Page 55 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 55
PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3512
puri de localuri apreciate de consu
Secţia fond de marfă matori, cum sînt restaurante-pensiu-
nc, restaurante cu autoservire, uni
tăţi lacto-vegetariene şi altele, mulţi
vorbitori au subliniat necesitatea di
ferenţierii mai accentuate pe viitor
* a reţelei in două direcţii principale ;
crearea de unităţi cu caracter pr edo
Concluziile acestei secţii au fost manifestă lipsuri în activitatea co minant culinar şi unităţi cu carac
prezentate de tov. Nicolac Bozdng, merţului, in mod deosebit în ceea ce ter distractiv-recreativ, diferenţiate
adjunct al ministrului comerţului in priveşte cunoaşterea cererii de con pe categorii în funcţie de cerinţele
Majoritatea vorbitorilor, referin- le a comerţului a constituit tema de lic pentru binale — Oradea, între răspunderii faţă de muncă şi avutul terior. In discuţii, a arătat el, s-a sum a populaţiei, repartizarea judi consumator ilor. Multe propuneri s-au
cioasă pe teritoriu a mărfurilor ; este
du-se ia succesele importante obţinu care s-au ocupat Dumitru Joiţa, vi prinderea de radiatoare, echipament obştesc a lucrătorilor clin comerţ. subliniat că dezvoltarea ascendentă a insuficientă preocuparea unor între referit la îmbunătăţirea producţiei
te în dezvoltarea economică şi socia cepreşedinte al Sfatului popular al metalic, obiecte şi armături sanita Cornel Fulger, preşedintele Comi economiei noastre a creat condiţii prinderi comerciale de a forma din de preparate, la care trebuie să se
lă a ţării, au relevat progresele înre Capitalei, Mircca Jinga, directorul re — Bucureşti, care nu acordă su tetului de stat pentru îndrumarea pentru creşterea neîntreruptă a fon timp stocuri sezoniere de mărfuri in ţină seama de sezon si de specificul
gistrate de comerţul socialist, apor Direcţiei comerciale regionale Plo ficientă atenţie producerii unor ar şi controlul organelor locale ale ad dului de mărfur i. Au fost scoase în
tul lucrătorilor din acest sector la ieşti, Valcriu Mitulcscu, preşedin ticole mult solicitate la oraşe si sate ministraţiei de stat, a relevat contri evidenţă sporurile însemnate la li tr-o str uctură corespunzătoare care local, de necesitatea unei varietăţi
satisfacerea cerinţelor de consum, tele U It. C. C. — Galaţi, Victor S-a arătat că este necesar, de aseme buţia adusă de sfaturile populare la vrările dc produse alimentare, pre să permită continuitatea in aprovi largi de sortimente menite 6ă im
corespunzător creşterii veniturilor şi Pandrca, sef de unitate la I.C.S. nea, să se asigure aprovizionarea cu îmbunătăţirea aprovizionării şi de cum şi la mărfur ile nealimentare, în zionare. prime o notă proprie fiecărei unităţi
puterii de cumpărare a populaţiei A Comalimcnt Bucureşti şi alţii. piese de schimb destinate întreţine servirii oamenilor muncii, la dezvol special cele de folosinţă îndelungată. Pentru îmbunătăţirea relaţiilor şi să răspundă totodată cerinţelor
fost subliniată grija permanentă a Ei au arătat că an de an au rii si reparării diverselor produse de tarea bazei tehnic o-materiale a co Participanţii au arătat, totodată, că dintre industrie si comerţ, pentru a-
partidului şi guvernului pentru ridi fost alocate fonduri mereu mai mart folosinţă îndelungată, cu articole mă merţului. Organele locale au avut in la unele produse cererile populaţiei daptarea cit mai operativă a fondului unei alimentaţii cit mai variate şi
carea continuă a nivelului de trai pentru construcţii noi şi modernizări. runte de uz casnic etc. vedere lărgirea reţelei de magazine nu au fost satisfăcute în totalitate şi de mărfuri la cerinţele populaţiei, s-n raţionale.
