Page 5 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 5

PROLETARI  DIN  TOATE  TARILE,  UNIŢI-VA 1


                                                                                                                                                                        IN PAGINA Â 4 -A DE AZI j




                                                                                                                                                      CONGRESUL AL XXIII-LEA AL P.C.U.S.              SESIUNEA  Q.A.T.T.  DE  LA 6ENEVA
                                                                                                                                                                                                      Proteste  ale  unor  Jărl  în  curs  de
                                                                                                                                                           Lucrările  celei  de-a  4-a  zi
                                                                                                                                                                                                      dezvoltare

                                                                                                                                                      Rezultatele  alegerilor  din  Anglia

                                                                                                                                                      VICTORIE LABURISTĂ  DE  PROPORŢII               Evoluţia  evenimentelor  din  Ecuador



                                                                                                                                                      Festivalul  Mondial  de  Artă  Neagră           Acfualitafea  sportivă  internaţională
             AXUL  XVIII.  NR.  3500                         SIMBATA  2  APRILIE  1966                            4  PAGINI  —  25  BANI


                                                                                                                                                                                      CONFERINŢA  UNIUNII  REGIONALE  A
                                                                                                                          De  la  Universitatea  serală
       Angajamentul  socialist                                                                                           de  marxism-leninism—Deva



                                                                                                                   PRO GRAM UL  Z IL E I  DE  LUN  I  4  A P R IL IE   1066           COOPERATIVELOR  MEŞTEŞUGĂREŞTI
                                                                                                                   Secţia  economie  —  anul  II.  orele  17-20  predare  în  sala  de  şedinţe
                                                                                                                a  Sfatului  popular  orăşenesc  Deva.                                  Ieri,  au  început  la  Deva  lucră­
                                                                                                                   Secţia  economie  —  anul  III,  or ele  17-20,  predare  in  sala  de  şe­  rile  celei  de  a  îV -a  conferinţe  a   rea   si   satisfacerea   cerinţelor
                                                                                                                                                                                                                         populaţiei  şi  a  făcut  preţioase  re­
                                                                                                                dinţe  a  U.R.C.C.                                                    U niunii  regionale  a  cooperative­  comandări  privind  continua  îm ­
       izvor  de  succese                                                                                      Scolii  pedagogice  Deva.                                              lor  meşteşugăreşti  Hunedoara. iau   supra  m asurilor  ce  trebuie  luate
                                                                                                                   PRO GRAM UL  Z ILE I  DE  M A R Ţ I   o  A P R ILIE   lf)GG
                                                                                                                                                                                                                         bunătăţire  a  a ctiv ită ţii  de  viitor.
                                                                                                                   Secţia  economie  —  anul  I,  orele  17-20,  predare  in  sala  festivă  a
                                                                                                                                                                                                                         V orbitorul  s-a  oprit  îndeosebi  a-
                                                                                                                                                                                        La
                                                                                                                                                                                            lucrările
                                                                                                                                                                                                     conferinţei
                                                                                                                                                                                      parte  delegaţii  aleşi  in  cadrul  a-
                                                                                                                   Secţia  filozofie  —  anul  I,  orele
                                                                                                                                                                                                                         pentru  ca  activitatea  cooperati­
                                                                                                                lii  pedagogice  Deva.            17-20, predare în  sala  festivă  a .Şco­  dunărilor  pe  cooperative.  Au  par­  velor  meşteşugăreşti  să  se  ridice
                                                                                                                                                                                      ticipat  tovarăşii  Nicodim   Koşea.
