Page 54 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 54

PAGINA       A  2-A
                                                                                                                                                                                                        DRUMUL  SOCIALISMULUI  Nr.  3512


             CORELARE»  CUNOŞTINŢELOR



             TEORETICE  CU  PROBLEMELE                                                                                                                                                                                            16  APRILIE  1966


             PRODUCŢIEI

                                                                                                                                                                                                           Vedere  parţială        C i n e     m
                                                                                                                                                                                                          din  noul  oraş  con­
               Continua   dezvoltare  a  industriei   subliniază  in  cadrul  lecţiilor,  pe  lin ­                                                                                                       struit  pentru  m i­
             roasire  socialiste,  perfecţionai ea  pro­  gă  regulile  organizării  acestora,  ne­                                                                                                       nerii  din  Brad.    D EVA:  Vanîna  Vanlnl  —  cine­
             cedeelor  tehnologice  şi  automatizarea   cesitatea  ca  fiecare  m uncitor  să-si  r i­                                                                                                                       m atograful   „P a tria ”  ;  Scara mou-
             proceselor  de  producţie  cer  cadre  de   dice  continuu  calificarea,  contribuind                                                                                                         Foto:  I.  TEREK
             m uncitori  ca lificaţi,  m aiştri  şi  tehni­  prin  iniţia tiva  luj  creatoare  la  îm bu­                                                                                                                    che  —  cinem atograful  „A rta :  SI-
             cieni  cu  o  înaltă  pregătire,  capabili   nătăţirea  organizării  muncii.                                                                            'irapn                                                   MERI A:  Şoarecele  din   America
             să   aplice   in   producţie   cele   Dezbătînd  tema  „Metodele  înain­                                                                         ţş l  „j •  TD T* "W                                            —   cinem atograful   „M ureşul*;
                                                                                                                                                                                                                              HUNEDO ARA:  Domnul  —  cine­
             mai   noi   cuceriri   ale  ştiinţei  şi   tate  de  organizare  a  m uncii”,  profe­                                                                                                                            matograful  „Flacăra";  învăţăto­
             tehnicii.   Aceasta   impune   cadre­  sorul  insistă  asupra  acelor  metode                                                                                                                                    rul  din  Vigcvano  —   cinemato­
             lor   didactice   din   invăţăm intul   tare  se  aplică  în  uzina  de  reparaţii
             profesional  ş>  tehnic,  sarcina  de  a   a  utila je lo r  m iniere:  organizarea  lu ­                                                                                                                        graful  „C onstructorul";  T E LIU C ;
             ridica  pe  o  treaptă  tot  mai  înaltă   crului  după  grafic,  metoda  aplicată                                                                                                                               Fata  în  doliu  —  cinematograful
             piocesvil  instructiv-educativ,  de  a-si   in   secţii  şi  ateliere,  cu  evidenţa  pe                                                                                                                         „M in e ru l";  PETRO ŞANI:  Cc  s-a
             ridica  necontenit  măiestria  pedagogi­  produse  finite  nu  pe  operaţii,  deser­                                                                                                                             intîmplat  cu  Baby  Janc  —  cine­
             că,  pentru  a  realiza  in  cele  mai  bune   virea  sim ultană  a  mai  m ultor  maşini                                                                                                                        m atograful „R epublica” ; Winnctou
             condiţii  instruirea  si  educarea  tinerei   de  către  un  muncitor,  procedeele  în­                                                                                                                          s e ria a ll-a   —  cinem atograful  „7
             generaţii  de  m uncitori  ca lifica ţi   si   trebuinţate  la  Ireze  şi  strunguri  de   In  cooperativele                                                                                                    Noiem brie";  LU P E N I: Tom Jonncs
             tehnicieni.                        acelaşi  tip  sau  la  maşini  de  tăiat  roţi                       SPORT                         »    SPORT                          ®     SPORT                            cinem atograful  „C u ltural"  ;  LO-
               Experienţa  anilor  trecuţi  ne  arata   dinţate  de  diferite  tip u ri  (conice  si   de  consum                                                                                                             NEA:  O stea  cade din  ccr  — cine­
             că  lecţia  trebuie  sâ  fie  adine  funda­  cilindrice),  precum  si  extinderea  a-                                                                                                                           m atograful  „7 N oiem brie"; Dc-aş fi
             mentată  pe  meseria  in  care  se  pre­  cestor  metode  la  maşinile  de  re ctifi­                                                                                                                            Harap  A lb  — cinem atograful  „M i­
                                                 Profesorul  insistă,  de  asemenea,  a-  SARCINILE  DE  PLAN
             gătesc  v iito rii  m uncitori  şi  tehnicieni,   care.                                                                                                                                                          nerul";  C R IV ID IA :  Mofturi  1900
             iar  cunoştinţele  predate  trebuie  să  se                                                               Handbal  în  7                                     E      S C U R T                                    —  cinem atograful  „M uncitoresc";
             concretizeze  direct  în  formarea   şi   supra  preluării  din  mers  a  maşini­                                                                                                                                A L B A   IU L IA :  Depăşirea  —  cine­
             perfecţionarea  deprinderilor  practice   lo r  care  se  aplică  in  acele  locuri  de   SINT  ÎNDEPLINITE                                G   In  prim ul  meci  al  sem ifinale­  reprezentativele  fem inine  ale  Ro­  m atograful  „V icto ria "  Nevasta  nr.