propus ca acţiunea de contractare să
al poporului, pentru îmbunătăţirea Numai pentru dezvoltarea comerţu Ion Crăcană, preşedintele coope şi unităţi de alimentaţie publică, ţi- au criticat calitatea necorespunzătoa aibă loc înainte de definitivarea pla Numeroşi vorbitori au stăruit asu
aprovizionării şi deservirii oamenilor lui local din Capitală au fost desti rativei de consum Plugari — regiu nind seama de necesităţile fiecărei re a unor sortimente. pra măsurilor plivind ridicarea ni
muncii — obiective în realizarea că nate, în anii şesenalului, 300 mili nea Iaşi, losîf Steinlinch, directorul localităţi. Vorbitorul a subliniat eă Fondul de mărfuri contractat pen nului întreprinderilor producătoare
rora comerţului, lucrătorilor săi, le oane lei ; în noile cartiere au fost Fabricii de confecţii şi tricotaje — in munca în această direcţie a unor tru anul 196G corespunde ca volum de bunuri de consum. velului de pregătire al lucrătorilor
revine un rol tot mai însemnat. Ana- realizate complexe si unităţi comer Bucureşti, Duşi Turfin, gestionar de comitete executive se manifestă rină şi structură cererii populaţiei, ceea Dezbătînd problema omologării din acest sector, a şefilor de unităţi,
lizind cu competenţă, in spirit con ciale moderne, înzestrate cu utilaje magazin la Iernut, raionul Luduş şi deficienţe şi că este necesar să fie ce a per mis ca pe tr imestrul I planul produselor, vorbitorii au arătat că pentru cultivarea unei atitudini os
structiv, activitatea diverselor sec şi mobilier care permit conservarea alţii, au arătat că secer, în continuare, îndreptată atenţia mai ales spic sta de desfacere cu amănuntul să fie sistemul actual este necorespunzător, pitaliere ş» amabile faţă de consu
toare ale comerţului de stat şi coo şi prezentarea corespunzătoare a eforturi pentru ridicarea calităţii pro bilirea judicioasă a amplasamentelor realizat şi depăşit de toate regiunile, fiind concentrat la nivelul organelor
peratist şi referindu-se la probleme mărfurilor, aplicarea formelor rapi duselor. De la tribuna consfătuirii s-au noilor unităţi, darea lor în funcţiune marcîncl o creştere de 14 la sută faţă centrale pentru aproape toate arti matori, pentr u o mai mare atenţie în
le ridicate în expunerea tovarăşului de de vin za re. adus reproşuri calităţii nesatisfăcă- la termen, folosirea fondurilor |TL»li de tr imestr ul I/1965. colele şi sortimentele, făcînd propu deservire. Discuţiile au subliniat că
Janos Faz.ekas, vorbitorii au împăr Arătând că sfaturile populare s-au toare a unor produse livrate de în tru mica mecanizare şi asigurarea li Fondul de măr furi de care dispu neri de simplificare. exigenţele sporite ale consumatori
tăşit din experienţa lor, au făcut nu ocupat în mai mare măsură de folo treprinderi ca „Electronica" Bucu nei calităţi corespunzătoare con nem permite buna si continua apro S-a insistat asupra extinderii livră
meroase propuneri si şi-au luat an sirea judicioasă a fondurilor de in reşti, Combinatul de cauciuc Jilava, strucţiilor comerciale. vizionare la majoritatea produselor. rilor directe şi in tr anzit în toate sec lor fac necesar să se reexamineze
gajamente pentru înfăptuirea sarci vestiţii, vorbitorii au subliniat că se „Precizia" Arad etc. Printre măsu Totuşi — aşa cum s-a arătat — se toarele comerciale. actualul sistem do pregătire a cadre
In altă ordine de idei, vorbitorul
nilor trasate de documentele Con manifestă încă, în această privinţă, rile propuse pentru realizarea ne a subliniat că sfaturile populare tre lor pentru alimentaţia publică şi să
gresului partidului nostru. unele lipsuri Sint localităţi in care bunuri la nivelul exigenţelor actua buie să dezvolte realizările industriei se adopte forme de şcolarizare care
Numeroşi vorbitori, printre care s-au construit cartiere fără suficien le se numără îmbunătăţirea substan locale, să-şi îmbunătăţească activi să asigure o mai strînsă legătură cu
Nicolac Tcodorescu, adjunct al mi te unităţi comerciale sau unde aces ţială a muncii de creaţie prin con tatea de conducere a acestui sectw*, Secţia planificarea circulaţiei
nistrului industriei construcţiilor de tea au fost realizate cu mare întir- sultarea largă a specialiştilor, orga urmărind perseverent producerea de practica.
