Page 54 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 54
PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3512
CORELARE» CUNOŞTINŢELOR
TEORETICE CU PROBLEMELE 16 APRILIE 1966
PRODUCŢIEI
Vedere parţială C i n e m
din noul oraş con
Continua dezvoltare a industriei subliniază in cadrul lecţiilor, pe lin struit pentru m i
roasire socialiste, perfecţionai ea pro gă regulile organizării acestora, ne nerii din Brad. D EVA: Vanîna Vanlnl — cine
cedeelor tehnologice şi automatizarea cesitatea ca fiecare m uncitor să-si r i m atograful „P a tria ” ; Scara mou-
proceselor de producţie cer cadre de dice continuu calificarea, contribuind Foto: I. TEREK
m uncitori ca lificaţi, m aiştri şi tehni prin iniţia tiva luj creatoare la îm bu che — cinem atograful „A rta : SI-
cieni cu o înaltă pregătire, capabili nătăţirea organizării muncii. 'irapn MERI A: Şoarecele din America
să aplice in producţie cele Dezbătînd tema „Metodele înain ţş l „j • TD T* "W — cinem atograful „M ureşul*;
HUNEDO ARA: Domnul — cine
mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tate de organizare a m uncii”, profe matograful „Flacăra"; învăţăto
tehnicii. Aceasta impune cadre sorul insistă asupra acelor metode rul din Vigcvano — cinemato
lor didactice din invăţăm intul tare se aplică în uzina de reparaţii
profesional ş> tehnic, sarcina de a a utila je lo r m iniere: organizarea lu graful „C onstructorul"; T E LIU C ;
ridica pe o treaptă tot mai înaltă crului după grafic, metoda aplicată Fata în doliu — cinematograful
piocesvil instructiv-educativ, de a-si in secţii şi ateliere, cu evidenţa pe „M in e ru l"; PETRO ŞANI: Cc s-a
ridica necontenit măiestria pedagogi produse finite nu pe operaţii, deser intîmplat cu Baby Janc — cine
că, pentru a realiza in cele mai bune virea sim ultană a mai m ultor maşini m atograful „R epublica” ; Winnctou
condiţii instruirea si educarea tinerei de către un muncitor, procedeele în s e ria a ll-a — cinem atograful „7
generaţii de m uncitori ca lifica ţi si trebuinţate la Ireze şi strunguri de In cooperativele Noiem brie"; LU P E N I: Tom Jonncs
tehnicieni. acelaşi tip sau la maşini de tăiat roţi SPORT » SPORT ® SPORT cinem atograful „C u ltural" ; LO-
Experienţa anilor trecuţi ne arata dinţate de diferite tip u ri (conice si de consum NEA: O stea cade din ccr — cine
că lecţia trebuie sâ fie adine funda cilindrice), precum si extinderea a- m atograful „7 N oiem brie"; Dc-aş fi
mentată pe meseria in care se pre cestor metode la maşinile de re ctifi Harap A lb — cinem atograful „M i
Profesorul insistă, de asemenea, a- SARCINILE DE PLAN
gătesc v iito rii m uncitori şi tehnicieni, care. nerul"; C R IV ID IA : Mofturi 1900
iar cunoştinţele predate trebuie să se Handbal în 7 E S C U R T — cinem atograful „M uncitoresc";
concretizeze direct în formarea şi supra preluării din mers a maşini A L B A IU L IA : Depăşirea — cine
perfecţionarea deprinderilor practice lo r care se aplică in acele locuri de SINT ÎNDEPLINITE G In prim ul meci al sem ifinale reprezentativele fem inine ale Ro m atograful „V icto ria " Nevasta nr.
