Page 53 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 53
CONSFĂTUIREA PE IARĂ
A LUCRĂTORILOR
DIN COMERŢUL SOCIALIST
f ORGAN Al ţ QMITETUL UI REGIONAL HUNEDOARA AL U| SI AL SfA ruitii mu& R EM ul
1
ANUL XVIII. NR. 3512 SIMBĂTA 16 APRILIE 1966 4 PAGINI -- 25 BANI
Consfătuirea pe ţară a lucrăto Marcel Agrigoroaie, responsabil dc ciale regionale — Bacău. V alcriu
Milulescu, preşedintele U niunii re
magazin din
Hunedoara,
A lbert
tn Intîmoiasrea celei de a 45-a aniversări a Partiduluii Comunist Român rilo r din com erţul socialist, con V illa , preşedintele L'niunii regio gionale a cooperativelor de consum
vocată de
Com itetul
Central al
P a rtid u lui Comunist Român si Con nale a cooperativelor de consum — — Galaţi. V ictor Pandrea, şef de
s iliu l de M in iştri, a continuat v i Bucureşti, Adina Nanu, lucrătoare unitate la I.C.S. Comaliment —
neri in şedinţe plenare. la O.C.L. Alim entara — Piteşti, Bucureşti. Cornel Fulger, preşedin
tele C om itetului de stat pentru în
In şedinţa de dimineaţă au pre Richard Marton, directorul În tre drumarea şi controlul organelor lo
VOM D E Z V O L T A zentat concluziile dezbaterilor clin prinde rii comeixriale cu ridicata de cale ale adm inistraţiei de stat, Vn-
au
secţiile de specialitate, care
produse metalo-chimice clin regiu
avut loc in cursul zilei de joi, N i-
colao Bozdog, adjunct al m in istru nea Dobrogea, Petru Mocanu, d i silo Stărică, preşedintele L'niunii
lui com erţului interior — pentru rectorul Sucursalei regionale — regionale a cooperativelor de con
secţia fond de marfă şi re laţiile Iaşi a Băncii Naţionale, dr. ing, Ni- sum — Suceava, Iosif Steinbach, d i
SUCCESELE OBŢINUTE v dintre industrie şi comerţ ; V irg il al U niunii Naţionale a Cooperative rectorul F abricii de confecţii şi
colac Ştefan,
prim -vicepresedinle
P irvu, vicepreşedinte al Com itetu
Vasile M a lin -
tricotaje Bucureşti.
lui dc Stat al P lanificării — pentru
secţia planificarea circulaţiei m ăr lor Agricole de Producţie, Ion Bo- sehi. guvernatorul Băncii Naţiona
fu rilo r. finanţarea şi creditarea co le, Ion A lbulcţu, vicepreşedinte al
Apropierea celei de a 43-a aniver s-au aplicat pe parcurs, se eviden m erţului ; Eugen narat, adjunct al docan, director adjunct al Direcţiei S fatului popular regional Oltenia,
sări a creării P artidului Comunist ţiază dacă cităm rezultatele obţinute m inistrului com erţului interior — comerciale regionale — C luj, A urel
Român le-a p rile ju it lu crătorilor din la finele trim estrului I: planul pro pentru secţia organizarea şi baza R iţiu, director al Organizaţiei co T a rfin Duşa, gestionar de magazin
exploatările T rustului m inier Deva ducţiei globale şi marfă a fest în tehnico-m atcrială a com erţului ; merciale locale din Reşiţa, Ion Co- din Iernut, M ihai Levente, m in is
desfăşurarea unei entuziaste întreceri deplinit in proporţie de 110,3 şi. res Nicolae Alcxc, secretai general în tru l com erţului interior, M aria C.hi-
socialiste pentru înfăptuirea sarcini pectiv. 100,5 la sută; productivitatea M inisterul C om erţului Inte rior — ros, responsabil de magazin din roîţan, gestionară de magazin clin
lor şi angajamentelor. Dacă am reu muncii Ia extracţia de minereu a pentru secţia alim entaţie publică Tîrnăvcni, Ntcolac Teodoreseu, ad
şit ca la finele prim u lu i trim estru să crescut cu 2,4 la sută faţă de cea pla si activitatea hotelieră ; Constantin junct al m in istru lui industriei con Gherla, Bucur Şchiopii, m in istru l