                                                                                                                   Secţia  construcţii  de  partid  — anul  I,  orele  18-21,  seminar  în  să­  secretar  al  C om itetului  regional   pe  o  nouă  treaptă,  in  aşa  fel  in ­
                                                                                                                lile   de  curs  ale  .Şcolii  generale  „  Dr.  Petru  Groz.a*  Deva.  Hunedoara  al  P. C.  R..  Dezideriu   cit  să-si  îndeplinească  în  tot  mai
                Pc  adresa  redacţiei  continuă  să  sosească  nu­                                                                                                                    Nagv,  vicepreşedinte  al  UCECOM.   bune  condiţiuni  sarcinile  ce  le  re­
               meroase  scrisori,  care  ne  aduc  veşti  despre  viaţa                                                                                                               Sabin  Hoticiu,  vicepi esedinte  al   vin.
               si  aclriitnten  oam enilor  din  întreprinderile  regiu­                                                                                                              C om itetului  executiv  al  Sfatului   Tovarăşul  Sabin  Boticiu  a  su­
               nii  noastre.  Kste  suficient  doar  fă  citeşti  rîndurilc                                                                                                           popular  regional,  conducători  ai   blinia t  iu  (u v în tu l  său.  aportul
               scrise  pentru  a-ţi  da  scama  ca  aproape  toate  scri­                                                                                                             unor  unităţi  economice,  in stitu ­  pe  care  unităţile  cooperaţiei  meş­
               sorile  prim ite  an  o  caracteristică  comună  :  tonul                                                                                                              ţii  si  organizaţii  de  masă  di:i  re­  teşugăreşti  îl  aduc  la  executarea
               cald,  entuziast,  in  care  oamenii  muncii  ne  relatea­                                                                                                             giune,  in vita ţi  din  cadrul  un iu ­  prestărilor  de  servicii  către  popu­
               ză  despre  îndeplinirea  angajamentelor  luate  în  în­                                                                                                               n ilo r  cooperativelor  meşteşugă­  laţie.  Totodată  vorbitorul  a  ară­
               trecerea  socialistă,  despre  depăşirea  sarcinilor  de                                                                                                               reşti  din  alte  regiuni.
               plan                                              ~~ »=-                                                                                                                 Tovarăşul  Loontin  Hlăjan,  pre­  tat  ca  între  cooperaţia  meşteşu­
                Dind  curs  cîtorvn  dintre  ele,  nu  facem  decit  să                                                                                                               şedintele  L’IR.CM.  —  Hudedoara   gărească  si  comitetele  executive
               aducem  un  elogiu  binem eritat  celor care.  ignorând                                                                                                                a  prezentat   darea.de  seamă  a   ale  sfatu rilo r  populare  trebuie  să
               noţiunile  de  tim p  si  sarcină  planificată.  înscriu                                                                                                               consiliului  u niunii  asupra-activi­  existe  o  mai  strinsă  colaborare
               pe  g ra fic e le   întrecerii  rezultate  majore,  demne  dc                                                                                                          tă ţii  desfăşurate  dc  la  conferinţa   in ‘ vederea  exti-nderii  prestărilor
               toată  lauda.                                                                                                                                                          trecută  si  pînă  în  prezent,  iar  to­  de  servicii  si  asigurarea  spaţiilor
                                                                                                                                                                                                                         corespunzătoare.
                                                                                                                                                                                      varăşul  A dolf  Manghelus  a  pre­
                                                                                                                                                                                                                          ln ‘  cadrul  conferinţei  regionale
                                                                                                                                                                                      zentat  raportul  comisiei  de  re­
                                                                                                                                                                                      vizie.                             a*  Lfniim ii  cooperativelor  meşte­
                                                                                                                                                                                                                         şugăreşti  a  luat  euvîntul  si  tov.
         PRELUDIUL UNOR                                                                                                                                                       A       zentate  s-au  purtat  discuţii.  Ele   al  UCECOM.  Pornind  de  la  rea­
                                                                                                                                                                                        Pe  marginea  m aterialelor  pre­
                                                                                                                                                                                                                                          vicepreşedinte
                                                                                                                                                                                                                                   Nagv.