a tit în atelierul şcoală cit şi în pro muncă pentru a evita prezenţa unor lo r .Cupei Cupelor'* la fotbal, des mâniei şi Iugoslaviei. 13 — cinem atograful „23 August";
ducţie strangulări in procesul de producţie. La Orăştie s-au desfăşurat între făşurat la Glasgow, form aţia scoţi TEIUS: Karam bol — cinematogra
Călăuzită de această idee, conduce Unele neajnnsurri provenite ca SI DEPĂŞITE cerile de handbal in 7 contînd pen ană Celtic a întrecut cu scorul de © T radiţionalul turneu interna ful „V icto ria "; Z L A T N A : Omul
rea şcolii a urm ărit ca fiecare pro urm are a organizării necorespun/.ă- tru campionatul raional şcolar. La 1-0 (0-0) echipa engleză Liverpool. ţional de handbal de la Sarajevo m afiei — cinem atograful „M unci
fesor, indiferent de disciplina pe care toare a lucrului la maşină au fost această com petiţie au participat c- U nicul gol a fost marcat în m inutul (Iugoslavia) va începe la 1 mai cu to ru l"; SEBEŞ: Trageţi în Stanis-
o predă, să îm bine invăţăm intul teo arătate elevilor prin popularizarea © V IN T U L DE JOS — R AIO 52 de Lcnnox. participarea selecţionatelor Belgrad, las — cinematograful „Progresul” ;
retic cu munca productivă, să asi unei benzi, cuprinzînd înregistrarea N U L A LB A . Com itetul executiv chipele de fete de la liceele din O- Bucureşti, Koln şi Sarajevo. Capi Asta-i tot cc s-a în lim p la t — ci
Q La Ncapole echipele F.C. Nea-
gure elevilor o bază teoretică strins curentului consumat prin contoare e- al cooperativei din localitate a fi îăştie şi C ugir precum şi cele de pole şi Steaua Roşie Belgrad s-au tala ţă rii noastre va fi reprezentată nematograful „Sebeşul"; APO L-
legată de procesul de producţie me lcctrice, care arată neritm icitatea e- nalizat zilele trecute felul in care Ja Şcoala tehnică horticolă Geoagiu. de o echipă de tineret. DUL DE SUS: A rhiva secretă dc
reu în dezvoltare. xecutări i operaţiunilor. s-au realizat sarcinile ele plan pe In prim ul meci s-au în tîln it echi în tîln it in ccl de-al doilea joc din pe Elba — cinem atograful „23 A u
Să vedem cum se reflectă aceasta Pentru celelalte discipline de cul trim estrul I. lată ce a reie prim ul tu r al .Cupei Europei Cen O Peste 2.000 de spectatori au ur gust"; ORĂŞTIE: 7 ani dc căsni
in cadrul procesului de invâţăm int tură tehnică sau de cultură generală, şit cu acest prilej. Planul la pele din Orăştie şi Şcoala tehnică trale ”. Fotbaliştii italieni au o b ţi m ărit meciul internaţional de box cie — cinem atograful „Flacăra" ;
teoretic la disciplina „Organizarea şi JegâtuiH cu viaţa de producţie se desfacerea m ă rfu rilo r a fost depă horticolă Geoagiu. Fetele din Orăş- nut victoria cu scorul de 2»-l (1-0). dintre echipele selecţionate ale A m in tiri din copilărie — cinema
planificarea întreprinde rilor indus poate face cu m ultă uşurinţă în la şit cu 14 la sută, iar la achiziţii tie au cîştigat cu scorul de G-0. In Pentru tu iu l urm ător s^a calificat Austriei şi Ungariei. P ugiliştii ma tograful „P atria"; CUG IR: Spre
triale socialiste”. boratoarele şcolii, sau in orele de curs cu 32 la sută. La secţiile presta însă form aţia iugoslavă, care a cis- ghiari au term inat învingători cu culm i — cinem atograful „7 Noiem
Este ştiut c«â viito ru l absolvent al teoretic prin exemple luate din pro toare de servicii planul producţi cel dc-al doilea joc s-au în tîln it e- tigat prim ul meci cu scorul de 2-0. scorul de 13-7. b rie "; H AŢEG : Îndrăzneţul Par-
scolii noastre profesionale va lucra ducţie. Pentru realizarea unită ei globale şi m arfă s-a depăşit cu chipcle Şcolii tehnice horticole din $ Astăzi începe la Ploieşti în tîl- daillan — cinem atograful „Popu
Ja exploatările m iniere din Valea ţii dintre teorie si practică, pro 1,4 şi respectiv 38,4 la sută. D in Geoagiu şi Liceul din Cugir, S cor: nirea internaţională de şah dintre (Agerpres). la r"; BRAD : IWarilvn — cinemato
J iu lu i sau in cadrul Uzinelor de re- fesorii cunosc programele şcolare de tre lucrăto rii cooperativei se re 5-3 pentru jucătoarele din Geoagiu. graful „Steaua roşie"; JLIA : D in
.parat u tila j m inier Petroşani. Pentru Ja m ateriile înrudite, vizitează locu marcă tov. Aurel Javla, Risn A- colo dc barieră — cinem atograful
aceasta, profesorul trebuie sâ reali rile de muncă din întreprinderi, se dalbert. M ana Mărginean, Tere Cel de-al treilea ir.eci a avut loc „Lum ina".