maşini, Dumitru Milialcea, vicepre ziere. Uneori, fondurile alocate nu nizarea de expoziţii de mostre si mo sortimente variate, de bună calitate, Referindu-se la sectorul hotelier,
şedinte al U.R.C.C. Tg. Neamţ, Mar au fost folosite în întregime, ca de dele etc., asigurarea de către între cerute de populaţie, caic să comple mărfurilor, finanţarea şi creditarea mai mulţi vorbitori au subliniat că,
cel /Ygrigoroaic, responsabil de ma pildă în Bucureşti, unde au rămas prinderile producătoare a unei game teze sortimentele industriei republi in afara construcţiilor de hoteluri ce
gazin din Hunedoara, Aurel Kiţiu, neconsumate, in cursul şesenalului, moi variate de materii prime de ca cane. Este totodată necesar ca in
directorul O.C.L. Comerţ mixt Reşi 88 milioane lei. Asemenea lipsuri litate superioară Ion Gr. Tăbîică. dustria locală să primească la timp se vor realiza in actualul plan cin
ţa. Ion Bodocan, director adjunct al s-au datorat faptului că sfaturile directorul LIt.V.A. Ploieşti a rele asistenţa tehnică dc specialitate din comerţului cinal in pr incipalele oraşe şi pe li
Direcţiei comerciale regionale Cluj, populare şi direcţiile lor comerciale vat ca o sarcină comună a co partea unor ministere şi organe cen toral, este necesar să sc extindă mai
Vasile Stărică, preşedintele Uniunii nu au luat la timp măsurile cele merţului si industriei, ridicarea cali trale, precum şi un sprijin susţinut mult reţeaua de hoteluri si campin
regionale a cooperativelor de consum mai potrivite pentru lichidarea întâr tăţii şi diversificarea ambalajelor in aprovizionarea cu materii prime In concluziile secţiei, prezentate Dezbaterile au subliniat necesita
Suceava, si alţii, s-au ochi pat de re zierilor in proiectarea şi executarea de transport si prezentare. şi materiale, in avizarea cu operativi de tov. Virgil Pîivu. vicepreşedinte tea perfecţionării sistemului de fi guri, în aşa fel îneît cu fonduri de
laţiile dintre comerţ si industrie. VA lucrărilor de investiţii, eă M.C.I. nu Unii vorbitori .s-au ocupat de pro tate a noilor sortimente. al Comitetului de Stat al Planifică nanţare şi creditare a comerţului, investiţii minime să se realizeze mai
au arătat că, în ultimii ani, s-au a- a exercitat un control suficient. An- blema prezentării şi formelor varia rii, s-au apreciat ca pozitive rezul astfel incit să fie stimulate mai buna multe locuri do găzduire. In vede
dus unele îmbunătăţiri sistemului de gajîndu-se să ia măsuri pentru pre te de vinznre a mărfurilor. A fost Vorbitorul s-a ocupat, dc aseme tatele obţinute în ultimii ani in fun aprovizionare a reţelei, interesul rea îmbunătăţirii condiţiilor pe caic
nea, de rolul sfaturilor populare în
con tracta re. Unităţile comerciale îsi venirea şi înlăturarea unor astfel de menţionată experienţa pozitivă acu îmbunătăţirea activităţii comerciale damentarea saixinilor de plan. îm pentru mărirea rentabilităţii unităţi
formulează mai bine cererile către deficienţe, vorbitorii au arătat că mulată in această privinţă de unele şi de deservire in staţiunile balneo bunătăţirea metodologiei de elabora lor, întărirea controlului si răspun hotelurile le oferă oaspeţilor, se im
industrie, iar aceasta caută să asigu este necesar, în acelaşi timp, un organizaţii comerciale din Braşov, climaterice, pentru a se asigura con re a planului, reducerea numărului derii întreprinderilor şi organizaţii pune diversificarea serviciilor.
re cantităţile si sortimentele coman sprijin mai substanţial din partea care asigură o bună expunere a pro diţii optime oamenilor muncii veniţi de indicatori ce se aprobă de la cen lor* comerciale, pentru respectarea
date. Vorbitorii au subliniat necesi Ministerului Comerţului Interior şi duselor, amenajează cu gust vitrine la odihnă şi tratament. tru. disciplinei de plan şi financiare.