încheiem un bilanţ bogat in succede, nificată; au fost deoăsitc sarcinile la Filorcanu, vicepreşedinte al Centro- strucţiilor de maşini, Ion Tăbîrcă, industriei alim entare, Francisc
aceasta se datoreşte răspunderii cu toate sortim entele de metal cît .şi la coop — pentru secţia pregătirea, Szuc.s, vicepreşedinte al U niunii re
care fiecare colectiv de muncă a p ri calitatea concentratelor; s- au realizat specializarea şi educarea cadre directorul În tre p rin d e rii pentru re gionale a cooperativelor dc consum
v it îndeplinirea prevederilor planu 4.000.000 lei beneficii peste pl&n si lor. cuperarea, recondiţionarea şi valo
lu i dc producţie. Ea si-a găsit ex 5.100.000 ]ei economii suplim entare rificarea am balajelor din regiunea — Mureş Autonomă-Maghiară,
presia în măsuri care au dus la creş la preţul de cost. Au început apoi discuţiile pe Ploieşti. Şcrban Andrecscu, directorul T rus
terea producţiei şi productivităţii Cu toate cu după prim ele trei luni marginea expunerii „Dezvoltarea tului de alim entaţie publică „Car-
m uncii, la îm bunătăţirea ca lită ţii m i de activitate am încheiat un bilanţ com erţului socialist şi sarcinile ce-i In cursul după-amiezii au luat paţi" din Braşov, Ludovic Mnjas,
nereurilor şi concentratelor şi. î:i rodnic, succesele pe care colectivele revin din Documentele Congresu cuvin tu l: Constantin Maleeseu,
fin a l, la îndeplinirea indicatorului de muncă din unităţile noastre le-au lui al lX -le a al P.C H." preşedintele U niunii Centrale a directorul în tre p rin d e rii comercia
producţie m arfă vîndută si încasată pbţinut pot fi dezvoltate. A firm a ţia Au luat cuvintul D um itru Joila, le interraionale — Arad, şi Alexan
in proporţie de 130.8 la sută. este susţinută de rezervele de care vicepreşedinte al S fatului popular Cooperativelor de Consum. Ion dru Scncovici, m in istru l industriei
Aş vrea să amintesc cîteva dinţi c dispunem pentru 'îm bunătăţirea con al oraşului Bucureşti, Mircea -lin Tudor, secretar al C om itetului
măsurile care au fost luate şi efectul tinuă a procesului de producţie. Una gă, directorul D irecţiei comerciale regional Dobrogea al P.C.R.. Petre uşoare.
pc care l-au avut asupra folosirii cit dintre cele mai im portant*4 consider regionale — Ploieşti, Ion Crăcană, M ilro i. directorul D irecţiei comer Lucrările consfătuirii continuă.
mai raţionale a capacităţii de pro cu este re vizuire a‘ norm elor în toate
ducţie. Dacă în anii precedenţi în unităţile trustului astfel ca norm a preşedintele cooperativei dc con
unele u nităţi ale trustului lipsă lin i rea să primească un caracter dina sum Plugari, regiunea Iaşi, M ar ia
ei de fro n t active a produs greutăţi mic. m obilizator, legat strîns de con Palolaş. responsabilă de magazin
în procesul de extracţie, iii acest an d iţiile specifice de zăcămînt. Studiul din Braşov, Ion Gliişa, directorul In pag. a 3-a alte relatări de la Consfătuirea
n-am avut dc în tim pinat asemenea întocm it în acest scop fiin d în faza
deficienţe. Încă la începutul trim es de finalizare, preconizăm, trecerea i- D irecţiei comerciale regionale — pe ţară a lucrătorilor din comerţul socialist.
tru lu i IV al anului trecut am pus un mediată la aplicarea noului sistem Maramureş, D um itru Mihalcea, v i
accent deosebit pe executarea întoc dc normai e. Aceasta va reduce deni cepreşedinte al U niunii raionale a
mai a lu cră rilo r prevăzute în planul velarea realizărilor obţinute dc b ri cooperativelor dc consum — Tg.