zeze o strînsă corelare a cunoştinţe- pun la curent cu tehnica nonă şi se zia Tolgheş, Comlo Oscar, precum între echipele Liceului .A urel Vlaîcu" Zboruri de agrement
Jor teoretice predate la clasă cu pro preocupă de organizarea şi dotarea şi consiliile săteşti din Im u i şi din Orâşlic şi Liceului din Cugir,
blemele de organizare a m uncii din cabinetelor şi laboratoai elor cu tot V in ţul de Jos în frunte cu pre meci term inat cu scorul de 14-3 în „TA R O M " Deva organizează în zilele de 17 si 24 aprilie a.c. „ZBO
cadrul m inelor sau uzinei. ceea ce este necesar pentru discipli şedinţii lo r 11 ie Cucuianu şi RURI DE AG R EM EN T”. Zborurile au Joc între orele 10—14.
Spre exemplu, la organizarea Jo na pe care o predau. Gheorghe Bota favoarea jucătoarelor din Orăştie. Tarifele pentru asemenea zboruri sînt :
cului de muncă al lăcătuşului me Antrenarea elevilor in diferite cer D U M ITR U TUDORUŢ De-a lungul întrecerilor s-ajl^re- — 28 lei pentru adulţi PRO G RAM UL 1: 5.06 Cîntece si
canic m ontator, în cazul executării curi tehnice şi participarea lor la corespondent marcat jucătoarele TVIaiorescu, Mirza — 14 lei pentru copii intre 3-7 0 ani jocuri populare din legiunile ţă
operaţiei de montare a tre n u rilo r ele confecţionarea m aterialului didactic şi Bodea de i)a Orăştie, Comşa Şi — 5 lei pentru copii intre 1-3 ani. rii; 5,40 M arşuri sportive; 5,50
ro ţi pentru vagoneti. profesorul in contribuie la aplicarea in practică a © SĂLAŞ — R A IO N U L H A înscrierile pentru zboruri se tac la agenţia TAR O M Deva in fiecare M elodii distractive executate Ja
sistă asupra necesităţii folosirii dis cunoştinţelor teoretice. ŢEG. Lucrătorii cooperativei de Ciufudeanu de la Geoagiu şi Păcu zi între orele 7,00— 13,00 şi 16,30 — 18,30. dife rite instrum ente; 6,10 Muzică
pozitivelor pentru montarea rulm en Pentru viilo r, ne propunem sâ an consum din comuna noastră au rar u din Cugir. uşoară; 6,15 Transm item pentru
ţilo r precum şi asupra unor reguli de trenăm în continuare tonte cadrele îndeplinit şi depăşit planul pe In urma disputelor, pe prim ul loc sate; 6,22 M elodii populare inter
amenajare a locului de muncă, în aşa didactice la confecţionarea materia trim estrul I după cum urmează; pretate la muzicuţă; 6,45 Salut vo
fel incit să asigure efectuarea unor lului didactic, să extindem vizitele In aprovizionare cu 5 la sută, la s-a clasat echipa Liceului «Aurel ios de pionier; 7,15 Voie bună la
m işcări ritm ice, scurte şi utile, subli Ja întreprinderile m iniere clin Valea desfacere cu 2 la sulă, iar la car V laicu“ din Orăştie, pe locul l i echi slîrsit de săptâminâ; 7,30 Selec-
niind în acest scop felul cum trebuie Jiulu i, pentru a da posibilitatea să te — diversă — cu 35 la sută. La pa Şcolii tehnice horticole din Geoa tiu n i clin opereta „N unta ungară"
realizată aşezarea ro ţilo r de vago- se vadă la faţa locului maşinile şi giu, iar pe locul III echipa Liceului 0 problema de actualitate: de Costal; 8.00 Sum arul presei;
neţi, a axelor ru lm enţilo r şi a «celor- mecanismele în stare de funcţionare achiziţii, fond social şi înscriere 8,08 Solişti de muzică populară ;
Jalte piese. şi, in acelaşi tim p. să apelăm la e- de noi m em bri s-au înregistrat din Cugir. 8.30 La m icrofon, melodia prefe
Avînd în vedere faptul că în ca xemplele dale elevilor de viaţa şi de asemenea însemnate depăşiri rată; 9,30 Sfatul m edicului; 10,05