tatea perfecţionării în continuare a a Comitetului de Stat pentru Con le, organizează permanent expoziţii S-a mai propus studierea modali
actualului sistem de contractare, a- strucţii, Arhitectură şi Sistematizare, cu vîn/.are. In cadrul dezbaterilor privind buna Intrucit a reieşit că piuă în pre
preciind în această ordine de idei propunind să fie reconsiderate, pe deservire in comerţ, unii vorbitori zent balanţa de venituri şi cheltuieli tăţii de acordare a unor credite ban
ca deosebit de valoroasă propune baza experienţe» dobîndite, normele Alexandru Fodor, vicepreşedinte s-au ocupat şi de problemele turis băneşti ale populaţiei a fost insu care pentru unele mărfuri care nece
rea de a se încheia contractele îna experimentale în materie de con al Sfatului popular regional Crişana, mului. Ei au arătat că interesul cres ficient folosită ca instrument princi sită o stocare mai îndelungată. în
inte de definitivarea planurilor h- strucţii comerciale. Totodată, s-a Adins Nanii, lucrătoare la O.C.L. când al cetăţenilor din ţară cit şi al pal de fundamentare a planului cir cazul cînd acest lucru este justificat
nuale de producţie. In felul acesta propus înfiinţarea unui organ specia Alimentara Piteşti, s-au referit pe turiştilor străini pentru frumuseţile culaţiei mărfurilor, vorbitorii au ară din punct de vedere economic. Pen
se creează posibilitatea corelării nrai lizat în construcţii comerciale şi ho larg la necesitatea îmbunătăţirii de patriei noastre impun noi măsuri tat că sint necesare îmbunătăţiri ale tru stimularea unităţilor in asigura
eficiente a prevederilor întreprinde teliere. servirii consumatorilor. Atitudinea pentru dezvoltarea bazei tehnico- metodologiei dc întocmire a balanţei rea unei aprovizionări mai abunden
rilor ca rezultatele contractărilor, se S-a arătat că noile unităti si mo corectă, civilizată, plină de solicitu materiale a turismului si a ridicării la nivel regional : elaborarea aces te, se impune reexaminarea nivelu
pot lua clin timp măsuri pentru in dernizarea celor existente trebuie să dine faţă de oamenii muncii — au nivelului de deservire. îndeosebi în teia trebuie să aibă loc înainte de lui actual al clobînzii, in sensul re
troducerea in fabricaţie a noilor pro se realizeze in condiţiile asigurării spus ei — constituie o obligaţie de unităţile de alimentaţie publică şî definitivarea planului anual al cir ducerii acestuia pentru creditele cu
seamă a fiecărui lucrător din comerţ.
duse, asigurîndu-se astfel livrarea rentabilităţii, avîndu-se in vedere Experienţa arată că în unităţile co hoteliere din staţiuni, de pe princi culaţiei mărfurilor, extinzîndu-sc şi rente in comer ţul dc stat
la raioane. S-a arătat, de asemenea,
lor la termenele stabilite. alît interesele consumatorilor, cit şi palele trasee. Ion Tudor, secretar al Intrucit cooperaţia de consum a
cele ale comerţului. Este dăunătoare merciale de la oraşe si sate, in ali Comitetului regional Dobrogea al că prin sistemul de planificare tre primit sarcina de a dezvolta sectorul
In discuţii a fost relevată însem practica schimbărilor dese şi nefun mentaţia publică numărul cumpără P.C.R., Ioan Gliişa, directorul Direc buie să se asigure existenţa per ma
nătatea deosebită a respectării disci damentate în profilul unităţilor, deoa torilor creşte sau scade şi în funcţie ţiei comerciale regionale Maramureş, nentă, în reţeaua comercială, a unui prestăr ilor de servicii la sate, mai
plinei contractuale, domeniu in care rece aceasta duce la irosirea de fon de felul cum sint deserviţi. Din pă şi alţii, au înfăţişat realizările şi volum suficient de mare, care să mulţi vorbitori au subliniat necesita
există inca neajunsuri. Unele unităti duri si la scoaterea din circuitul co cate, uneori se primesc reproşuri jus permită realizarea unui sortiment tea găsirii celor mai potrivite forme Prezenţind concluziile secţiei. Iov.
comerciale nu folosesc toate posi mercial a unor unităţi necesare. Ti tificate din partea oamenilor mun perspectivele dezvoltării, in viitorii cit mai bogat şi variat de produse de sprijinire a acestei acţiuni pe ca Constantin Filoreanu, vicepreşedinte
cinci ani, a turismului pe litoral si
bilităţile pe care le oferă contractele cii pentru faptul că li se vind pro din care să iui lipsească cele ieftine; lea finanţării şi creditării. al Centrocoop, a arătat că în această
pentru influenţarea producţiei, îm pizarea magazinelor este încă destul duse de slabă calitate, ambalate ne în diferite regiuni ale ţării, făcînd o este necesar- să se ţină seama intr-o Una din condiţiile importante pen direcţie s-a depus o muncă stăruitoa
de şablonardă ; ar trebui organizate
serie de propuneri pentru perfecţio
bogăţirea sortimentelor, îmbunătăţi mai multe unităţi cu specific local, îngrijit sau pentru că unii lu narea activităţii de deservire, îmbu mai mare măsură de cerinţe in ge tru aprovizionarea ritmică a popu re. In ultimii şase ani au fost repar
rea calităţii acestora, grăbirea ritmu in care să fie valorificate tradiţiile crători au atitudini necorespun nătăţirea aprovizionării cu articole neral si de specificul urban şi rural, laţiei si realizai ea tuturor* indicato tizaţi în comerţ 24 000 absolvenţi ai
lui de livrare a mărfurilor. La ria populare. zătoare faţă de ei. Subliniind că a- de artizanat, fructe şi legume, răco în special de aşezarea cit mai cores rilor de plan o constituie urmărirea şcolilor de toate gradele, im* peste
dul lor, unele unităţi producătoare In discuţii, Ion Atbuleţu, vicepre semenea cazuri trebuie să fie evita ritoare, asigurarea de meniuri varia punzătoare a fondului de mărfuri şi analizarea atentă şi periodică a fe 90 000 de lucrători au urmat cursuri
nu-şi respectă obligaţiile asumate şedinte al Sfatului popular regional te, vorbitorii au arătat că îmbunătă te etc., precum si lărgirea posibilită între sistemele comerciale. Organele lului cum se efectuează livrările de dc scurta durată şi instructaje. Cu
prin contracte, ndivrmd mărfurile Oltenia, şi alţii, au relevat însemnă ţirea continuă a deservirii va mul ţilor de recreere şi distracţie. tutelare trebuie să stabilească crite mărfuri către comerţ. Discuţiile au toate acestea, ritmul de pregătire a
la timp, la toate sortimentele şi ;n tatea deosebită pe care o nu în acti ţumi pe cumpărători şi totodată va rii mai precise de orientare a direc relevat necesitatea organizării de că cadr elor este încă nesatisfâcâtor.