                                                                                                                                                                                                                         Dezideriu
         REZULTATE MAI  BUNE                                                                                                                                                          au  scos  în  evidenţă  rezultate  ob­  lizările  obţinute,  cit  si  de  la  sarci­
                                                                                                                                                                                      ţinute  de  cooperativele  meşteşu­
                                                                                                                                                                                                                         nile  mereu  sporite  ce  revin  coo­
                                                                                                                                                                                      găreşti  din  regiune,  preocuparea
                                                                                                                                                                                                                         peraţiei  meşteşugăreşti,  vorbitorul
                                                                                                                                                                                      pentru   l ă r g i r e a    gamei   de   a   făcut   preţioase   recomandări
           Două  scrisori,  prim ite   înaintare  si  deci,  depăşi­                                                                                                                  se rvicii,,  îm bunătăţirea  c a lită ţii
         la  interval  de  tim p  scurt   rea  sarcinilor  la  lucrările                                                                                                              produselor,  scurtarea  duratei  de   pentru  asigurarea  satisfacerii  cît
         din   partea   tovarăşului   de  investiţii.  Ca  urmare                                                                                                                     execuţie  şi  sporirea  gradului  de   mai  depline  a  cerinţelor   popu­
         N'icolae  Matei,  ne  relevă   a  atenţiei  ce  s-a  acordat                                                                                                                 rentabilitate.  P articipanţii  la  dis­  laţiei.
         rezultatele  frumoase  ob­  efectuării  lucră rilor  de                                                                                                                      cuţii  au  reliefat  o  serie  de  rezer­  Dezbaterile  din  prima  zi  a  con­
         ţinute  în  muncă  de  m i­  investiţii  si  pregătiri,  m i­
         nerii  secţiei  II  Musariu,   nerii,  avînd  in   perma­                                                                                                                    ve  interne,  care  folosite  din  plin   ferinţei  au  constituit  un  bun  p ri­
         de  la  I.M.  Barza.  Prim a   nentă  asigurată   aprovi­                                                                                                                    vor  duce  la  obţinerea  unor  noi   lej  pentru  analizarea  m uncii  des­
         scrisoare,  oarecum  anti-   zionarea  cu  lemn  de  m i­                                                                                                                    succese,  pe  măsura  cerinţelor.  făşurate  c.ît  si  pentru  scoaterea
         cipativă,  ne  relata  despre   nă  si  alte  materiale  ne­                                                                                                                   In  cuvinutul  său  tovarăşul  N i­  în  evidenţă  a  p o sib ilită ţilo r  exis­
         depăşirea  sarcinilor  la  z.i.   cesare,  ,şi-au  putut  orga­
         pen tru'ca   în  a  doua  să   niza  temeinic  lu ciu l   in                                                                                                                 codim  Roşea,  secretar  al  Comite­  tente.   in  vederea   îm bunătăţirii
         ni  se  vorbească   despre   abataje".                                                                                        Lupeni.  Aşa  arată  azi  6ă lrinul  oraş  a/  mineri­  tului   regional   Hunedoara   al   continue  a  a ctiv ită ţii  cooperati­
         îndeplinirea  cu  10  zile   Aşa  după  cum  ne  re­                                 C A U Z E                            lor.  Acolo  unde  citulvo  iqrasia  era   nelipsită   din   P.C.H.,  a  apreciat  rezultatele  ob­  velor  meşteşugăreşti.
                                 lata  corespondentul  nos­
         înainte  de  vreme  a  pla­  tru,  co ntribuţii  deosebite  N U M A I                                                     ..locuinţele"  minerilor,  acolo  unde  copiii  se  jucau   ţinute  de  cooperatori  în  deservi­
         nului  trim estrial.   P rin ­                                                                                            in  prutul  străzii,  s-au  inultal   cartiere   moderne.                              Lucrările  conferinţei  continuă.
         tre  altele,  in  scrisoare  se   ■la  realizarea  si  depăşirea
         spune  că  „sarcinile   de   planului  '.şi-au  adus   co­
         plan  au  fost  îndeplinite   lectivele  Sectoarelor  —00,-
         si  depăşite  ritm ic  datori­  — 120  si1 — 100  ni.  Rezul­  O B I E C T I V E                     ?