drul atelierului de reparaţii din uzi munca practică. AN D R EI NASTASE N IC O LAE OPKIŞ Evocare literară; 10,20 Muzică de
estradă interpretată de Jean Pâu-
nă lucrările sînt foarte variate, fapt BIKO M A R TIN corespondent ! Î n f r u m u s e ţ a r e a nescu; 10,30 Roza v in tu rilo r; 11.31
pentru care m uncitorii folosesc d i directorul G rupului şcolar V IR G IL BETEA Muzică populară; 12,10 Din viaţa
verse dispozitive de lucru, profesorul m inier al C.C.V.J. Petroşani corespondenţi
muzicală a oraşelor p a trie i; 12,45
LOCALITĂŢILOR Revista revistelor economice; 13,00
Pagini din operete moderne; 14,08
muzicale scrisorilor
Răspunsuri
LAliIRINTiUL CERERILOR După zile friguroa zat bordurile pe în xista mai multă preo legende ; 17,20 Kadiosimpozion;
şi
dumneavoastră; 15,15 M itu ri
18,03
17,40 Valsuri şi tangouri;
se şi ploioase, iată că
ur-
museţarea şalelor, v i
mînd ca
tot
în sflr.şit, prim ăvara treaga distanţă prin cupare pentru în fru în ju ru l globului; 18,13 Orchestra
a in tra t in adevăra muncă patriotică să zitatorul va rămine de muzică populară a F ila rm o n i
(Urmare din pag I) şi 12 aprilie nc-aii fost adresate tatea şi calitatea lu cră rilo r cc mai vorbim . Aşadar, puteţi con tele ei drepturi. Tem se transporte p ie tri cu o impresie şi mai cii de stat din Oradea; l'â,30 Ş ti
telefonic 116 cerci i de intervenţie le-au solicitat stata că cererea f«ace o cale destul peratura în continuă şul necesar. Şi ca bună. inţă, tehnică, fantezie; 19,00 Dia
pentru remedierea unor defec La locuinţa tovarăşului Cons de lungă pină sâ se înfăptuiască. creştere, a trezit în strada să fie cit mai log la m icrofon: Roxana M atelŞ I
Cele mai multe cereri scrise D in Buccş am ple Luigi Ionescu; 19.30 O melodie pc
sînt adresate sectorului clădiri, ţiuni de instalaţii. Mare parte din tantin Stan din strada I. L. Cara- Nu înţeleg de ce nu sc găsesle o treaga natură la via frumoasă, au fost cat spre Btâjeni. A ici adresa dumneavoastră; 20,00 Ra
pentru rem edieri privind defici aceste cereri au fost rezolvate cu giale blocul 4. apartamentul 10, modalitate de rezolvare mai ope ţă. Parcurile sînt p li plantaţi aici aproape ai impresia câ te a- ri iogazeta de seară; 20,45 Noapte
enţe de construcţii, deteriorări de ajutorul echipei de intervenţie, care solicitase repararea băii şi rativă a cererilor noastre. ne de verdeaţă, po 300 pomi. fli într-o staţiune de bună, copii: „M am a"; 20,55 P ro
ziduri, terase, acoperişuri şi altele. despre care a vorbit mai înainte înlocuirea cazanului, am fost in- — Eu ce să vă spun — ne-a în- m ii, unii dintre ei, au In intînipinaiea zi odihnă. Toate aceste gram pentru iu b ito rii de romanţe;
De regulă soluţionarea acestor ce tovarăşul director. Dar multe au tîrr.pinaţi de soţia acestuia. tîm pinat tovarăşa Elena Bulbuc în flo rit. Est? o mare lei de 8 Mai. ne spu frum useţi naturale te 21,15 In vita ţie la dans; 22,20 Pen
reri, în actualul sistem, necesită solicitat şi aportul unor lucrători — Noi am făcut cerere la I.G.O. din strada Brâncuşi nr. 8, aparta plăcere pentru toţi nea tov. Traian G iu r îndeamnă sâ adaugi al tru fiecare, ritm u l preferat; 23,00
un tim p mai îndelungat. Sâ zi din alte compartimente de m un in data de Ifi m artie La scurt mentul 8. Cererea am făcul-o in cetăţenii sâ se p lim giu, preşedintele Co tele făcute dc mina Estrada nocturnă.