             a tit  în  atelierul  şcoală  cit  şi  în  pro­  muncă  pentru  a  evita  prezenţa  unor                                                  lo r  .Cupei  Cupelor'*  la  fotbal,  des­  mâniei  şi  Iugoslaviei.   13  —  cinem atograful  „23  August";
             ducţie                             strangulări  in  procesul  de  producţie.                             La  Orăştie  s-au  desfăşurat  între­  făşurat  la  Glasgow,  form aţia  scoţi­                        TEIUS:  Karam bol  — cinematogra­
               Călăuzită  de  această  idee,  conduce­  Unele  neajnnsurri  provenite   ca   SI  DEPĂŞITE           cerile  de  handbal  in  7  contînd  pen­  ană  Celtic  a  întrecut  cu  scorul  de   ©   T radiţionalul  turneu  interna­  ful  „V icto ria ";  Z L A T N A :   Omul
             rea  şcolii  a  urm ărit  ca  fiecare  pro­  urm are  a  organizării  necorespun/.ă-                   tru  campionatul  raional  şcolar.  La   1-0  (0-0)  echipa  engleză  Liverpool.   ţional  de  handbal   de  la  Sarajevo   m afiei  —  cinem atograful  „M unci­
             fesor,  indiferent de disciplina  pe  care   toare  a  lucrului  la  maşină  au  fost                  această  com petiţie  au  participat  c-   U nicul  gol  a  fost  marcat  în  m inutul   (Iugoslavia)  va  începe  la  1  mai  cu   to ru l";  SEBEŞ:  Trageţi  în  Stanis-
             o  predă,  să  îm bine  invăţăm intul  teo­  arătate  elevilor  prin   popularizarea   ©   V IN T U L   DE  JOS  —  R AIO ­               52  de  Lcnnox.                   participarea  selecţionatelor  Belgrad,   las —  cinematograful  „Progresul” ;
             retic  cu  munca  productivă,  să  asi­  unei  benzi,  cuprinzînd  înregistrarea   N U L  A LB A .  Com itetul   executiv   chipele  de  fete  de  la  liceele  din  O-     Bucureşti,  Koln  şi  Sarajevo.  Capi­  Asta-i  tot  cc  s-a  în lim p la t  —  ci­
                                                                                                                                                        Q   La  Ncapole  echipele  F.C.  Nea-
             gure  elevilor  o  bază  teoretică  strins   curentului  consumat  prin  contoare  e-   al  cooperativei  din  localitate  a  fi­  îăştie  şi  C ugir  precum  şi  cele  de   pole  şi  Steaua  Roşie  Belgrad  s-au   tala  ţă rii  noastre  va  fi  reprezentată   nematograful  „Sebeşul";   APO L-
             legată  de  procesul  de  producţie  me­  lcctrice,  care  arată  neritm icitatea  e-   nalizat  zilele  trecute  felul  in  care   Ja  Şcoala  tehnică  horticolă  Geoagiu.   de  o  echipă  de  tineret.       DUL  DE  SUS:  A rhiva  secretă  dc
             reu  în  dezvoltare.               xecutări i  operaţiunilor.         s-au  realizat  sarcinile  ele  plan  pe   In  prim ul  meci  s-au  în tîln it  echi­  în tîln it  in  ccl  de-al  doilea  joc  din       pe  Elba  — cinem atograful  „23  A u ­
               Să  vedem  cum  se  reflectă  aceasta   Pentru  celelalte  discipline  de  cul­  trim estrul   I.   lată  ce  a   reie­                 prim ul  tu r  al  .Cupei  Europei  Cen­  O   Peste  2.000  de  spectatori  au  ur­  gust";  ORĂŞTIE:  7  ani  dc  căsni­
             in  cadrul  procesului  de  invâţăm int   tură  tehnică  sau  de  cultură  generală,   şit  cu   acest  prilej.   Planul   la   pele  din  Orăştie  şi  Şcoala  tehnică   trale ”.  Fotbaliştii  italieni  au  o b ţi­  m ărit  meciul  internaţional  de  box   cie  —  cinem atograful  „Flacăra"  ;
             teoretic  la  disciplina  „Organizarea  şi   JegâtuiH  cu  viaţa  de  producţie   se   desfacerea  m ă rfu rilo r  a  fost  depă­  horticolă  Geoagiu.  Fetele  din  Orăş-   nut  victoria  cu  scorul  de  2»-l  (1-0).   dintre  echipele   selecţionate   ale   A m in tiri  din  copilărie  —  cinema­
             planificarea  întreprinde rilor   indus­  poate  face  cu  m ultă  uşurinţă  în  la­  şit  cu  14  la  sută,  iar  la  achiziţii   tie  au  cîştigat  cu  scorul  de  G-0.  In   Pentru  tu iu l  urm ător  s^a  calificat   Austriei  şi  Ungariei.  P ugiliştii  ma­  tograful  „P atria";  CUG IR:  Spre
             triale  socialiste”.              boratoarele şcolii,  sau  in  orele  de curs   cu  32  la  sută.  La  secţiile  presta­                 însă  form aţia  iugoslavă,  care  a  cis-   ghiari  au  term inat  învingători  cu   culm i  — cinem atograful  „7  Noiem­
               Este  ştiut  c«â  viito ru l  absolvent  al   teoretic  prin  exemple  luate  din  pro­  toare  de  servicii  planul  producţi­  cel  dc-al  doilea  joc  s-au  în tîln it  e-   tigat  prim ul  meci  cu  scorul  de  2-0.  scorul  de  13-7.  b rie ";  H AŢEG :  Îndrăzneţul  Par-
             scolii  noastre  profesionale  va  lucra   ducţie.   Pentru   realizarea   unită­  ei  globale  şi  m arfă  s-a  depăşit  cu   chipcle  Şcolii  tehnice  horticole  din   $   Astăzi  începe  la  Ploieşti  în tîl-   daillan  —  cinem atograful  „Popu­
             Ja  exploatările  m iniere  din   Valea   ţii  dintre  teorie  si  practică,  pro­  1,4  şi  respectiv  38,4  la  sută.  D in­  Geoagiu  şi  Liceul  din  Cugir,  S cor:   nirea  internaţională  de  şah  dintre  (Agerpres).  la r"; BRAD : IWarilvn  —  cinemato­
             J iu lu i  sau  in  cadrul  Uzinelor  de  re-   fesorii  cunosc  programele  şcolare  de   tre  lucrăto rii  cooperativei  se  re­  5-3  pentru  jucătoarele  din  Geoagiu.                                     graful  „Steaua  roşie";  JLIA :  D in­
             .parat  u tila j  m inier  Petroşani.  Pentru   Ja  m ateriile  înrudite,  vizitează  locu­  marcă  tov.  Aurel  Javla,  Risn  A-                                                                               colo  dc  barieră  —  cinem atograful
             aceasta,  profesorul  trebuie  sâ  reali­  rile  de  muncă  din  întreprinderi,  se   dalbert.  M ana  Mărginean,  Tere­  Cel  de-al  treilea  ir.eci  a  avut  loc                                             „Lum ina".