calitatea stabilită. ridica prestigiul unităţilor de desfa După ce a arătat că în perioada tre comitetele executive ale sfaturi Ţinind seama de faptul că in ac
vitatea comercială depozitele bine 1960—1965 volumul desfacerilor prin ţiilor comerciale regionale şi a uniu lor* populare, împreună cu întreprin
Referindu-se la îmbunătăţirea for amplasate si utilate si au criticat cere. va face ca lucrătorii din comerţ unităţile cooperaţiei de consum a nilor regionale ale cooperativelor de derile şi organizaţiile comerciale de tualul cincinal numărul lucrătorilor
melor de aprovizionare a unităţilor, faptul că o serie de magazine noi să aibă satisfacţia datoriei împlinite. crescut de aproape două ori, Con consum, atît asupra defalcârii fon din comerţ va spori cu circa 65 000,
vorbitorii au arătat că este necesară nu sint înzestrate cu depozite de Dr. ing. Nicolac Ştefan, prim-vice- stantin Maleescu, preşedintele Cen- dului de mărfuri, cît şi asupra pro stat şi cooperatiste, a unor analize este necesar ca fiecare organizaţie şi
extinderea livrărilor directe de la rriină corespunzătoare. Ei au arătat preşedinfe al Uniunii Naţionale a trocoop, s-a oprit pe larg asupra di duselor care urmează a fi contrac chenzinale, lunare şi trimestriale a- întreprindere comercială su facă o
fabrică la magazin. că Ministerul Comerţului Interior si Cooperativelor Agricole de Pnxluc- recţiilor de îmbunătăţire a activită tate cu industria direct de coopera supra stadiului de realizare a planu analiză temeinică — pe baza sarci
Mulţi dintre cei caic au luat cu- sfaturile populare trebuie să acorde ţie, s-a ocupat pe larg de probleme ţii în etapa următoare. Pentru satis ţia de consum. lui de livrări şi desfacere. nilor complexe ce-î revin in cincinal
vintul au subliniat că o condiţie c- cea mai mare atenţie construirii şi le asigurării unei bune şi continue facerea din cc în ce mai bună a ce — a nivelului de pregătire a cadre
lor existente şi a necesarului de lu
senţială in îmbunătăţirea relaţiilor dării in funcţiune la timp a acestor aprovizionări a populaţiei cu legu rerii populaţiei trebuie asigurată o
dintre comerţ şi industrie şi, în con unităţi, folosind cu chibzuinţă fondu me şi fructe. El a subliniat rolul şi aprovizionare neîntreruptă a magazi crători calificaţi pe specialităţi, in
secinţă, a activităţii de aprovizio rile alocate. sarcinile ce revin Uniunii şi unită nelor cu toate sortimentele solicitate Secţia organizarea şi baza pci*spectivă, astfel incit să poată sta
nare a populaţiei de la oraşe si sate, Vorbind, printre altele, despre ac ţilor sale locale în aprovizionarea dc cumpărători Aceasta presupune bili numărul real de cadre ce ur
o constituie cunoaşterea temeinică, tivitatea de îndrumare economico- consumatorilor cu legume şi fructe înlăturarea neajunsurilor care mai mează a fi recrutate, selecţionate şi
pe baza unei studieri sistematice, a financiarâ a unităţilor comerciale, de bună calitate, specifice fiecărui există in activitatea întreprinderilor pregătite în diferite forme de invă-
cererii de consum. In prezent, în re Petic Mocanii, directorul sucursalei sezon, in cantităţi îndestulătoare şi comerciale şi a magazinelor coope iehnico-materială a comerţului ţâmint. De asemenea, este necesar
ţeaua comerciala se folosesc în a- regionale laşi a Băncii Naţionale, şi într-un sortiment bogat in tot tim raţiei de consum, un control mai 9 să se reglementeze ucenicia, atit
ceastă privinţă o sene de metode, alţii, au relevat necesitatea unei pul anului şi în toate regiunile tării. eficient din partea aparatului nostru pentru comerţ cit şi in vederea lăr
printre care înregistrarea cererii ne- strinse colaborări între organele con O mare importanţă în îndeplinirea central şi regional, o repartizare c- Prezenţind concluziile acestei sec fie redate în circuit localurile cu vad girii activităţii prestărilor dc servi
satisfâcute, analiza mişcării stocuri trolului bancar, ale direcţiilor co acestei cerinţe o au contractele pe chitabilă a fondului de mărfuri pe ţii, tov. Eugen Barat, adjunct al mi comercial, să fie evitate pe cît posibil cii la sate.