cem, de pildă, câ la un bloc oa că, ingreunind, în acest fel, înde tim p a venit un tehnician de a- februarie Mai precis în 22. Chiar be prin locurile în-4 m itetului executiv al omului. Sarcina re vi
recare s-au spart cîtcva ţigle. Lo plinirea unor sarcini de plan. colo care a constatat defecţiunea a doua zi a venit un tovarăş, a dragi te sau sâ sc o-* Sfatului popular co ne com itetului execu PRO G RAM UL II: 8.00 Muzică
catarul depune cererea, aceasta se Peniru cele peste 9000 de apar şi a încheiat un proces verbal. A- văzul ce-i de făcut, şi-a notat şi clUrnească pe băncile munal Baia de Ci is, tiv al sfatului popu din opere; 8,15 Bună dispoziţie cu
înregistrează, se repartizează, se tamente pe care le are întreprin cum o sâptămină au venit cîţiva a plecat După citeva zile am p ri clin parcuri. In acele s-a întocm it un plan la r comunal. muzică uşoară; 8,30 Prelucrări dc
face o constatare, sc întocmeşte derea noastră în îngrijire, s-au în lucrători care au schimbat caza m it o carte poştală prin care ne momente cînd totul special de acţiune — Ce s-a realizat folclor ale com pozitorilor noştri;
documentaţia, se obţine aproba fiin ţa t patru adm inistraţii de bloc. nul, râm inind ca in următoarele anunţa câ s-a întocm it documen în ju r este frumos, privind înfrum useţa pînă acum in aceas 9.29 Parada m elodiilor de estradă;
rea şi, numai bine, peste aproape Acestea se ocupă mai m ult de cu- zile să facă si celelalte lucrări. taţia necesară, iar defecţiunea la odihnitor, cetăţeanul rea şi gospodărirea tă privinţă, tovarăşe 10,00 Cîntece de Augustin Bena ;
trei sâptăm îni un lucrător de-al instalaţia de apă din baie va li se gîndeşte cu res satelor. Planul cu preşedinte ? 10.30 Călătorie muzicală prin re
nostru se deplasează la locul cu executată în luna martie. De la pect la cel care i-a prinde concret ce a- — S-a m uncit in giunile Ploieşti .şi Maramureş ;
pricina şi intr-o jum ătate de oră 1 si pină la 31 martie am aştep creat aceste condiţii, nume sâ se execute tens la repararea 11,07 Din operetele lui Filaret
a înlocuit ţiglele sparte Deci, pen A N C H E T A tat în fiecare zi să vină lucrăto la bunul gospodar. precum şi cetăţenii drum ului din satul Barbu; 11,20 „Scrisori dc dragos
tru o l/eabă care putea fi reme rii Nu îndrăzneam să plec de-a- Dar, cele mai masive care trebuie sâ p a rti Sălătruc. El a fost te" — muzică uşoară; 12,10 Por
diată în ziua cînd s-a făcut sesi casă. Dar. aşa cum i-aţi văzut lucrări de în fru m u cipe S-a prevăzut a reparat pc o lungime trete muzicale; 12.30 Din muzica
zarea, si n-t necesare zile şi săptă- răţenie, de păstrarea bunurilor şi Dc atunci aşteptăm în fiecare zi. dumneavoastră i-am văzut şi cu. seţare şi gospodărire sc executa spoiri de de 800 m.l. Apoi am popoarelor; 13,08 Caleidoscop m u
zical; 14,50 Trei melodii cu Sonia
m ini de-a rin d u l pentru întocm i altele. Eu aş propune ca pe lingă Poate că n-au avut tim p, sau n-au Acum, in aprilie, vni-am zis câ se execută abia in a- faţade, îm prejm uiri făcut pregătirile ne Cruceru; 15,10 Din cele mai în
rea d ife rite lo r ac te. fiecare adm inistraţie de bloc, ce le trebuie. Despre calitatea lu n-are rost să-i mai aştept. Dum ceastă perioadă In <ii garduri din pre cesare in vederea drăgite cîntece; 16,10 Muzică
Consider că înfiinţarea unei să ia fiin ţă cite o echipă fo r crării ce-am putea spune de pc neavoastră ce ziceţi, or să mai aproape toate locali fabricate, lucrări de construirii căm inului populară interpretată de Tita
tăţile regiunii m ii ele
echipe de intervenţii operative mală din cite trei instalatori, acum?! vină? Nu de alta, dar apa s-a in cetăţeni, avind in amenajare a pieţii de cultural, consolidării Bărbulescu si Grigore K iazim ; I
