an. început sa studieze posibilita
domeniile de activitate, consti menilor din uzină, al preocupă duct ie. Concomitent u i aceste proble tea înlocuirii metodei dc anali
tuie una din principalele înda rilor lor. ie studiază experien O tudim d temeinic sarcinile me se caută qăsitea a noi m ij ză poluroqratică <u metoda Io-
to riri ce revin oamenilor de ţa practica, ii consultă in cele. de perspectivă ale uzinei, loace de imbunălăt irc a lehno- tocolorimeh icâ i omhntală. prin
ştiinţă din patria noastră. Fap mai diverse probleme Dăruin- colectivul condus dc Ihe Flo- aplicarea careta timpul de ana
tele oamenilor de ştiinţa carp liză se va reduce cu peste 73
si-au închinat viaţa si puterea la sulă.
de muncă prestigiului ştiinţei Stabilirea tem aticii cercetuiii
româneşti trebuie să constituie Shinlilice a coincis cu atacarea
pentru cercetătorii de astă/i, primelor obiective. J.a noua in
exemple demne de urmat... (p a linc ii aontemţL&rant stalaţie ce se altă in construc
4 semenea qinduri si nă/.uin- ţie. urmează a se aplica o nouă
metoda e/(iboro/(i dc laboratorul
/c le-am in liln it şi la chi
mistul llic riorea, şefii/ labora de cercetări, prin caic se evită
pierderea de metale
utile in
torului de cercetări de Iu Urinei loqiilor actuale, precum si noi procesul de fabricare a sunatu
chimico-melalurqică din ’/Jatnn. du-se cu posiune achvilatii dc rea si-a propus un număr (le IV metode de analiză in controlul lui de cupru. Prin studiile în
Avjnd la dispoziţie condiţii op cercetare stim tilică llic Florea teme dc cercetare pentru anul produselor. Posiunea pentru treprinse a iost soluţionată pro
time de lucru, aparatură si u ti r.u uită niciodată cri munca in curs. Asimilarea de produse nou este demonslrată si dc ur blema cristalizării rapide a sul
laje dmlte cele mai moderne, lui trebuie concretizată in ar- noi ca: oxizi de cupru nece mătorul exemplu. Anuli/a ac fatului de lier.
comunistul Ihe Florea se dăru ti\ itatea practică, punind la sari industriei de cetamică, îm tuală a produselor se execută
ieşte cu pasiune qrelct dar p li tndc tui na oamenilor metode şi bunătăţirea randamentului de cu ajutorul metodei polaror/ra- M RUC.IN'ESCU
nei dc sahslactH misiuni — solufti noi, care să contribuie extracţie a metalelor utde. ex licc. modernă de a Ulei. Faptul (Continuare in pag, a 2-a)
cercetarea şliinlihcă. Entuziast la imbunălătirca continuă a tragerea cuprului din concctt-
vopsitorul Cornel Scaeoc laec toaleta m aşinilor dc
luai ile dc expediţie,
lin ia te l i U M. L'ugir,