de pregătiri. Avînd asigurată linia găzi atît la procesele 'sim ple, cit şi Plecarea sp re patrie
de front, de la începutul lunii de în abataje. In tru cît în prim ul t r i Neamţ, Ghcorghc Pclrescu. secre
cembrie în toate unităţile au fost a- mestru al anului în exploatările m i tar al C onsiliului Central al S indi a delegaţiei P.C . din Sp a n ia
lin şi indicatorii planificaţi pentru a- niere au existat un num ăr destul de catelor, Alexandru Fodor, vicepre
ccst an. mare de brigăzi ce nu şi-au realizat şedinte al Sfatului popular al re V ineri dimineaţa a părăsit Capi La plecare, pc aeroportul Bănoa
O altă măsură, luată la indicaţia sarcinile de plan, reducerea acestui tala delegaţia P artidului Comunist sa, m em brii delegaţiei au fost con
organelor dc partid, a fost constitui număr constituie pentru noi o re Brigada condusă dc Francisc Schneidcr dc I?. Exploatarea m inieră giunii Crisana, prof. dr. docent Ma clin Spania care a făcut o vizită de duşi de tovarăşii Nicolae Ceauşes-
rea de colective în fiecare unitate, zervă dc creştere a producţiei. In Aninoasa sc menţine si în acest an in fruntea întrecerii socialiste. Îna rin Lupu, rectorul In stitu tu lu i dc prietenie în ţara noastră la in vita cu. Alexandru Drăghici, Florian Ud-
cit si în c-adrul trustului, pentru or acest scop vom îm bunătăţi si pe mai inte de intrarea în schimb, ortacii obişnuiesc .să sc Intîlucască la „ziuă1', ştiinţe economice „V. I. Lenin", ţia C om itetului Central al P a rtid u nălache, Mihai Dalea, Manea Mâ-
ganizarea .ştiinţifică a producţiei şi departe îndrumarea tehnică si con O vorbă dc duh iţi creează buna dispoziţie pentru inlrcgu) şut. lui Comunist Român. Delegaţia a nesen. de mem bri ai C.C. al P.C.R ,
redistribuiren cadrelor,. A ctivitatea tro lul, se va urm ări îndeaproape Foto: V IR G IL ONOIU fost formată din tovarăşii Santiago d” activişti de partid.
depusă de aceste colective s-a con crearea unor condiţii .optime de lu C a irillo . secretar general al P arti
cretizat in îm bunătăţirea asistenţei m i printr-o aprovizionare corespun dului Comunist clin Spania. Fran Un mare număr de oameni a
tehnice, prin i epai tizaren unui nu zătoare cu m ateriale si îm bunălăţi- cisco G utierrez si Ramon Mende- m uncii a flaţi pe aeroport au salutai
răinînei ea in urmă a m ultor brigăzi LA SEMĂNATUL PORUMBULUI
măr însemnat <le tehnicieni şi in gi jya aerujului în subteran. sona, mem bri ai C om itetului Exe cu căldură pe oaspeţii spanioli
neri din serviciile fim cţîohale în sic-? ■/’ Una dintre cauzele care concură 'a cutiv al P.C. din Spania. .luan Vaz-
to.nrele^piddUetivc».' Am fcuŞit astfel quez, membru al C.C. al P.C. din Pionieri le-yu o fe rit flo ri .
să aSîgtiYa'm o asistenţă tehnică do este neîncadrarea u n ită ţilor în coe Spania.
calitate în toate schim burile, riin tl ficientul de prezenţă planificat. In (Agerpres).