la sectorul de clădiri, formata un canalagiu si un electrician, — S ini m ulţum it — ne-a decla filtra t in zid, tencuiala a început frunte deputaţii, par alimente, vă ru iri de m a lu rilo r riu lu i C ri- 16.30 In drum eţie cu... O N .T . —
doar din cinci oameni — după care sâ aibă în sarcină reme rat tov. Constantin C icţu, din să cadă.. ticipă la amenajarea pomi ete. Şi acest şul A lb, îm prejm ui muzică uşoară; 17,20 Momente
modelul celei de In sectorul dierea tuturor defecţiunilor cc strada Ion Creangă blocul 8, a- ★ de noi zone şi spa plan a început sâ fie rii şcolii. din operete cîntate 'îe Michel
instalaţii — «r rezolva in marc sc ivesc -zilnic. Aceste echipe, partam entul 5. Nici nu mă aştep A m ascultat păreri ale unor to- ţii verzi, refaceri de pus in aplicare. La B lăjeni s-au fă
măsură accslc m ici deficienţe, fiin d la dispoziţia ad m inistraţiilor tam ca cererea mea sâ se rezolve * V a r ă ş i din conducerea I.G.O., drum uri, construirea La ora cînd am v i cut într-adevăr une Dens; 17,30 Jocuri populare; 17,40
descongestionând un num ăr de bloc, ar putea să intervină aşa de repede. La numai citeva păreri ale cîtorva locatari In dis de poduri şi podeţe, zitat comuna Buceş, le pregătiri. Trebuie Capodopere ale lite ra tu rii; 18,00
marc de lucrători care, in a- m ult mai operativ în lichidarea zile de la depunerea ei au venit cu ţii s-au cristalizat citeva pro plantări de pomi o r ni s-a părut că aici să se treacă insă cu Refrene mai puţin cunoscute;
cesl tim p, ar puica executa lu unor deranjamente, dînd posibili lucrători de la I G.O si nc-au puneri privind organizarea mai namentali, lărgiri de s-a m uncit ceva mai mai m ultă hotărire
crări cu un volum mai marc. tate celorlalte sectoare sâ se o- schimbat cazanul Acum baia ininâ a muncii de soluţionare a puţin la antrenarea la executarea lucră 19,03 Rapsozi ai cîntecului popu
cupe de lucrările cu un volum mai cererilor, de perfecţionare a actua străzi. cetăţenilor in acţiu lar: M aria Lătăreţu, D um itru So-
Şi mal am o propunere. Con mare. funcţionează bine lulu i sistem — destul de greoi, de O activitate susţi rilo r gospodăreşti si
ducerea întreprinderii, sfatul Consider că m ulte greutăţi, In blocul 7, apartamentul 6, de sim plificare a filie re i prin rnrc nută am in tiln il şi in nea de înfrum use de înfrum useţare pre pon, Iliu ţâ Rudâreaiui, Iosil M i-
popular orăşenesc care ne tu in constatarea defecţiunilor se pe strada I L Caragiale locu trece o cerere de la depunere pină mai multe locaIit;iti ţare. văzute. huţ; 19,30 Ediţie radiofonică; 19,50
telează, să studieze, eu mai sizate şi întocmirea documenta ieşte fam ilia tovarăşului Alexan la rezolvare. Propunerile care s-au ale raionului Brad. — Abia acum în întrecerea p a trio ti începem dansul: 20,30 Dansuri
multă atenţie, problema unei ţiei slut rreale de faptul că, în dru Kis. Soţia tovarăşului K'is a făcut ni se par interesante, ele ar In comuna Baia de cepem, spuneau tova că pentru gospodări din opere; 20,45 D in repertoriul
aprovizionări 'îndestulătoare şi toată întreprinderea noastră, adresat I.G.O., la 15 februarie, o putea să îmbunătăţească m ult Crjş se traduce cu răşii de la sfatul rea şi Înfrumuseţarea
operative cu m aterialele de un singur om este autorizat i'â cerere prin care solicita repararea activitatea I.G.O. in acest sens. De succes in viaţă pla p o p u l a r comunal oraşelor şi satelor tre eîntâreţei M ina; 21,20 Dansaţi in
rare avem nevoie în satisface îndeplinească această muncă. acoperişului. acera est? necesar ca ele sâ fie nul ele înfrum useţa Este adevărat câ s-a buie să sc desfăşoa ritm u l preferat; 21,45 S criitori la