lor de marfă, cercetarea selectivă pe merciale regionale, ale uniunilor re termen lung, in condiţii avantajoase, teritoriu şi sisteme comerciale. Din nistrului comer ţului interior, a spus ; demolările de spaţii comerciale. Tre Se consideră necesar — a spus vor
magazine, expoziţiile, prezentările de gionale ale cooperativelor de consum ce se încheie cu cooperativele agri partea ministerelor furnizoare se Extinderea cu peste 900 000 metri buie să se insiste, de asemenea, asu bitorul — a se‘ organiza cursuri de
modele, expunerea deschisă a mărfu şi ale inspecţiilor eomeixiale de stat. cole şi cu alţi producători. cere mal mult sprijin pentru livra pătr aţi a suprafeţelor de desfacere cu pra dotării unităţilor cu mobilier şi scurtă durată şi instructaje care să
rilor, consfătuirile cu cumpărătorii Mai mulţi vorbitori, printre care Pregătirea cadrelor din comerţ a rea integrală a cantităţilor de măr amănuntul — echivalentul unui sfert utilaj corespunzător, îndeosebi fri cuprindă, pînă in anul 1070, pe toţi
etc. Sugestiile şi propunerile făcute Albert ViIla, preşedintele Uniunii re constituit o problemă la care s-au furi necesare unităţilor de desfacere. din întreaga reţea existentă — şi cu gorific, asupra introducerii automa lucrătorii lipsiţi de o calificare cor es
de către cumpărători cu aceste pri gionale a cooperativelor de consum referit numeroşi vorbitori. Prof. dr. Trebuie arătat că solicitările coope 220.000 metri pătraţi a spaţiilor de telor pentru desfacerea unor produ punzătoare, precum şi forme de în
lejuri servesc lucrătorilor din comerţ Bucureşti. Petre Milroi, directorul docent Marin Lupu, rectorul Institu raţiei n-au fost pe deplin satisfăcute, depozitare, modernizarea unui im se de cerere zilnică In locurile aglo văţământ pentru cadrele dc condu
la orientarea in aprovizionarea ma Direcţiei comerciale regionale Bacău, tului de ştiinţe economice „V. I. Lc- îndeosebi la unele ţesături şi tricota portant număr* de unităţi, introduce merate sau izolate. Legat dc aceasta, cere, îndeosebi şefi de unităţi. In a-
gazinelor şi la încheierea contracte Marin Palotaş, responsabilă de ma nin" Bucureşti, Riehard Marton, di je, unele sortimente de încălţăminte, rea unor noi tipuri dc magazine a- sînt necesare mijloace de transport celaşi timp. Ministerul Comerţului
lor. Pentru o documentare mai ştiin gazin din Braşov, şi alţii, au subli rector al LC.H.M. Dobrogea, Ioan Co- tablă zincatâ, fierărie de raft, ultra- preciate de consumator i, dotarea co specializate, continuarea acţiunii dc Interior şt Centrocoop vor trebui să
ţifică, operativă, care să cuprindă niat realizările obţinute în reparti ros, responsabil de magazin din Tîr- niarin si alte produse mult căutate merţului cu utilaje si mobilier mo asimilare a unor* noi tipuri de mij ia măsuri pentru asigurarea bunei
toate aspectele legate de cerinţele zarea fondului de marfă pe regiuni, năveni, subliniind realizările dobîn la sate Devine de strictă actualita dern denotă eforturile făcute in şe- loace tehnice, care să per mită ridica funcţionări a liceelor cu specific co
imediate şi de perspectivă, se impun In oraşe şi sate. ca urmare a unei cu dite, au arătat că se impun măsuri te necesitatea extinderii relaţiilor senal pentru crearea in toate regiu rea nivelului de deservire a consu mercial şi cooperatist, iar împreu
studii si cercetări de specialitate. noaşteri mai bune a cererii populaţiei, eficace pentru aplicarea sarcinii tra contractuale directe dintre întreprin nile a unei reţele comerciale la ni matorilor şi uşur area muncii lucrăto nă cu Ministerul Invăţămintului să