             zeze  o  strînsă  corelare  a  cunoştinţe-   pun  la  curent  cu  tehnica  nonă  şi  se   zia  Tolgheş,  Comlo  Oscar,  precum   între echipele  Liceului  .A urel Vlaîcu"   Zboruri  de  agrement
             Jor  teoretice  predate  la  clasă  cu  pro­  preocupă  de  organizarea  şi  dotarea   şi  consiliile  săteşti  din  Im u i   şi   din  Orâşlic  şi  Liceului  din  Cugir,
             blemele  de  organizare  a  m uncii  din   cabinetelor  şi  laboratoai elor  cu  tot   V in ţul  de  Jos  în  frunte  cu  pre­  meci  term inat  cu  scorul  de  14-3  în   „TA R O M "  Deva  organizează  în  zilele  de  17  si  24  aprilie  a.c.  „ZBO ­
             cadrul  m inelor  sau  uzinei.    ceea  ce  este  necesar  pentru  discipli­  şedinţii   lo r   11 ie   Cucuianu   şi                      RURI  DE  AG R EM EN T”.  Zborurile  au  Joc  între  orele  10—14.
               Spre  exemplu,  la  organizarea  Jo­  na  pe  care  o  predau.      Gheorghe  Bota                   favoarea  jucătoarelor  din  Orăştie.              Tarifele  pentru  asemenea  zboruri  sînt  :
             cului  de  muncă  al  lăcătuşului  me­  Antrenarea  elevilor  in  diferite  cer­  D U M ITR U   TUDORUŢ   De-a  lungul  întrecerilor  s-ajl^re-   —  28  lei  pentru  adulţi                                      PRO G RAM UL  1:  5.06  Cîntece  si
             canic  m ontator,  în  cazul  executării   curi  tehnice  şi  participarea  lor   la   corespondent    marcat  jucătoarele  TVIaiorescu,  Mirza   —  14  lei  pentru  copii  intre  3-7 0  ani                  jocuri  populare  din  legiunile  ţă­
             operaţiei  de  montare  a  tre n u rilo r  ele   confecţionarea  m aterialului  didactic               şi  Bodea  de  i)a  Orăştie,  Comşa  Şi   —  5  lei  pentru  copii  intre  1-3  ani.                      rii;  5,40  M arşuri  sportive;   5,50
             ro ţi  pentru  vagoneti.  profesorul  in­  contribuie  la  aplicarea  in  practică  a   ©   SĂLAŞ  —  R A IO N U L  H A ­                      înscrierile  pentru  zboruri  se  tac  la  agenţia  TAR O M   Deva  in  fiecare   M elodii  distractive  executate   Ja
             sistă  asupra  necesităţii  folosirii  dis­  cunoştinţelor  teoretice.  ŢEG.  Lucrătorii  cooperativei   de   Ciufudeanu  de  la  Geoagiu  şi  Păcu­  zi  între  orele  7,00— 13,00  şi  16,30  —  18,30.       dife rite   instrum ente;  6,10  Muzică
             pozitivelor  pentru  montarea  rulm en­  Pentru  viilo r,  ne  propunem  sâ  an­  consum  din  comuna  noastră   au   rar u  din  Cugir.                                                                        uşoară;  6,15  Transm item    pentru
             ţilo r  precum  şi  asupra  unor  reguli  de   trenăm  în  continuare  tonte  cadrele   îndeplinit  şi  depăşit   planul  pe   In  urma  disputelor,  pe  prim ul  loc                                          sate;  6,22  M elodii  populare  inter­
             amenajare  a  locului  de  muncă,  în  aşa   didactice  la  confecţionarea  materia­  trim estrul  I  după  cum  urmează;                                                                                       pretate  la  muzicuţă;  6,45  Salut  vo­
             fel  incit  să  asigure  efectuarea  unor   lului  didactic,  să  extindem  vizitele   In  aprovizionare  cu  5  la  sută,  la   s-a  clasat  echipa  Liceului  «Aurel                                          ios  de  pionier;  7,15  Voie  bună  la
             m işcări  ritm ice,  scurte  şi  utile,  subli­  Ja  întreprinderile  m iniere  clin  Valea   desfacere  cu  2  la  sulă,  iar  la  car­  V laicu“  din  Orăştie,  pe  locul  l i   echi­                       slîrsit  de  săptâminâ;  7,30  Selec-
             niind  în  acest  scop  felul  cum  trebuie   Jiulu i,  pentru  a  da  posibilitatea  să   te  —  diversă  —  cu  35  la  sută.  La   pa  Şcolii  tehnice  horticole  din  Geoa­                                tiu n i  clin  opereta  „N unta  ungară"
             realizată  aşezarea  ro ţilo r  de  vago-   se  vadă  la  faţa  locului  maşinile  şi                  giu,  iar  pe  locul  III  echipa  Liceului   0  problema  de actualitate:                               de  Costal;  8.00   Sum arul  presei;
             neţi,  a  axelor  ru lm enţilo r  şi  a «celor-   mecanismele  în  stare  de  funcţionare   achiziţii,  fond  social  şi  înscriere                                                                             8,08  Solişti  de  muzică  populară  ;
             Jalte  piese.                      şi,  in  acelaşi  tim p.  să  apelăm  la  e-   de  noi  m em bri  s-au  înregistrat   din  Cugir.                                                                            8.30  La  m icrofon,  melodia  prefe­
               Avînd  în  vedere  faptul  că  în  ca­  xemplele  dale  elevilor  de  viaţa   şi   de  asemenea  însemnate  depăşiri                                                                                           rată;  9,30  Sfatul  m edicului;  10,05
             drul  atelierului  de  reparaţii  din  uzi­  munca  practică.                   AN D R EI  NASTASE               N IC O LAE  OPKIŞ                                                                              Evocare  literară;  10,20  Muzică  de
                                                                                                                                                                                                                             estradă  interpretată  de  Jean  Pâu-
             nă  lucrările  sînt  foarte  variate,  fapt   BIKO  M A R TIN                        corespondent                                        !  Î n f r u m u s e ţ a r e a                                          nescu;  10,30  Roza  v in tu rilo r;  11.31
             pentru  care  m uncitorii  folosesc  d i­  directorul  G rupului  şcolar                                          V IR G IL   BETEA                                                                             Muzică  populară;  12,10  Din  viaţa
             verse  dispozitive  de  lucru,  profesorul  m inier  al  C.C.V.J.  Petroşani                                       corespondenţi
                                                                                                                                                                                                                              muzicală  a  oraşelor  p a trie i;  12,45
                                                                                                                                                          LOCALITĂŢILOR                                                      Revista  revistelor economice;  13,00