asigurată îndrum area şi controlul, re 'exploatările m iniere avem încă m u l şî O rg ah izab S riee^t& îu 'liteT n ve d e re a ' ’ planul de* producţie vor prin de‘v ia
iar Toate forţele în cîmp
zultatele obţinute în schim burile II te absenţe nemotivate, învoiri, re a liz ă rii, pas cu pas, n p re v e d e ri ţă, existmrl reale posibilităţi pentru
si III sint foarte apropiate de schim certificatelor medicale nu li se acordă lo r p la n u lu i clJ producţie. • . , depăşirea lo r.‘ Cu prilejul Zilei naţionale
bul 1. întotdeauna răspunderea cuvenită. Va Cunoscind că un\ obiectiv p rin ci Funerea’ unei baze trainice pro
Pentru exercitarea unui control trebui .să insistam în mod deosebit pal, care oglindeşte creşterea e fici ducţiei clin acest.,an a început încă a Republicii Senegal
permanent al a ctivită ţii (le producţie în această direcţie — a în tă ririi dis enţei întregii activităţi a cooperati clin toamna anului trecut. Sim ţind în ritm susţinut
)a exploatări şi in cadrul trustului ciplinei — pentru a nu se mai pro vei, este obţinerea unor producţii întreaga răspundere pentru soarta Cu p rile ju l Zilei naţionale a Repu Leopold Sedai* Senghor a adresat
au fost întocm ite grafice, conform că duce greutăţi în activitatea brigăzi cîr mai m ari pe unitatea de supra recoltei, mecanizatorii care an fest In ultim ele zile tim pul a devenit b licii Senegal, preşedintele C onsiliu preşedintelui C onsiliului de Stat al
rora tovarăşii din conducerile tehni lor şi echipelor de m ineri. faţă, m em brii cooperativei agricole perm anentizaţi la această unitate prielnic executării lu cră rilo r agri lui dc Stat al Republicii Socialiste* Republicii Socialiste România, C h i
ce au obligativitatea de a urm ări în Aceste măsuri vizează, pe lingă re din Păuca, raionul Sebeş, au a- au efectuat arături pe intreaga su cole în cîmp. De aceea, cooperatorii România, Chivu Stoica, a transmis vu Stoica, m u lţu m iri pentru fe lic ită
deaproape felu l cum se desfăşoară ducerea num ărului dc brigăzi răma naliznt am ănunţit căile de spo prafaţă destinată a se însâmînţa cu din G altiu, raionul Alba, au mobi preşedintelui Republicii Senegal,
munca, mai ales în schim burile If se in urmă. si ritm icitatea îndeplini rire a rodniciei păm întului. Asti'cl, cu ltu ri d? prim ăvară. T)00 hectare lizat toate forţele la pregătirea te Leopold Sedar Senghor, fe licită ri rile trim ise, form ulîncl, totodată, cch*
şi III. rii sarcinilor de plan, deoarece ne- ei au constatat că acţiunile între din acest teren s-nu repartizat neu renului în vederea însăm înţării po cordiale şi m ă ri de prosperitate şi mai calde Luări de fericire persona
Analizele făcute de colectivele a- rcaUzările se înregistrează mai cu prinse în vederea m ă ririi potenţi tru norumb. care ocupă un loc p rin rum bului. Pinâ acum, pe suprafe pace poporului scnegalez. lă şi de prosperitate poporului ro
m in tite pentru depistarea salariaţi seamă la începutul lunilor. Punerea alului productiv al păm întului prin cipal în structura m itu rilo r de cîmp. ţele ogoiite din toamnă, si destina In răspunsul său, preşedintele mân.
lo r din producţie cc au prestat munci în valoare a resurselor interne am in fertilizat e, trebuie să fie însoţite Zilele schimbătoare. alternînd te acestei cu ltu ri, s-au făcut lucrări
auxiliare s-au soldat cu trecerea in tite si altele caic vor apare în pro de o preocupare susţinută pentru tim pul frumos cu ploile, al? lu nii de discuire în vederea combaterii
activitatea direct productivă a peste cesul ile producţie, vor lacc ca lucră pregătirea în bune condiţii a tere aprilie au făcut ca unele acţiuni, buruienilor si a m ă ru n ţirii solului.