         tă  a p licării  unor  măsuri   tatele  obţinute   pină  a-
         tehnice  şi  organizatorice   cum  —  judecind  după  e-
         eficace.-  ..Astfel,  galeriile'1”  Tanul  cu  care   muncesc,
         transversale  au  fost  do­  cei  din  secţia  a l l - a   Mu-   —  In  ■ Iernile   ianuarie,  şi  februarie   latate  de  tovarăşii  din  conducerea
         tate  cu  m aşini  de  încăr­  sariu  —  fiu  constituie  de-   Fabrica  de  h irtic  din  Petresti  si-a   între p rin d e rii  este  discutabilă.   De
         cat  PM L-o,  lucru  ce  a  fa­  t it  un  preludiu  al  unor   îndeplinit  planul  producţiei  globale   exemplu,  în  prim ul  trim estru,  ca                      cu corespondenţii
         vorizat  creşterea  produc­  succese  si  mai  m eritorii,   şi  marfă  doar  în  proporţie  de  97.16   să  revenim  Ja  cele  scrise  mai  sus,
         tiv ită ţii  la  lu cră rile   de  închinate  zilei  de  8  Mai.  la  suta,  îar  în  perioada  1-20  martie   întreprinderea  a  fost  aprovizionată
                                                            în  proporţie  de  numai  92  la  sută.   defectuos  cu  materie  primă.  De  aici.
                                                            C aic  .sînt  cauzele  care  au  condus   greutăţi  in  procesul  de  fabricaţie,
                                                            la  aceste  rezultate  sub  posibilităţi?  staţionări  de  maşini  etc.  Situaţia  a-
                                                              —  Am  întim pinat  greutăţi  m ari   i casta  putea  fi  evitata  dacă  exista
                                                                                                                                                                      O  bună  parte  din  scrisorile
                                                                                                                                                                                                  A lţi  doi  corespondenţi  vo­
                                                            —  ne-a  spus  tovarăşul  Nicolae  Zap-   mai  m ultă  preocupare  pentru  crea­                         sosite  în  u ltim ul  tim p  la  re­  luntari  din  Petrila  respectiv   p rim it  si  de  la  Niţulcscu  F-
                                                                                              rea  din  tim p  a  unor  stocuri  de  si­
         FACTORII  SUCCESULUI                               lanie.  directorul   întreprinderii.  Dc   guranţă.  Apoi,  conducerea  în tre p rin ­                   dacţie  au  ca  temă   diverse   tovarăşii  Einillan   Doboş   si   m ilian  din   Petroşani.   „Pe
                                                                                                                                                                                                                            strada  V iito ru lu i  —  se  spune
                                                            la  Zarneşti.  Bacău.  Brăila.  Călăraşi
                                                            n-am  prim it  conform  contractelor   derii  trebuia  să  trim ită   delegaţi  la                       probleme   cetăţeneşti.   U nii   Peiru  (tâinâ ne înfăţişează  as­  în  scrisoare  —  locatarii  au
                                                            celuloza,  una  din  m ateriile  prim e   întreprinderile  furnizoare  si  îm preu­                      corespondenţi  ne  scriu  des­  pecte  din  oraşul  lor.  Prim ul   pornit  o  largă  acţiune  de  în ­
           In   m unţi,  prim ăvara   plan  pe  fiecare  sortiment                                                                                                   pre  solicitudinea  si  atenţia  cu   se  declară  nem ulţum it  dc*  a-
         s-a  arătat  ceva  mai  ca­  in  parte  şi  pe  fiecare  fază   pe  care  le  folosim  De  asemenea,  pe   nă  cu  acestea  să  rezolve  problema          care  sînt  trataţi  oamenii  m un­  titudinea  si  comportarea  v ă ­  frumuseţare.  A  lost  curăţată
                                                                                                                                                                                                                            strada,  s-au
                                                                                                                                                                                                                                         amenajat  ron­