                                                                                                                                                                                                                              Pagini  din  operete  moderne;  14,08
                                                                                                                                                                                                                                         muzicale  scrisorilor
                                                                                                                                                                                                                              Răspunsuri
             LAliIRINTiUL  CERERILOR                                                                                                                        După  zile  friguroa­  zat  bordurile  pe   în­  xista  mai  multă  preo­  legende  ;   17,20   Kadiosimpozion;
                                                                                                                                                                                                                                                         şi
                                                                                                                                                                                                                              dumneavoastră;  15,15  M itu ri
                                                                                                                                                                                                                                                       18,03
                                                                                                                                                                                                                              17,40  Valsuri  şi  tangouri;
                                                                                                                                                          se  şi  ploioase,  iată  că
                                                                                                                                                                                                 ur-
                                                                                                                                                                                                       museţarea  şalelor,  v i­
                                                                                                                                                                                 mînd  ca
                                                                                                                                                                                           tot
                                                                                                                                                          în   sflr.şit,  prim ăvara   treaga  distanţă   prin   cupare  pentru  în fru ­  în  ju ru l  globului;  18,13  Orchestra
                                                                                                                                                          a  in tra t  in  adevăra­  muncă  patriotică   să   zitatorul  va   rămine   de  muzică  populară  a  F ila rm o n i­
                   (Urmare  din  pag  I)        şi  12  aprilie  nc-aii  fost  adresate   tatea  şi  calitatea   lu cră rilo r   cc   mai  vorbim .  Aşadar,  puteţi  con­  tele  ei  drepturi.  Tem­  se  transporte   p ie tri­  cu  o  impresie  şi  mai   cii  de  stat  din  Oradea;  l'â,30  Ş ti­
                                                telefonic  116  cerci i  de  intervenţie   le-au  solicitat          stata  că  cererea f«ace o cale  destul   peratura  în  continuă   şul  necesar.   Şi   ca   bună.       inţă,  tehnică,  fantezie;  19,00  Dia­
                                                pentru  remedierea   unor   defec­  La  locuinţa   tovarăşului  Cons­  de  lungă  pină  sâ  se  înfăptuiască.   creştere,  a  trezit  în­  strada  să  fie  cit  mai          log  la  m icrofon:  Roxana  M atelŞ I
               Cele  mai  multe   cereri  scrise                                                                                                                                                         D in  Buccş  am  ple­  Luigi  Ionescu;  19.30  O  melodie  pc
             sînt  adresate  sectorului   clădiri,   ţiuni  de  instalaţii.  Mare  parte  din   tantin  Stan  din  strada  I.  L.  Cara-   Nu  înţeleg  de  ce  nu  sc  găsesle  o   treaga  natură  la  via­  frumoasă,   au   fost   cat  spre  Btâjeni.  A ici   adresa  dumneavoastră;  20,00  Ra­
             pentru  rem edieri  privind  defici­  aceste  cereri  au  fost  rezolvate  cu   giale  blocul  4.  apartamentul   10,   modalitate  de  rezolvare  mai  ope­  ţă.  Parcurile  sînt  p li­  plantaţi  aici  aproape   ai  impresia  câ  te  a-   ri iogazeta  de  seară;  20,45  Noapte
             enţe  de  construcţii,  deteriorări  de   ajutorul   echipei  de  intervenţie,   care  solicitase  repararea  băii   şi   rativă  a  cererilor  noastre.  ne  de  verdeaţă,  po­  300  pomi.  fli  într-o  staţiune  de   bună,  copii:  „M am a";  20,55  P ro­
             ziduri,  terase,  acoperişuri  şi  altele.   despre  care  a  vorbit  mai  înainte   înlocuirea  cazanului,  am  fost  in-   —  Eu  ce  să  vă  spun  —  ne-a  în-   m ii,  unii  dintre  ei,  au   In  intînipinaiea  zi­  odihnă.  Toate  aceste   gram  pentru  iu b ito rii  de  romanţe;
             De  regulă  soluţionarea  acestor  ce­  tovarăşul  director.  Dar  multe  au   tîrr.pinaţi  de  soţia  acestuia.  tîm pinat  tovarăşa   Elena  Bulbuc   în flo rit.  Est?  o  mare   lei  de  8  Mai.  ne  spu­  frum useţi  naturale  te   21,15  In vita ţie   la  dans;  22,20  Pen­
             reri,  în  actualul  sistem,  necesită   solicitat  şi  aportul  unor  lucrători   —  Noi  am  făcut  cerere  la  I.G.O.   din  strada  Brâncuşi  nr. 8,  aparta­  plăcere  pentru   toţi   nea  tov.  Traian  G iu r­  îndeamnă sâ adaugi al­  tru   fiecare,  ritm u l  preferat;  23,00
             un  tim p  mai  îndelungat.  Sâ  zi­  din  alte  compartimente  de  m un­  in  data  de  Ifi  m artie  La  scurt   mentul  8.  Cererea  am  făcul-o  in   cetăţenii  sâ  se  p lim ­  giu,  preşedintele  Co­  tele  făcute  dc  mina   Estrada  nocturnă.