150 dc lucrători, cu normarea p a r to rii din exploatările T rustului m i nului, executarea în perioada o pti printre care şi însăm inţntul porum S-a creat astfel un bun pat germ i Primirea de către tovarăşul Gheorghe Apostol
ţia la a m uncii în depozite .şi in tran nier Deva să înregistreze în cinstea mă şi de Calitate a semănatului si bului, să m tîrxie faţă de datele sta nativ pentru seminţe. Pe suprafe
sportul de materiale. Aceasta a con glorioasei aniversări a partidului noi luci a rilo r de îngri jire a c u ltu rilo r. b ilite în planuri şi grafice. Oricum ţele unde terenul a rămas neogorît a ministrului afacerilor externe al Danemarcei
dus la îm bunătăţirea aprovizionării succese in producţie. Im portant de arătat este că trebu însă. răminerea în urmă trebuie re din toamnă, s-au făcut arături dc
tehnico-m ateriale atît a depozitelor rile nu s-au oprit doar la simple cuperată. insămînţare. Acum, întreaga su Prim -vicepreşedintele C onsiliului cerilo r Externe, Gheorghe Cioară, m -
exploatărilor, cit şi a locurilor de ing. GHEORGHE TUDOR constatări. Sub conducerea comite prafaţă este pregătită. V crificînd zi de M iniştri al Republicii Socialiste nistrul com erţului exterior. Peti
muncă din subteran. Eficienţa măsu director a) Trustului m inier tu lu i de partid s-a trecut la a p li — In această privin ţă s-nu stabi de zi tem peratura si starea de um i România, Gheorghe Apostol, a p ri Mânu, ambasadorul Republicii Soci»*
rilo r am intite, eît şi a altora care Deva carea în viaţă a m ăsurilor tehnice li it măsuri corespunzătoare si s-a m it vineri pe m inistrul afacerilor ex liste România la Copenhaga, precum
■trecut deja la înfăptuirea lor — ditate a solului, cooperatorii dc terne al Danemarcei. Per Haekkenip, şi Joaehim Hem ik-Georg baron Z.u
ne-a inform at tov. Traian Tomuţa, aici au stabilit ca în ziua dc 13 a- care face o vizită in ţara noastră.
instructor al C om itetului ra im .il rle prilie să înceapă semănatul porum La întrevedere, care s-a desfăşurat phen Adelei*, ambasadorul Danema -
•partid Sebeş. Zilnic, la semănat se bului. Fină acum. folosind 4 maşini într-o atmosferă cordială, ,au p a rtici cei la Bucureşti.
lucrează cu 4 maşini 2 S.P.C. 2 de 2 S.P.C. 2 au lost însămînţate aproa pat Corncliu Mănescu, m inistrul afa (Agerpres)
•la S.M.T. Miercurea .şi cu 10 atelaje pe 100 de hectare cu porum b HD.
ale cooperativei. Pentru a asigura 101 si 103. In cursul zilei de ieri
folosirea lo r la întreaga capacitate, lucrările de insămînţare se desfă Recepţie oferită de ministrul
s-a pregătit din tim p patul germ i şurau clin plin pe tarlalele plopi,
R itu ri si Sigliet. G rija cea mai mare afacerilor externe al Danemarcei
nativ, prin lucrări de discuire. pe
250 hectare. Transportul seminţei a cooperatorilor cît si a mecaniza
to rilo r este de a realiza lucrări dc V ineri scara, m inistrul afacerilor
necesare în cîmp a fost bine orga Au luat parte şefii unor m isiuni
nizat, ceea ce perm ite ca lucrul sâ bună calitate Pentru aceasta, în externe al Danemarcei, Per Haek- diplom atice acreditaţi la Bucureşti
înceapă dimineaţa clin vreme. Ast permanenţă se urmăreşte ca însă- kerup, a oferit o recepţie în saloane şî alţi membr i ai corpului diplom atic.
fel s-a reuşit ca în 2 zile să se în- m înţatui porum bului să se facă în le Ambasadei Danemarcei la Bucu -k
reşti.
sămînţexe cu porumb o suprafaţă rîndui i drepte, să fie respectată a- In cursul zilei oaspeţii danezi au
dhr 78 hectare. dinrim ea de lucru a m aşinilor şi să Au participat arad. Şt. S. Nicolau, vizita t Muzeul Satului.