Vorbitorii s-au declarat de acord cu a preferinţelor locale. Totodată, ei sate de Congresul partidului privind derile comerciale ale cooperaţiei şi velul exigenţelor actuale. rilor. examineze posibilitatea sporirii nu
propunerea făcută în consfătuire de au arătat că trebuie depuse, in con înfiinţarea liceelor de specialitate. industrie, participarea activă a or Din discuţii s-a desprins necesita Analizind unele neajunsuri in exe mărului de studenţi in învăţământul
a se crea un institut de cercetări, tinuare, eforturi pentru îmbunătăţi In reţeaua liceelor economice, cele ganizaţiilor comerciale cu amănuntul tea spor irii numărului magazinelor cutarea lucrăr ilor de investiţii, mulţi superior. Pentru îmbunătăţirea con
specializat in studierea cererii de rea criteriilor de repartizare a aces cu profil comercial vor trebui să o- la încheierea conţi actelor. de vinzare a confecţiilor, articolelor vorbitori au scos în evidenţă posibi ţinutului invăţămintului profesional
consum şi a altor probleme legate tui fond de marfă prin stabilirea u- eupe un loc corespunzător. S-a iele Sporirea vinzărilor, crearea unor mărunte, electrice, cultural-sportive, lităţile existente pentru realizarea va fi utilă crearea unor unităţi co
de activitatea comercială şi an făcut nui sistem mai operativ de cunoaşte vat ca necesară îmbunătăţirea con condiţii îmbunătăţite de prezentare a mobilei etc., cit şi aceea a organi unor construcţii eu costuri mai scă merciale model in cadrul grupuri
propuneri in legătură cu felul in care re, pe parcurs, a fenomenelor ce se ţinutului învăţămîntului economic şi desfacere a mărfurilor, impun dez zării unor magazine universale cu zute decât cele realizate in trecut. lor şcolare, astfel ca elevii, o dată
ar trebui să lucreze acest institut ivesc în desfacerea mărfurilor, prin mediu si superior prin introducerea voltarea în continuare a bazei tehni- raioane specializate pe grupe de măr Participanţii la discuţii au accen cu însuşirea cunoştinţelor teoretice,
Unii vorbitori au relevat utilita cercetarea atentă a stocurilor la uni de noi discipline şi adaptarea pro co-matei iale In perioada cincinalu furi, ceea ce va per mite o mai bună tuat necesitatea înfiinţării unui insti să poată căpăta deprinderile practi
tea folosirii balanţei d? venituri şi tăţi etc. O serie de delegaţi au sub gramelor analitice la cerinţele unui lui, clin fondurile de investiţii aloca satisfacere a cerinţelor populaţiei, tut de proiectare pentru construcţii ce necesare. In invăţămîntul de toa
cheltuieli pe regiuni, raioane şi lo liniat necesitatea lărgirii sortimente comerţ modern. S-a propus prelun te se vor construi noi obiective co gospodărirea mai raţională a fondu comerciale, propunindu-se ca M.C.I. te gradele se recomandă introduce
calităţi, prntru Întocmirea planuri lor, livrării ritmice de către între girea duratei de învăţământ in şco merciale cu o suprafaţă de aproape lui de mar fă. şi Centrocoop să examineze posibili rea disciplinelor noi, impuse de mo
lor de desfacere şi mai justa repar prinderile producătoare a întregii lile profesionale, de la 2 la 3 ani. din 400 mii m.p. si depozite de mărfuri Dintre numeroasele propuneri fă tatea organizării unui institut comun. dernizarea comerţului, ca'şi actuali
tizare a fondului de mărfuri potrivit game de produse cerute de organi care ultimul să fie destinat în cea cu o suprafaţă de 130 mii m p. Or cute de vorbitori mai amintim ; spo S-a mar propus organizarea experi zarea programelor şi manualelor la
cerinţelor determinate de veniturile zaţiile comerciale. Au fost criticate mai mare parte practicii, fără ca în ganizaţiile cooperaţiei de consum au rirea volumului şi sortimentului pro mentală, pe lingă direcţiile comeix.in- celelalte discipline.