             cem,  de  pildă,  câ  la  un  bloc  oa­  că,  ingreunind,  în  acest  fel,  înde­  tim p  a  venit  un  tehnician  de  a-   februarie  Mai  precis  în  22.  Chiar   be  prin  locurile   în-4   m itetului  executiv  al   omului.  Sarcina  re vi­
             recare  s-au  spart  cîtcva  ţigle.  Lo­  plinirea  unor  sarcini  de  plan.  colo  care  a  constatat  defecţiunea   a  doua  zi  a  venit  un  tovarăş,  a   dragi te  sau  sâ  sc  o-*   Sfatului  popular  co­  ne  com itetului  execu­  PRO G RAM UL  II:  8.00  Muzică
             catarul  depune  cererea,  aceasta  se   Peniru  cele  peste  9000  de  apar­  şi  a  încheiat  un  proces  verbal.  A-   văzul  ce-i  de  făcut,  şi-a  notat  şi   clUrnească  pe  băncile   munal  Baia  de  Ci is,   tiv   al  sfatului  popu­  din  opere;  8,15  Bună  dispoziţie  cu
             înregistrează,  se  repartizează,  se   tamente  pe  care  le  are  întreprin­  cum  o  sâptămină  au  venit  cîţiva   a  plecat  După  citeva  zile  am  p ri­  clin  parcuri.  In  acele   s-a  întocm it  un  plan   la r  comunal.  muzică  uşoară;  8,30  Prelucrări  dc
             face  o  constatare,  sc  întocmeşte   derea  noastră  în  îngrijire, s-au  în­  lucrători  care  au  schimbat  caza­  m it  o  carte  poştală  prin  care  ne   momente  cînd   totul   special   de   acţiune   —  Ce  s-a   realizat   folclor  ale  com pozitorilor  noştri;
             documentaţia,  se  obţine  aproba­  fiin ţa t  patru  adm inistraţii de bloc.   nul,  râm inind  ca  in  următoarele   anunţa  câ  s-a  întocm it  documen­  în  ju r  este   frumos,   privind  înfrum useţa­  pînă  acum  in  aceas­  9.29  Parada  m elodiilor  de  estradă;
             rea  şi,  numai  bine,  peste  aproape   Acestea  se  ocupă  mai  m ult  de  cu-  zile  să  facă  si  celelalte  lucrări.  taţia  necesară,  iar  defecţiunea  la   odihnitor,  cetăţeanul   rea  şi   gospodărirea   tă  privinţă,  tovarăşe   10,00  Cîntece  de  Augustin  Bena  ;
             trei  sâptăm îni  un  lucrător  de-al                                                                    instalaţia  de  apă  din  baie  va  li   se  gîndeşte  cu   res­  satelor.   Planul   cu­  preşedinte ?  10.30  Călătorie  muzicală  prin  re­
             nostru  se  deplasează  la  locul  cu                                                                    executată  în  luna  martie.  De  la   pect  la  cel  care   i-a   prinde  concret  ce  a-   —  S-a  m uncit  in ­  giunile  Ploieşti   .şi   Maramureş  ;
             pricina  şi  intr-o  jum ătate  de  oră                                                                  1  si  pină  la  31  martie  am  aştep­  creat  aceste  condiţii,   nume  sâ  se  execute   tens   la   repararea   11,07  Din  operetele   lui   Filaret
             a  înlocuit  ţiglele  sparte  Deci, pen­  A N C H E T A                                                  tat  în  fiecare  zi  să  vină  lucrăto­  la   bunul   gospodar.   precum  şi   cetăţenii   drum ului  din   satul   Barbu;  11,20  „Scrisori  dc  dragos­
             tru  o  l/eabă  care  putea  fi  reme­                                                                   rii  Nu  îndrăzneam  să  plec  de-a-   Dar,  cele  mai  masive   care  trebuie  sâ  p a rti­  Sălătruc.  El  a   fost   te"  —  muzică  uşoară;  12,10  Por­
             diată  în  ziua  cînd  s-a  făcut  sesi­                                                                 casă.  Dar.  aşa  cum  i-aţi  văzut   lucrări  de   în fru m u ­  cipe  S-a  prevăzut  a   reparat  pc  o  lungime   trete  muzicale;  12.30  Din  muzica
             zarea,  si n-t necesare  zile şi  săptă-   răţenie,  de  păstrarea  bunurilor  şi   Dc  atunci  aşteptăm  în  fiecare  zi.   dumneavoastră  i-am  văzut  şi  cu.   seţare  şi  gospodărire   sc  executa  spoiri  de   de  800  m.l.  Apoi  am   popoarelor;  13,08  Caleidoscop  m u­
                                                                                                                                                                                                                              zical;  14,50  Trei  melodii  cu  Sonia
             m ini  de-a  rin d u l  pentru  întocm i­  altele.  Eu  aş  propune  ca  pe  lingă   Poate  că  n-au  avut  tim p,  sau  n-au   Acum,  in  aprilie,  vni-am  zis  câ   se  execută  abia  in  a-   faţade,   îm prejm uiri   făcut  pregătirile   ne­  Cruceru;  15,10  Din  cele  mai  în ­
             rea  d ife rite lo r  ac te.         fiecare  adm inistraţie  de  bloc,   ce  le  trebuie.  Despre  calitatea  lu ­  n-are  rost  să-i  mai  aştept.  Dum­  ceastă   perioadă   In   <ii  garduri  din   pre­  cesare   in   vederea   drăgite   cîntece;   16,10   Muzică
                  Consider  că  înfiinţarea  unei   să  ia  fiin ţă   cite  o  echipă  fo r­  crării  ce-am  putea  spune  de  pc   neavoastră  ce  ziceţi,  or  să  mai   aproape  toate  locali­  fabricate,  lucrări   de   construirii  căm inului   populară  interpretată   de   Tita
                                                                                                                                                          tăţile  regiunii  m ii  ele
                echipe  de  intervenţii  operative   mală  din  cite  trei  instalatori,   acum?!                     vină?  Nu  de  alta,  dar  apa  s-a  in ­  cetăţeni,   avind   in   amenajare  a  pieţii  de   cultural,  consolidării   Bărbulescu  si  Grigore   K iazim ;  I
                la  sectorul  de  clădiri,  formata   un  canalagiu  si  un  electrician,   —  S ini  m ulţum it  —  ne-a  decla­  filtra t  in  zid,  tencuiala  a  început   frunte  deputaţii,  par­  alimente,  vă ru iri   de   m a lu rilo r  riu lu i  C ri-   16.30  In  drum eţie  cu...  O N .T .  —