se distribuie cantitatea de săminţă vicepreşedinte al M a rii A dunări Na ☆
Da buna desfăşurare a însâm înţâ- stabilită la hectar. ţionale ; Grigore Geamânu, secreta V inerî dimineaţa. Mia Gro/a. vice
vilor o contribuţie însemnată si-o M ultă atenţie se acordă şi folo rul C onsiliului de Stat, Corneliu M ă
aduc m ecanizatorii Lîviu Natea si sirii dih plin a m aşinilor existente nescu, m inistrul afacerilor externe : preşedinte al M arii Adunări N aţio
Ion Văcar, alături de cooperatorii cît şi a tim pului bun de lucru, ast Gheorghe Cioară, m inistrul Comer nale a p rim it pe soţia m inistru lu i
care lucrează cu atelajele. ţu lu i exterior ; Pom piliu Macovei, afacerilor externe al Danemarcei,
fel îneît semănatul porum bului pc K. N. Haekkerup, deputată în parla
Modul cum cooperatorii din Pău preşedintele C om itetului de Stat pen m entul danez.
cele 280 de hectare planifîrate să
ca şuau organizat munca la semă tru C ultură si Artă. si membri ai La întrevedere a participat prof.
natul porum bului constituie o ga se term ine în tr-un tim p cît mai conducer ii unor m inistere şi in stitu (Ir. Traian lonaşcu, preşedintele Co
In librărie au sosit noutâti ranţie că prevederile înscrise în scurt. ţii centrale, ziarişti. misiei ju rid ice a M.A.N.
___ k
Numirea noului ministru plenipotenţiar
A IN COTITA o viteză medie de circa 2-3 săptă- ”p c această temă am întreprins în trei schimburi. La un simplu defecţiuni la instalaţia de apă po a Republicii Socialiste România in Brazilia
Traseul acesta este străbătut cu
tabilă clin blocul 10, apartam entul
“ o anchetă printre
apel telefonic echipa se deplasea
lucrătorii
mîni. Dar, ajunsă aici. cererea nu
ză la adresa unde a fost semnala
este încă rezolvată. Sc întîm plă, întreprinderii de gospodărire oră tă defecţiunea şi o remediază in 12, Bulevardul C orvinului, des P lin Decret al C onsiliului de Stat, Unite ale Braziliei, în locul tnvar;
şenească si d ife riţi locatari.
fundarea canalului d? scurgere la
uneori, ca clin diferite motive, lu — Nc dăm scama că actualul tr-un tim p foarte scurt. In cazul blocul 8 . apartamentele 23 si 24 tovarăşul Gheorghe Matei a fost nu şuluî Gheorghe Plocştcnnu, caic
unoaştrţi drum ul pe cnre-1 m it în calitate de trim is extraordinar
mod de rezolvare a cererilor, a-
^ p a rc u r g e o cerere de la depu crarea solicitată să nu poată li dresate între prinderii noastre, este că defecţiunea depăşeşte posibili de pe Bulevardul Republicii şî şi m inistru plenipotenţiar al Repu p rim it o altă însărcinare.
nere si pină la rezolvare? Desigur, rezolvată conform graficului în tăţile echipei de intervenţii, ca m ulte altele. b licii Socialiste România în Statei?
acest drum diferă in raport cu tocm it. In acest caz, ca este re- incă greoi — ne-a declarat tov. este consemnată intr-un registru In ce pliveşte rezolvarea cere (Agerpres)
specificul in s titu ţiilo r sau între rilo r scrise, n-am reuşit încă să
prin d e rilor cărora le este adresa facem mare lucru. Dc la 1 aprilie
tă. La l.G.O. Hunedoara, traseul a luat fiin ţă un serviciu nou, nu Instituirea Ordinului si Medaliei
cererilor formează un adevărat la m it fond locativ, dar care incă nu
birint. Cetăţeanul care solicilă o LABIRINTUL CERERILOR a fost încadrat cu oamenii nece
reparaţie la instalaţia sanitară, sari. Nc grăbim să punem pe p i „TUDOR VLADIMiRESCU"
zugrăvit, remedierea unei defec cioare acest serviciu, care îşi va
ţiu ni de construcţie etr, depune aduce o contribuţie mare la solu
cererea !n direcţiunea în tre p rin ţionarea ooerativâ a cererilor. Prin Decret al C onsiliului dc Stat ternaţionale sî la menţinerea păcii.
derii. După re-şî primeşte num ă — Trjebuie să punem pc picioare a'. Republicii Socialiste România s? O rdinul „Tudor Vladim irescu" n-
rul de înregistrare, cererea est? programată in graficul lu n ii u r Tosif lluros, directorul l.G.O. Hu al dispecerului de serviciu care. acest nou serviciu deoarece, în instituie O rdinul şi Medalia „Tudor rc cinci clase.