         pricioasă  ca  în  iestul  le ­  de  producţie,  urmărirea   lîngă  faptul  că  ni  s-a  liv ra t  n e rit­  respectării  oblig aţiilo r  contractuale.    cii  in  calitate  de  cum părători,   zătorului  Niculae   Purtescu.   duri  de  Hori,  s-au   vopsit
         giunii.   Totuşi,  ploaia  si   productivităţii   Iun are  si   mic.  celuloza  a  fost  uneori  de  ca li­  Planul  pe  sortimente   mi  a  fost           pacienţi  sau  călători.  Din  re­  de  la  unitatea  de  legume  şi
         uneori   zăpada   căzuta   zilnice,  mi-au  dat  posi­  tate  necorespunzătoare.  Din  această   stabilit  intotdeauna  in  mod  judicios.                 latările  lor  se  încheagă  ideea   fructe  nr.  33  din  Petrila  care   gaixlurile  si  porţile.  In  deza­
                                                                                                                                                                                                                            cord  cu  cei  m ulţi,  unii  cetă­
         n-au  influenţat  desfăşu­  bilitatea  luă rii  unor  mă­  cauză  procesul  tehnologic  la  secţia   La  întocmirea  lui  nu  s-au  avut  în                că  relaţia:  cetăţean  —  in sti­  înthvîe  de  la  serviciu.  închi­  ţeni  manifestă  lipsă  de  inte­
         rarea  m u m ii  în  parche­  suri  organizatorice  şi  teh­  fabricaţie  a  fost  influenţat  negativ.  vedere  posibilităţile  de  desfacere  a           tuţie,  s-a  îm bunătăţit  si  este   de  mai  devreme   magazinul   res  faţă  de  curăţenia  stră­
         tul  lorestier  M iias,  dc  pe   nice  adecvate  :  repartiza­  —  Asemănător  au  stat  lucrurile   produselor.                                           în  continuă  înnoire.  Nu  lip ­  şi  se  poartă  urît  cu  cum pă­  zii  si  îsi  depozitează  lemnele
         Valea  Sebeşului.  O  con­  rea   corespunzătoare   a   .şi  la  secţia  confecţii  caiete,  unde   —  In  planul  de  producţie  au  fost                  sesc'  insă  nici  aprecierile  c ri­  rătorii.        de  foc  pe  scări,  cu  ţoale  că
         firm are  a  acestei  a firm a ­  oamenilor  in  fronturi  dc   pe  primele  două  luni  ne-am  îndepli­  prinse  modele  de  mape  cu  p lin iri           tice  la  adresa  unor  organe  şi                     au   curte   pentru   magazie,
         ţii  am  avut-o  citind  scri­  lucru.   instalarea   din   nit  planul  doar  in  proporţie  de  60.2   (arc,  de  altfel,  au  fost  contractate,         in s titu ţii  de  stat.  Să  dăm  mai   Tovarăşul  G.  Petru  eviden­  ceea  ce  dă  o  înfăţişare  urîtn
         soarea  trim isă   redacţiei   tim p  a  mecanismelor  im-   la  sută.  —  intervine  în  discuţie  tov.   ne-a  relatat  tovarăşul  D um itru  Tă­         bine  cuvintul  autorilor.  ţiază  pe  m uncitorii  Gheorghe   blocului  şi  străzii*.  Corespon­
         dc  către  corespondentul   crsare,  repartizarea  ju d i­  M ihai  Ţoc.  inginerul  sef  al  între­  tarii,  şeful  serviciului  plan.   Noi                                           Bedea,  Ludovic  Şiler,  M ihai   dentul  nostru  ne  trim ite   foto­
         voluntar  Cornel  Zeinora   cioasă  a  atelajelor  pentru   prinderii.  Din  84  tone  hîrtîe  cit  tre ­  trebuia  să  onorăm  beneficiarii  cu             „M a  numesc  Mia  Lupuleţ   Vi rog  şi  M ihai  Ştirbu.  de'  la
         de  la  J.P.  Sebeş.    transport  ctc.  L’um  s-ar   buia  să  prim im   de  la  C C H   Palas-   aceste  comenzi,  dar  nu  am   putut                    si  sînt  elevă  in  (laşa  a  lll-a    E.M.  Peţrila.  care  sînt  per­  grafia  de  mai  jos  cu  urm ă­
           Din  cuprinsul  ei  aflăm   zice,  am  pornit  şi  am  lu ­  Constanţa.  am  p rim it  doar  9.8  tone,   pentru  că  mapele  nu  au  intrat  în          B  a  Liceului  din  Haţeg.  Cu   manent  în  fruntea  acţiunilor   toarea  explicaţie:  „Iată  cum
         că  planul  de  producţie  pe   crat  cu  toate  motoarele   iar  de  la  C C H.  Călăraşi  nu  am  p ri­  procesul  de  fabricaţie.  De  ce?  An           cîtva  tim p  in  urmă  am  trăit   de  muncă  patriotică  ce  se  în­  arată  scara  blocului  unde  si-a
         p rim ul   trim estru  a  fost   din   plin   S tim ulatorii   m it  nimic.          1‘nst  contractate  fără  să  le  fie  sta­                            clipe  dc  mare  tensiune  si  e-   treprind.