                doar  din  cinci  oameni  —  după   care  sâ  aibă  în  sarcină  reme­  rat  tov.  Constantin   C icţu,   din   să  cadă..                ticipă  la  amenajarea   pomi  ete.   Şi   acest   şul  A lb,  îm prejm ui­  muzică  uşoară;  17,20   Momente
                modelul  celei  de  In  sectorul   dierea  tuturor  defecţiunilor  cc   strada  Ion  Creangă  blocul  8,  a-       ★                      de  noi  zone  şi  spa­  plan  a  început  sâ  fie   rii  şcolii.   din  operete  cîntate   'îe   Michel
                instalaţii  —  «r  rezolva  in  marc   sc  ivesc  -zilnic.  Aceste  echipe,   partam entul  5.  Nici  nu  mă  aştep­  A  m  ascultat  păreri  ale  unor  to-  ţii  verzi,  refaceri  de   pus  in  aplicare.  La  B lăjeni  s-au  fă ­
                măsură  accslc  m ici  deficienţe,   fiin d   la  dispoziţia  ad m inistraţiilor   tam  ca  cererea  mea  sâ  se  rezolve   * V a r ă ş i  din  conducerea  I.G.O.,   drum uri,  construirea   La  ora  cînd  am  v i­  cut  într-adevăr  une­  Dens;  17,30  Jocuri  populare;  17,40
                descongestionând   un   num ăr   de   bloc,  ar  putea  să  intervină   aşa  de  repede.  La  numai  citeva   păreri  ale  cîtorva  locatari  In  dis­  de  poduri  şi   podeţe,   zitat  comuna   Buceş,   le  pregătiri.  Trebuie   Capodopere  ale  lite ra tu rii;   18,00
                marc  de  lucrători  care,  in  a-   m ult  mai  operativ  în  lichidarea   zile  de  la  depunerea  ei  au  venit   cu ţii  s-au  cristalizat  citeva  pro­  plantări  de  pomi  o r­  ni  s-a  părut  că  aici   să  se  treacă  insă  cu   Refrene  mai   puţin   cunoscute;
                cesl  tim p,  ar  puica  executa  lu ­  unor  deranjamente,  dînd  posibili­  lucrători  de  la   I G.O  si  nc-au   puneri  privind  organizarea   mai   namentali,  lărgiri  de   s-a  m uncit  ceva  mai   mai  m ultă   hotărire
                crări  cu  un  volum  mai  marc.  tate  celorlalte  sectoare  sâ  se  o-   schimbat  cazanul   Acum   baia   ininâ  a  muncii  de  soluţionare   a               puţin  la   antrenarea   la  executarea   lucră­  19,03  Rapsozi  ai  cîntecului  popu­
                                                cupe  de  lucrările cu  un  volum  mai                               cererilor,  de  perfecţionare a actua­  străzi.             cetăţenilor  in   acţiu­                     lar:  M aria  Lătăreţu,  D um itru  So-
                  Şi  mal  am  o  propunere.  Con­  mare.                         funcţionează  bine                  lulu i  sistem  —  destul  de  greoi,  de   O  activitate   susţi­               rilo r  gospodăreşti   si
                ducerea  întreprinderii,   sfatul   Consider  că  m ulte  greutăţi,   In  blocul  7,  apartamentul  6,  de   sim plificare  a  filie re i  prin  rnrc   nută  am  in tiln il  şi  in   nea   de   înfrum use­  de  înfrum useţare  pre­  pon,  Iliu ţâ   Rudâreaiui,  Iosil  M i-
                popular  orăşenesc  care  ne  tu­  in  constatarea  defecţiunilor  se­  pe  strada  I   L  Caragiale  locu­  trece  o  cerere  de  la  depunere  pină   mai  multe   locaIit;iti   ţare.  văzute.             huţ;  19,30  Ediţie  radiofonică;  19,50
                telează,  să  studieze,  eu   mai   sizate  şi  întocmirea  documenta­  ieşte  fam ilia  tovarăşului  Alexan­  la  rezolvare.  Propunerile care  s-au   ale  raionului   Brad.   —  Abia  acum   în ­  întrecerea  p a trio ti­  începem  dansul:   20,30  Dansuri
                multă  atenţie,   problema  unei   ţiei  slut  rreale  de  faptul că, în   dru  Kis.  Soţia  tovarăşului  K'is  a   făcut  ni  se  par  interesante,  ele  ar   In  comuna  Baia   de   cepem,  spuneau  tova­  că  pentru  gospodări­  din  opere;  20,45  D in  repertoriul
                aprovizionări  'îndestulătoare şi   toată   întreprinderea  noastră,   adresat  I.G.O.,  la  15  februarie,  o   putea   să  îmbunătăţească   m ult   Crjş  se  traduce   cu   răşii   de  la   sfatul   rea  şi  Înfrumuseţarea
                operative  cu  m aterialele   de   un  singur  om  este  autorizat  i'â   cerere  prin  care  solicita  repararea   activitatea  I.G.O.  in  acest  sens.  De   succes  in  viaţă  pla­  p o p u l a r   comunal   oraşelor şi  satelor  tre ­  eîntâreţei  M ina;  21,20  Dansaţi  in
                rare  avem  nevoie  în  satisface­  îndeplinească   această  muncă.   acoperişului.                   acera  est?  necesar  ca  ele  sâ  fie   nul  ele  înfrum useţa­  Este  adevărat  câ  s-a   buie  să  sc  desfăşoa­  ritm u l  preferat;  21,45  S criitori  la
                rea  cererilor  oam enilor  muncii.                                 —  Aceasta  a  fost,  de  fapt,   n                                   re  aprobat  în   sesiu­  lucrat  ceva  la   des­                   m icrofon:  M arin  Preda;  23,40  „La
                                                Propun  ca  tovarăşii  din  conduce­                                  luate  în  studiu,  îm bunătăţite  şi  a-                                        re  în  întreaga  regiu­
               La  ancheta  noastră  a  fost  in v i­  re  să  studieze  posibilitatea  autori­  doua  cerere.  Prim a  am  adrcsal-o   plicate  in  practică.  nea  sfatului  popu’ar   chiderea   drum ului   ne  cu  mai  m ult  avînt.   balul  de  sîmbâtâ  seara”  —  m uzi­
             tat  să-şi  spună  părerea,  despi c  te­  zării  mai   m ultor   persoane   cu   în  noiembrie,  anul  trecut  —  nc-n   N ici  un  efort  nu  c  prea  mare   comunal  incă  clin  lu­  care  face  legătura  in ­  Acum,  în  aceste  zile,   că  de  dans.