diferitelor categorii de cetăţeni. Fabrica de unelte şî scule Braşov, perioada aceasta elevii să fie incluşi datoria să folosească integral şi cit duselor preambalate, condiţie prin le, a unor întreprinderi specializate Este necesar ca toate organele d3
Dezvoltarea bazei tehnico-materio- întreprinderea de echipament meta în efectivul normat de lucrători al mai eficient aceste fonduri. cipală a extinderii formelor moder in executarea lucrărilor de întreţine conducere — incepind de la Ministe
unităţii respective A fost subliniată O sarcină de mare răspundere în ne de prezentare şi desfacere a măr re si modernizare a unităţilor exis rul Comerţului Interior şi Centro
necesitatea creşterii exigenţei în re credinţată cooperaţiei de consum dc imilor. cum sînt autoser virea si ex tente. coop şi pînă la ultima unitate co
crutarea şi şcolarizarea cadrelor din către partid şi guvern este şi aceea punerea deschisă, introducerea unor Un marc număr de vorbitori au mercială — să aibă în preocupările
comerţ. a deservirii populaţiei plin unităţi ambalaje de transport de capacitate scos în evidenţă însemnătatea şi ne lor permanente problema educării
Pclrescu,
Glicorghc
secretar al
De la Universitatea serală de marxism- C.C.S., a transmis consfătuirii salu care prestează diverse servirii. Cu mai mică Atît la oraşe cit şi la sate cesitatea construirii de depozite în lucrătorilor, creînd un lai'g curent
este necesar să se continue acţiunea
suprafeţe corespunzătoare vehiculării
de opinie pentru combaterea mani
toate progresele obţinute reţeaua u-
tul Consiliului Central al Sindicate n i taţi lor de acest fel este încă insu de modernizare a reţelei comerciale raţionale a mărfurilor, amplasate cit festărilor de indisciplină, pentru
leninism Deva lor. Vorbitorul s-a ocupat, printre ficient dezvoltată, gama serviciilor prin folosirea creditelor bancare, să mal aproape de centrele de consum. promovarea bunei deserviri a consu
altele, de rolul controlului obştesc în este încă restrânsă iar calitatea lor matorilor şi apărarea avutului ob
îmbunătăţirea activităţii de aprovi lasă uneori dc dorit faţă de cerin ştesc.
PROGRAMUL ZILEI DE 18 APRILIE 19CG n
zionare şi deservire a oamenilor ţele sporite «ale oamenilor muncii dc Se impune, de asemenea, adapta
Anul I! secţia economie de la orele 17-20 — predare în sala de şe muncii. Pentru creşterea eficacităţii la oraşe şi sate Se impune crearea rea actualelor* orare de funcţionale
dinţe a Sfatului popular orăşenesc Deva. acestui control — la care participă şi dezvoltarea de unităţi pentru con a magazinelor la cerinţele reale' ale
Anul III secţia economic de la orele 18-21 — seminar in sălile de zeii de mii de cetăţeni — organele fecţionarea şi repararea obiecl?Jor consumatorilor*.
curs al® Scolii generale „Dr. Petru O roza" Deva. centrale şi locale sînt chemate să asi de îmbrăcăminte şi încălţăminte,
PROGRAMUL ZILEI DE 19 APRILIE 1966 Un număr de vorbitori s-au ocu
gure rezolvarea operativă şi a ob pentru întreţinerea şi repararea apa pat de problema cointeresării mate
Anul I : secţia filozofic orele 16-21 seminar in sălile de curs ale servaţiilor si propunerilor juste fă ratelor de radio, televizoarelor şi al riale, propunind introducerea şi ex
şcolii generale „Dr. Petru Groza'\ cute de membrii echipelor. In înche tor obiecte tehnice de uz casnic etc., perimentarea unor* for me de salari
Anul I. Secţia construcţia de partid orele 17-19 — predare în sala iere, vorbitorul a subliniat să sindi atît prin ateliere rît şi la domiciliul Informînd despre dezbaterile aces N. Alcxo, secretar general în Minis zare şi premiere care să fie mai
de şedinţe a Comitetului oivşe'vsc Deva al PC.R. catele — sub conducerea organiza solicitanţilor etc. Este necesară în tei secţii, in centrul cărora au stat terul Comer ţului Interior, a spus : strâns legate de rezultatele muncii
PROGRAMUL ZILEI DE 20 APRILIE 19GG ţiilor de partid — vor desfăşura si cadrarea unităţilor de acest gen cu problemele îmbunătăţirii continue a Apreciind realizările obţinute în lucrătorilor* clin comerţ ; sugestii s-au
Anul I secţia economic d: la orele 17-21 — predare in sala de în viitor o susţinută activitate pen lucrători bine pregătiţi in meseriile sortimentelor şi calităţii preparate dezvoltarea reţelei de alimentaţie făcut şl cu pr ivire la îmbunătăţirea
şedinţe a Sfatului popular orăşenesc Deva. tru organizarea întrecerii socialiste, respective, formarea prin ucenicie a lor, asigurarea unui nivel superior publică şi hotelieră prin construirea protecţiei şi igienei muncii în co
dezvoltarea conştiinţei socialiste, a cadrelor tinere. de deservire a consumatorilor*, tov. dc unităţi noi, introducerea unor ti merţ.