rea cererilor oam enilor muncii. — Aceasta a fost, de fapt, n re aprobat în sesiu lucrat ceva la des m icrofon: M arin Preda; 23,40 „La
Propun ca tovarăşii din conduce luate în studiu, îm bunătăţite şi a- re în întreaga regiu
La ancheta noastră a fost in v i re să studieze posibilitatea autori doua cerere. Prim a am adrcsal-o plicate in practică. nea sfatului popu’ar chiderea drum ului ne cu mai m ult avînt. balul de sîmbâtâ seara” — m uzi
tat să-şi spună părerea, despi c te zării mai m ultor persoane cu în noiembrie, anul trecut — nc-n N ici un efort nu c prea mare comunal incă clin lu care face legătura in Acum, în aceste zile, că de dans.
ma în discuţie, şi tovarăşul Laros drept de constatare şi de întoc spus tovarăşa Margareta Kis. A- na ianuarie a c. Cea tre Stânija sat si Slâ- este bine sâ se m obi
Ilrislo s, şeful sectorului III insta mire a documentaţiei. tuncî a venit cineva, a constatat atunci cînd e vorba de rezolvarea mai mare lucrare în nija mină. Vom plan lizeze toate forţele Buletine de ştiri şî radiojurna
laţii. El ne-a declarai: D in m ulţim ea celor care s-au si a promis că defecţiunea va li cererilor oamenilor muncii. Avem treprinsă la Baia de ta si noi 300 bucăţi le; 5,00, 6,00; 7,00; 10,00; 12,00;
pomi ornam entali.
— Set torul instalaţii este foarte adresat I.G.O. pentru diferite remediata cit mai cin îiul. După a datoria să înlăturăm la b irin tu l Criş este construirea pentru ca localităţile 14,00; 16,00; 18,00; 22,00; 23,52;
m ult solicitai de oamenii muncii servicii am ales, la intîm plare, doua cerere n-a mai venit nimeni. din calea cererii, să facem ca dru de trotuare pe stra Comuna Bueeş este in care trăim sâ f ic (programul I); 7,30; 9,00; 11,00;
hunedoreni. prin apeluri telefoni cîţiva. Ne-am deplasat la dom ici După cum vedeţi plouă în casa mul acesteia, pină la rezolvare sâ da principală pe o aşezată in tr-un loc cît mai frumoase. 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 21,00;
ce sau cereri scrise. Vă dau im liu l lor, invitîndu-i să-si spună lungime ele 1 500 m l. pitoresc, deosebit de
exemplu. Numai între 29 martie părerea în legătură cu operativi- scărilor, iar despre aspect să nu fie c it mai drept şi cit mai scurt. Pînă acum s-au aşe atractiv. Dacă va c- V. A LB U 23,00; 1,52 (program ul lî).
crescînd in toate direcţiile posi de bălegar de cal pentru a se în Televiziune
m ulţi. Noua ciupercă,
Pseiliota
De pretutindeni bile. Intre tim p, clin ţesutul de suberdulis, poale fi, insă, cu ltiva 19,00 Telejurnalul de scară;
naştere o nouă
creştere a luat
tă fără bălegar dc cal, folosind ca
„calotă” si acum rădăcina era din
nou in stare sâ facă deosebirea mediu graminee de savană, la o 19.15 Pentru cei m ici: In tîm p lâ ri
intre „sus" şi «jos". C hiar la în temperatură dc 30-35 grade C. cu şoricei; 19,40 Pentru şcolari:
depărtarea repetată a calotei, a- Rezultatele obţinute perm it a- Paşi de dans; 20,00 Tele-enciclo-
UN NOU ŢII» ECONOMIC CERCETĂRI P R IV IN D pedia; 21,00 Din m elodiile ecranu
ceasta se reproducea mereu. Ra precierca că într-un v iito r apro
DE SERĂ CREŞTEREA PLAN TELO R piditatea cu care se desfăşoară a- piat populaţia din A frica neagră lu i; 21.35 M iero-nntologie TV ;
cest proces depinde de tem peratu va putea beneficia de un m ijloc 22.15 F ilm : S im ţu l; 23,05 Tcle-
O nouă construcţie amenajată Una din enigmele biologici este ra m ediului înconjurător. im portant de hrană. sport; 23,20 T elejurnalul de noap
după sistemul R ulhner perm ite o de ce cresc tulpinele în sus şi ră te; 23,30 B uletinul meteorologic;
economie considerabilă de supra dăcinile in jos? Cercetătoarea dr c iu p e r c a c o m e s t ib il ă C AUZA IN G Ă LB E N IR II 23,35 închiderea em isiunii.