             ma  în  discuţie,  şi  tovarăşul  Laros   drept  de  constatare  şi  de  întoc­  spus  tovarăşa  Margareta  Kis.  A-                         na  ianuarie  a c.  Cea   tre  Stânija  sat  si  Slâ-   este  bine  sâ  se  m obi­
             Ilrislo s,  şeful  sectorului  III  insta­  mire  a  documentaţiei.  tuncî  a  venit  cineva,  a  constatat   atunci  cînd  e  vorba  de rezolvarea   mai  mare  lucrare  în­  nija  mină.  Vom  plan­  lizeze   toate   forţele   Buletine  de  ştiri  şî  radiojurna­
             laţii.  El  ne-a  declarai:        D  in  m ulţim ea  celor  care   s-au   si  a  promis  că  defecţiunea  va  li   cererilor  oamenilor  muncii.  Avem   treprinsă  la  Baia  de   ta  si  noi  300  bucăţi     le;  5,00,  6,00;  7,00;  10,00;   12,00;
                                                                                                                                                                                 pomi  ornam entali.
               —  Set torul  instalaţii  este  foarte   adresat  I.G.O.  pentru  diferite   remediata  cit  mai  cin îiul.  După  a   datoria  să  înlăturăm    la b irin tu l   Criş  este  construirea   pentru  ca  localităţile   14,00;  16,00;  18,00;   22,00;   23,52;
              m ult  solicitai  de  oamenii  muncii   servicii  am   ales,  la  intîm plare,   doua  cerere  n-a  mai  venit  nimeni.   din  calea  cererii,  să  facem  ca  dru­  de  trotuare  pe  stra­  Comuna  Bueeş  este   in  care  trăim   sâ  f ic   (programul  I);  7,30;  9,00;   11,00;
             hunedoreni.  prin  apeluri  telefoni­  cîţiva.  Ne-am  deplasat  la  dom ici­  După  cum  vedeţi  plouă  în  casa   mul  acesteia,  pină  la  rezolvare  sâ   da  principală   pe  o   aşezată  in tr-un    loc   cît  mai  frumoase.  13,00;  15,00;  17,00;   19,00;  21,00;
             ce  sau  cereri  scrise.  Vă  dau  im   liu l  lor,  invitîndu-i  să-si   spună                                                              lungime  ele  1  500  m  l.   pitoresc,  deosebit  de
             exemplu.  Numai  între  29  martie  părerea  în  legătură  cu  operativi-  scărilor,  iar  despre  aspect  să  nu  fie  c it  mai  drept  şi  cit  mai  scurt.  Pînă  acum  s-au  aşe­  atractiv.  Dacă  va  c-  V.  A LB U  23,00;  1,52  (program ul  lî).
                                                                                  crescînd  in  toate  direcţiile   posi­  de  bălegar  de  cal  pentru  a  se  în­                                                                Televiziune
                                                                                                                  m ulţi.  Noua  ciupercă,
                                                                                                                                        Pseiliota
                       De pretutindeni                                            bile.  Intre  tim p,  clin  ţesutul  de   suberdulis,  poale  fi,  insă,  cu ltiva ­                                                          19,00   Telejurnalul   de  scară;
                                                                                                  naştere  o  nouă
                                                                                  creştere  a  luat
                                                                                                                  tă  fără  bălegar  dc  cal,  folosind  ca
                                                                                  „calotă”  si  acum  rădăcina  era  din
                                                                                  nou  in  stare  sâ  facă  deosebirea   mediu  graminee  de  savană,  la  o                                                                  19.15  Pentru  cei  m ici:  In tîm p lâ ri
                                                                                  intre  „sus"  şi  «jos".  C hiar  la  în­  temperatură  dc  30-35  grade  C.                                                                cu  şoricei;  19,40  Pentru  şcolari:
                                                                                  depărtarea  repetată  a  calotei,  a-   Rezultatele  obţinute  perm it  a-                                                                  Paşi  de  dans;  20,00  Tele-enciclo-
                   UN  NOU  ŢII»  ECONOMIC         CERCETĂRI  P R IV IN D                                                                                                                                                     pedia;  21,00  Din  m elodiile  ecranu­
                                                                                  ceasta  se  reproducea  mereu.  Ra­  precierca  că  într-un  v iito r  apro­
                   DE  SERĂ                       CREŞTEREA  PLAN TELO R          piditatea  cu  care  se  desfăşoară  a-   piat  populaţia  din  A frica  neagră                                                             lu i;  21.35  M iero-nntologie   TV ;
                                                                                  cest  proces  depinde  de  tem peratu­  va  putea  beneficia  de  un  m ijloc                                                               22.15  F ilm :  S im ţu l;  23,05   Tcle-
                    O  nouă  construcţie   amenajată   Una  din  enigmele  biologici  este   ra  m ediului  înconjurător.  im portant  de  hrană.                                                                             sport;  23,20  T elejurnalul  de  noap­
                   după  sistemul  R ulhner  perm ite  o   de  ce  cresc  tulpinele  în  sus  şi  ră­                                                                                                                         te;  23,30  B uletinul  meteorologic;
                   economie  considerabilă  de  supra­  dăcinile  in  jos?  Cercetătoarea  dr   c iu p e r c a   c o m e s t ib il ă    C AUZA  IN G Ă LB E N IR II                                                           23,35  închiderea  em isiunii.