         îndeplinit  la  toţi  indica­  s-au  dovedit  munca  in  a-   In  discuţia  pe  care  am  avut-o,   b ilit   preţul.   Au   fost   apoi  cazuri             moţie.  Mama  mea.  fiind  bol­  Vesti  despic   participarea   depozitai  locatara  M aria  Bîe,
         torii,  că  ritm u l  întrecerii   c:Ord.   tăierea  la   rinei,   cadrele  tehnice  ne-au  relatat  si  alte   eînd  am  schimbat  din  anumite  dis­      navă.  a  fost  internată  de  u r­  entuziastă  a  cetăţenilor   la   lemnele  dc  foc".
         socialiste  se   intensifică   scoaterea   lem nului   dc   cauze  care  au  făcut  ca  planul  la  a-   poziţii  fabricarea  unor  sortimente,             genţa  la  Spitalul   C F R  din   acţiunile  de  gospodărire   si   S.  TR U ŢĂ
         pentru  ca  in  cinstea  zi­  construcţie,  fasonarea  şi   ((astâ  întreprindere  să  nu  fie  în­  de  valoare  mai  mică  sau  mai  mare.                Simeria,  unde  i  s-a  făcut  o   înfrum useţare  a  străzii  şi  o-
         lei  de  8  Mai  lorestierii   stivuirea  lem nului  de  loc.   deplinit.            cu  unele  care  aveau  alt  preţ,  fără                               oneraţie.  Nu  după  m ult  tim p.   rasului  în  care  locuiesc,  am  (Continuare  in  pag.  a  3-a)
         să  poată  raporta  succese   Aş  sublinia  c a  factor  p ri­  După  cum  rezultă  mai  sus,  Fabri­  să  operam  în  planul  stabilit  in iţia l          mama  s-a  întors  în  m ijlocul
         tot  mai  frumoase.     m ordial  .  în   obţinerea   ca  de  hîrtic  din  Pe t ceşti  a  trecut  in   această  schimbare.  D atorită  acestui              nostru,  sănătoasă  .Şi  deseori
           Pentru  a  afla  ce  a  stat   succeselor  noastre  munca   prim ul  trim estru  printr-o  serie  de   fapt,  compararea  planului  întocm it             mi-a  vorbit  despre  grija,  a-
         la  baza  succ eselor   pre­  desfăşurată  de  toţi  oame­  greutăţi  care  au  grevat  asupra  în ­  cu  planul  realizat  nu  a  oglindit  ade­           tenţia  cu  care  a  lost  tratată
          zente.   corespondentul   nii  din  parchet,  care  s-au   d e p lin irii  planului  de  producţie.  Cu   văratele  rezultate,  la  producţia  glo­        Dc  aceea,  vreau  să  aduc  pe
         nostru  l-a  solicitat  pe  to­  m obilizat  pentru  realiza­  toate  acestea,  chiar  dacă  planul  nu   bală  fie  că  eram  avantajaţi  fie  că          această  cale  m ulţu m iri  me­
         varăşul  Ghcorghc  Lazâr,   rea  în  termen  a  sarcini­  se  putea  îndeplini,  restantele  puteau   eram  dezavantajaţi.                                  d icilor  Vaier  Neagoie,  Tăna-
         şeful  parchetului,   sa-şi   lor  încredinţate.  Cred  că.   să  1 ie  cu  m ult  mai  m ici.  Este  ade­  —  Şi  noi.  intervine  în  discuţie  to­       se  Budac  şi  Mircea  Groza,
         împărtăşească  din  expe­  în  mare,  aceştia  au  fost   vărat  că  au  existat  unele  cauze  o-   varăşul  loan  Onica,  şeful  serviciului              surorilor  medicale  M aria  Pop-
         rienţa  sa  :  „Cunoaşterea   factorii  care  ne-au  con­  biective.  dar  s-au  făcut  sim ţite  si   aprovizionare,  am  avut  deficienţe                 naru.  Dobra  Stoica  si  Elena
         precisă  a  sarcinilor  de  dus  spre  succes".    deficienţe  caic  puteau  li  înlăturate.   oarecum   asemănătoare.  In   prim ul                        Mălai.  Mulţumesc   călduros
                                                            C hiar  obiectivitatea  unor  cauze  re­  trim estru  al  acestui  an  am  coman­                        colegilor  şi  tuturor   acelora
                                                                                              dat  materiale  pentru   unele  sorti­                                 care  in  momentele  grele  au
                                                                                                                                                                     fost  alături  de  mine*.
                                                                                              mente  a  căror  fabricare  s-a  sistat                                  Dar,  nu  peste  tot  cetăţenii
                                                                                              din  toamna  anului  trecut.  Am  făcut
                                                                                                                                                                     găsesc  aceeaşi  înţelegere   si