faţă construită. In turn este in Suzanne Groves şi colaboratorii a c l i m a t i z a t ă
stalat un ascensor,cu ajutorul că ei de la Universitatea O xford s-au IN A FR IC A C EN TRALA FRUNZELOR COPACILOR
ruia plantele ajung la grădinar. apropiat de rezolvarea problemei. Timpul probabil
Viteza ascensorului poate fi re V irfu l rădăcinii unei plante este Roger Heim, directorul Muzeu Ingălbenirea frunzelor este un
glată şi el poat? fi o p rit oricind, protejat de un manşon în formă lu i de istorie naturală din Paris, fenomen frecvent în livezile şi PENTRU 24 ORE
viile din regiunea Balaton. Dr.
in aşa lei in cit toate plantele sâ de calotă, căruia pină acum i se a prezentat în faţa Academici de Dezso Sarosi, colaborator ş tiin ţific
sosească una după alta in poziţia atribuiau numaţ proprietăţi izola Ş tiinţe o notă asupra experien al Institutu lu i maghiar de cerce
cea mai favorabilă pentru a fi toare. După o muncă migăloasă !a ţelor de cultură industrială a ciu Vreme re la tiv călduroasă cu
tări nmpelografice, a demonstrat
tratate şi in g rijite de grădinar. microscop ceiTetătoi ii englezi au percilor comestibile în ţările cal că la originea acestui fenomen sc cerul schimbător. Vor cădea a-
Sera este în întregim e clim ati- îndepărtat această calotă de pe de. Experienţele au fost făcute în allă lipsa de fier. Sub influenţa verse de ploaie. V înt moderat din
vest. Temperatura
staţionară.
zată. Reglarea tem peraturii si u- rădăcinile unor plante de orz şi colaborare cu C ailleux, la labora Ziua va fi cuprinsă intre 19 şi
m id ită ţ’i aerului se face cu ajuto torul de la Lamabokc, in plină unei substanţe feroase de fa b ri 24 grade ia r noaptea între 4 şi
rul unor instalaţii plasate în so porumb, fără a vătăma ţesutul pădure tropicală, pentru cu ltiva caţie maghiară, arborii cu frunze 10 grade.
clul edificiului. Aerul pregătit de creştere dintre ele şi rădăcina rea unei ciuperci din fam ilia sa- galbene cărora li s-a adm inistrat
aici urcă in tu rn , în v irfu l aces pi opriu-zisâ. Rezultatul a fost câ liotelor, înrudită cu cunoscuta «această substanţă au înverzit in PENTRU U RM ĂTO AR ELE
tuia el este absorbit de un ve n ti deşi rădăcinile au continuat sâ 3 Z IL E
lator şi retrim is în soclu cu a ju „ciupercă de Paris*. 8-10 zile. In mai puţin de 15 zile S.U A. — Recent, la Chicago, în cadrul unei expoziţii anuale de
torul unui tub de m aterial plastic crească cu aceeaşi rapiditate, ele Această ciupercă are nevoie de s-a constatat regenerarea lor com am barcaţiuni a fost prezentat acest nou vehicul, „Jigcrul" care poate fi Vremea răm ine schimbătoare
cu un diametru de 50 cm. şi-au pierdut „sim ţul g ra vită ţii", o temperatură de cca 15 grade şi pletă. folosit alît pc ap*ă cit şi pe uscat. cu cern I variabil. Temperatura
staţionară.
W