repartizată serviciului care tre mătoare . nedoara. In anul trecut nc-nu fost a doua zi, dispune deplasarea la prezent, m ajoritatea cererilor scri Vladim irescu". M edalia .Tudor' Vladim irescu" are
buie să sc ocupe de rezolvarea ei. 1 a 1 G.O. Hunedoara sînt înre adresate circa 21.000 de cereri, din faţa locului a specialiştilor si a se sînt repartizate sectorului clă O rdinul şi Medalia „T udor Vlndî- două clase.
Aic i e înregistrată din nou şi în gistrate lunar sute de cereri. Li caic numai 18 000 şi-au găsit re m aterialelor necesare. d iri — n intervenit tov. Mircea mîrescu" se vor conferi persoanelor Insemnu) O rdinului „Tudor V ladi-
c re d in ţa tă Juncţionar.ului însărci nele sînt adresate telefonic, altele zolvarea. Consider că o cauză a A ctivitatea acestei echipe de Anghelescu, şeful sectorului. Şî eu care prin participarea la lupta revo mirescu" arc forma unei stele cu ze
nat cu constatarea şi încheierea în scris Rezolvarea acestui mare ncrezolvării tuturor cererilor con intervenţii a dat. pinâ acum, re consider că traseul pe cnre-l par luţionară au adus o contribuţie de ce m ănunchiuri de raze, iar la bază
documentaţiei. Pc următoarea volum de solicitări cere din par stă şi în faptul că iu i am reuşit să zultate bune. multe defecţiuni pu curge o cerere de la depunerea seamă la cîstigarea lib e rtă ţilo r de o coroană de lauri. Centuri stelei
treaptă, cererea, însoţită de ţoală tea lucrătorilor de la l.G.O H u aflăm cele mai operative şi mai ţind fi remediate operativ. Din ei .şi pină Ia rezolvare, atît ca mocratice, la instaurarea o rin d u in i conţine un medalion cu chipul lui
documentaţia, s? întoarce din nou nedoara o organizare r it mai bună eficace form e de .soluţionare a lor. m ulţim ea so licitărilor dau doar spaţiu cît şi ca tim n, este prea -socialiste şl la construcţia socialis Tudor Vladim irescu in relief, iar in
la direcţiunea în treprinderii pen a m uncii, operativitate, conştiin Studiind posibilităţile pe care le cîteva exemple. Numai în luna lung. Ce putem face pentru m ului în patria noastră. jur este scris : „Tudor V ladim ires-
tru a prim i aprobarea. După ciozitate. Este necesară, de aseme avem am hotărît.ca, începînd din aprilie a fost desfundată coloana scurtarea lui ? O rdinul si Medalia „Tudor V ladi- cu — 1821".
creasta, lucrarea solicitată este re prima lună a anului acesta, să dc scurgere de la blocul 9, a- Anchetă realizată dc: mirescu" se vor putea conferi, de a- M edalia arc pe o faţă figura lui T u
partizată unuia dintre sectoare nea, perfecţionarea si sim plifica în fiin ţă m o echipa, dc intervenţii G II. P A V E L semenea, cetăţenilor'altor state, car e dor Vladim ircscu. în ju ru l căreia
pentru a fi executată. Sectorul o rea continuă a întregului sistem operative. Echipa este form ată clin partamentele 3 şi 6 clin strada este scris „Tudor Vladimirescu —
Theodor Aman, repararea conduc L. L IC IU prin activitatea lor politică, economi
prinde într-un grafic lunar de lu folosit în soluţionarea cererilor 15 persoane — instalatori, electri 1821“. Pe cealaltă faţă are drapelul
tei de apă din apartamentul 22 că şi socială au co ntribu it la strânge
crări. oam enilor m uncii. cieni, canalagii — care lucrează al blocului 133, remedierea unei (Continuare in p a j. a 2-a) lui Tudor Vladim irescu. iar* in ju r
rea legăturilor dc prietenie cu (ara
este scris „M edalia Tudor V ladim i-
noastră, la dezvoltarea colaborării in rescu cl. I" (ci. a It-o).