                                                                                              aceasta  pentru  că  între  serviciile                                 bunăvoinţa  din  partea  perso­
                                                                                              plan.  producţie  si  aprovizionare  nu                                nalului  medico-sanitar.   Co­
                                                                                              a  fost  o  slrinsă  colaborare.  Noi  nu                              respondentul   nostru  Ştefan
                                                                                              cunoaştem   întotdeauna   nroblcme-                                    Nagv  din  Petrila,  ne  scrie  că
                                                                                              le  serviciilor  plan  şi  producţie,  iar                             la  serviciul  O.R.L.  al  P o licli­
                                                                                                                L.  DEMETER                                          nicii  din  Petroşani   oamenii
                                                                                                                                      -BR AŢE"  PURTĂTOARE  DE       sînt  purtaţi  pe  drum uri  cu
                                                                                                    (Continuare  în  pag.  a  3-a)  ENERGIE                          tot  felul  de  form alităţi.
                                                                                                    Dăruirea  cu  pasiune  activi­  $/  perseverent,  studios  $i  ener-   ptocesului  de  pioduclie,  Iu  creş­  Iratete  comune  de  la  „Leşul  U r­  că  această  metoda  de  analiză
                                                                                                                                                                                                                       durează  2  ore,  tiu-l  mulţumeşte
                                                                                                                                                                                          sului'.  sînt  doar  citeva  dui  le-
                                                                                                  tăţii  de  cercetare  ştiinţifică,  a-   qic,  cercetătorul  este  in  acelaşi   terea  continua  a  eficientei  e-   tna/c  propuse  a  h  cercetate  si   pc  cercetător.  Pont tu  aceasta  a
                                                                                                  p licării  rezultatelor  ci  in  toate   timp  un  bun  cunoscător  al  oa­  conomicc  a  activităţii  dc  pro­  soluţionate  in  cursul  acestui  an.   început  sa  studieze  posibilita­
                                                                                                  domeniile  de  activitate,  consti­  menilor  din  uzină,  al  preocupă­  duct ie.      Concomitent  u i  aceste  proble­  tea  înlocuirii  metodei  dc  anali­
                                                                                                  tuie  una  din  principalele  înda­  rilor  lor.  ie   studiază  experien­  O tudim d  temeinic   sarcinile   me  se  caută  qăsitea  a  noi  m ij­  ză  poluroqratică  <u  metoda  Io-
                                                                                                  to riri  ce  revin  oamenilor   de   ţa  practica,  ii  consultă  in  cele.   de  perspectivă  ale  uzinei,   loace  de  imbunălăt irc  a  lehno-  tocolorimeh icâ  i omhntală.  prin
                                                                                                  ştiinţă  din  patria  noastră.  Fap­  mai  diverse  probleme  Dăruin-  colectivul  condus  dc  Ihe  Flo-             aplicarea  careta  timpul  de  ana­
                                                                                                  tele  oamenilor  de  ştiinţa  carp                                                                                   liză  se  va  reduce  cu  peste  73
                                                                                                  si-au  închinat  viaţa  si  puterea                                                                                  la  sulă.