                   faţă  construită.  In  turn  este  in ­  Suzanne   Groves  şi  colaboratorii   a c l i m a t i z a t ă
                   stalat  un  ascensor,cu ajutorul că­  ei  de  la  Universitatea  O xford  s-au   IN   A FR IC A   C EN TRALA  FRUNZELOR  COPACILOR
                   ruia  plantele  ajung  la  grădinar.   apropiat  de  rezolvarea  problemei.                                                                                                                                 Timpul  probabil
                   Viteza  ascensorului   poate  fi  re­  V irfu l  rădăcinii  unei  plante  este   Roger  Heim,  directorul  Muzeu­  Ingălbenirea  frunzelor  este  un
                   glată  şi  el  poat?  fi  o p rit  oricind,   protejat  de  un  manşon  în  formă   lu i  de  istorie  naturală  din  Paris,   fenomen  frecvent  în  livezile   şi                                              PENTRU  24  ORE
                                                                                                                  viile  din  regiunea  Balaton.  Dr.
                   in  aşa  lei  in cit  toate  plantele  sâ   de  calotă,  căruia  pină  acum  i  se   a  prezentat  în  faţa  Academici  de   Dezso  Sarosi, colaborator ş tiin ţific
                   sosească  una  după  alta  in  poziţia   atribuiau  numaţ  proprietăţi izola­  Ş tiinţe  o  notă  asupra  experien­  al  Institutu lu i  maghiar  de  cerce­
                   cea  mai  favorabilă  pentru  a  fi   toare.  După  o  muncă  migăloasă  !a   ţelor  de  cultură  industrială  a  ciu ­                                                                                     Vreme  re la tiv   călduroasă  cu
                                                                                                                  tări  nmpelografice,  a  demonstrat
                   tratate  şi  in g rijite   de  grădinar.  microscop  ceiTetătoi ii  englezi  au   percilor  comestibile  în  ţările  cal­  că  la  originea  acestui  fenomen  sc                                          cerul  schimbător.  Vor  cădea  a-
                    Sera  este  în  întregim e  clim ati-   îndepărtat  această  calotă  de  pe   de.  Experienţele  au  fost  făcute  în   allă  lipsa  de  fier.  Sub  influenţa                                            verse  de  ploaie.  V înt  moderat  din
                                                                                                                                                                                                                              vest.  Temperatura
                                                                                                                                                                                                                                                  staţionară.
                   zată.  Reglarea  tem peraturii  si  u-   rădăcinile  unor  plante  de  orz  şi   colaborare  cu  C ailleux,  la  labora­                                                                                   Ziua  va  fi  cuprinsă  intre  19  şi
                   m id ită ţ’i  aerului  se  face  cu  ajuto­                    torul  de  la  Lamabokc,  in  plină   unei  substanţe  feroase  de  fa b ri­                                                                24  grade  ia r  noaptea  între  4  şi
                   rul  unor  instalaţii  plasate  în  so­  porumb,  fără  a  vătăma  ţesutul   pădure  tropicală,  pentru  cu ltiva ­  caţie  maghiară,  arborii  cu  frunze                                                 10  grade.
                   clul  edificiului.  Aerul   pregătit   de  creştere  dintre  ele  şi  rădăcina   rea  unei  ciuperci  din  fam ilia  sa-   galbene  cărora  li  s-a  adm inistrat
                   aici  urcă  in  tu rn ,  în  v irfu l  aces­  pi opriu-zisâ.  Rezultatul  a  fost  câ   liotelor,   înrudită  cu  cunoscuta   «această  substanţă  au  înverzit  in                                           PENTRU  U RM ĂTO AR ELE
                   tuia  el  este  absorbit  de  un  ve n ti­  deşi  rădăcinile  au  continuat  sâ                                                                                                                                       3  Z IL E
                   lator  şi  retrim is  în  soclu  cu  a ju ­                    „ciupercă  de  Paris*.          8-10  zile.  In  mai  puţin  de  15  zile   S.U  A.  —  Recent,  la  Chicago,  în  cadrul  unei  expoziţii  anuale  de
                   torul  unui  tub  de  m aterial  plastic   crească  cu  aceeaşi  rapiditate,  ele   Această  ciupercă  are  nevoie  de   s-a  constatat  regenerarea  lor  com­  am barcaţiuni  a  fost  prezentat  acest  nou  vehicul,  „Jigcrul"  care  poate  fi   Vremea  răm ine  schimbătoare
                   cu  un  diametru  de  50  cm.   şi-au  pierdut  „sim ţul  g ra vită ţii",  o  temperatură  de  cca  15  grade  şi  pletă.       folosit  alît  pc  ap*ă  cit  şi  pe  uscat.                               cu  cern I  variabil.  Temperatura
                                                                                                                                                                                                                              staţionară.
                                                                                                                                                                                                                       W
   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59