                                                                                                  de  muncă  prestigiului   ştiinţei                                                                                     Stabilirea  tem aticii  cercetuiii
                                                                                                  româneşti  trebuie  să  constituie                                                                                   Shinlilice  a  coincis  cu  atacarea
                                                                                                  pentru  cercetătorii   de  astă/i,                                                                                   primelor  obiective.  J.a  noua  in­
                                                                                                  exemple  demne  de  urmat...   (p a linc ii  aontemţL&rant                                                           stalaţie  ce  se  altă  in  construc­
                                                                                                    4 semenea  qinduri  si  nă/.uin-                                                                                   ţie.  urmează  a  se  aplica  o  nouă
                                                                                                                                                                                                                       metoda  e/(iboro/(i  dc  laboratorul
                                                                                                      /c  le-am  in liln it  şi  la  chi­
                                                                                                  mistul  llic  riorea,  şefii/  labora­                                                                               de  cercetări,  prin  caic  se  evită
                                                                                                                                                                                                                       pierderea  de  metale
                                                                                                                                                                                                                                           utile  in
                                                                                                  torului  de  cercetări  de  Iu  Urinei                                                  loqiilor  actuale,  precum  si  noi   procesul  de  fabricare  a  sunatu­
                                                                                                  chimico-melalurqică  din  ’/Jatnn.   du-se  cu  posiune  achvilatii  dc   rea  si-a  propus  un  număr  (le  IV   metode  de  analiză  in  controlul   lui  de  cupru.  Prin  studiile  în ­
                                                                                                   Avjnd  la  dispoziţie  condiţii  op­  cercetare  stim tilică  llic  Florea   teme  dc  cercetare  pentru  anul   produselor.   Posiunea   pentru   treprinse  a  iost  soluţionată  pro­
                                                                                                   time  de  lucru,  aparatură  si  u ti­  r.u  uită  niciodată   cri   munca   in  curs.  Asimilarea  de  produse   nou  este  demonslrată  si  dc  ur­  blema  cristalizării  rapide  a  sul­
                                                                                                   laje  dmlte  cele  mai  moderne,   lui  trebuie  concretizată  in  ar-   noi  ca:  oxizi  de  cupru  nece­  mătorul  exemplu.  Anuli/a  ac­  fatului  de  lier.
                                                                                                   comunistul  Ihe  Florea  se  dăru­  ti\  itatea  practică,   punind   la   sari  industriei  de  cetamică,  îm ­  tuală  a  produselor  se  execută
                                                                                                   ieşte  cu  pasiune  qrelct  dar  p li­  tndc tui na  oamenilor  metode  şi   bunătăţirea  randamentului   de   cu  ajutorul  metodei  polaror/ra-   M  RUC.IN'ESCU
                                                                                                   nei  dc  sahslactH   misiuni  —   solufti  noi,  care  să  contribuie   extracţie  a  metalelor  utde.  ex­  licc.  modernă  de  a Ulei.  Faptul  (Continuare  in  pag,  a  2-a)
                                                                                                   cercetarea  şliinlihcă.  Entuziast  la  imbunălătirca   continuă   a  tragerea  cuprului  din  concctt-
                                  vopsitorul  Cornel  Scaeoc  laec  toaleta  m aşinilor  dc
              luai  ile  dc  expediţie,
          lin ia te   l i  U  M.  L'ugir,
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10