Page 58 - Drumul_socialismului_1966_04

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3513

Ş T S A T S C Ă . bate această mină ajunglnd di­
rect la inimă.

IN STATUL Ecuador există a-
şc/area Mitad del Mundo (mijlo­
cul lumii), situată chiar pe ecua­
IN ANUL 194G existau pe glob IN CUUIND va intra în func­ tor. Oficiile poştale din acest stat
30 de oraşe a căror populaţie era ţiune cea mai mare navă din lu­ pun pe plicurile scrisorilor o
de peste un milion de locuitori. me. Este vorba de superpetrolic- ştampilă specială cu inscripţia
Astăzi, cifra n crescut la 80. rut japonez „Tokyo Maru" de „Piramida care se află pe ecua­
150.000 tone, destinat să transpor­ tor şi care împarte lumea In
CEA MAI MARE bibliotecă din te petrol din Golful Persic în Ja­ două".
lume este Biblioteca „Lcnin" din ponia; lungimea sa este de 310
Moscova (20 milioane volume). Pe m, iar înălţimea de 48 m. BIBLIOTECA „V. A. Urechea"
locul doi se situează Biblioteca din Galaţi este în posesia primei
Congresului din Washington (12,5 LA CHICAGO a fost realizat variante a dramei „Ovidiu“ deV.
milioane volume). un vagon-eisternă de dimensiuni Alecsandri. Biblioteca mai deţine
foarte mari: lungimea este de 30 manuscrisele „Papagalul simpa­
CU CELE *1 milioane de volume m, iar capacitatea de şapte ori tic" de acelaşi autor, studiul „Ră­
care au scăpat neatinse în limpuL mai mare decît aceea a vagoane­ sunete nlc pindului in Carpaţi"
bombardamentelor, Biblioteca dc lor precedente. de Al. Odobescu, poezii în manu­
stat „Unter den Lindcn“ din Ber­ scris de G. Co.şbuc şi Al. Mnce-
lin ocupă primul loc printre toate PRIMII oameni care au practi­ donski, scrisori autografe ale lui
bibliotecile din cele două state cat alpinismul au fost indienii din V. Alecsandri, Jean Bart. Victor
germane. munţii Anzii Cordilieri. Ei îşi ris­ Ifugo, Emile Zola, Juies Vernc.
cau viaţa e.scaladînd cele mai
BIBLIOTECA centrală de agri- înalte culmi pentru a aduce o- SPECII de insecte din perioada
I cultură din Pragn, caic dispune frande Zeului — Soare. glacială trăiesc la Poiana Stam­
de aproximativ 700 000 volume, o- pei, in bazinul Domelor? Unele
cupă lacul a! 4-lea din lume după MÎINILE omului au un miros dintre ele — cum ar fi furnica de
bibliotecile de acelaşi fel din Wa­ atît de puternic, îneît un ciine tinoave — pot fi intîlnite cu greu
shington, Roma .şi Leningrad. poate recunoaşte chiar după o lu­ doar în Groenlanda sau in nordul
nă un obiect pe care stăpinul său Siberiei.
IN URMA unui sondaj făcut de ' l-a ţinut în mină.
U.N E.S.C.O. cu privire la numă­ O BERE deosebit de gustoasă se
rul de copii pe care şi l-ar dori PÎNÂ în anul 1785, oamenii nu obţine la fabrica „Solea", din nor­
familiile diferitelor naţionalităţi, făceau nici o deosebire între pi­ dul Moldovei, in beciul construit
s-a constatat că germanii şi aus­ ciorul drept şi cel sting. încălţă­ pc vremea lui Tomşa Vodă, între
triecii ar vrea doi; francezii, en­ mintea se lucra identic pentru anii 1G13-1620? Săpat Intr-un deal
glezii, elveţienii, americanii, italie­ ambele picioare. Cînd s-au confec­ din apropierea fabricii cu zidăria
nii şi japonezii — trei; filipinezii ţionat primele exemplare de ghe­ sa de piatră, beciul asigură o
şi ghanezii — cinci. temperatură constantă necesară
te diferite pentru piciorul drept fermentaţiei berei. Instalaţiile a-
FRANŢA deţine recordul in ce şi cel sting, ele au fost conside­ dăpostite aici au o capacitate de
priveşte numărul mare de călă­ rate „o extravaganţă a modei". G00 de vagoane.
torii cu avionul. In 1904 au zburat
pe liniile interne şi europene OBICEIUL de a purta verighe­ * IN COMUNA Zau de Cimpie,
1.145.000 de francezi, iar în 1905 raionul Luduş, există un castel ca­
— 1 G20.000, ceea ce reprezintă o ta Ia mina stingă provine de la re în intenţia constructorilor, prin
creştere de 29,2 la sută fată dc egipteni care spuneau că «ar exis­ cele patru turnuri, 52 de încăperi
8,3 la sută — sporul mondial. ta „o venă a dragostei" ce stră- si 3G5 de ferestre, trebuia să a-
mintească astfel numărul anotim­
iUblioleca Ballhyaneum din 'Al- purilor, săptămânilor şi zilelor a-
ba lulia adăposteşte in depozitele milui? Castelul, devenit monu­
sale curii şi manuscrise dc o ne-
preţuită valoare, lată sala marc a ment istoric, găzduieşte astăzi co­
bibliotecii In care se păstrează TABLOURI FURATE, UN TÎNAR, a cărui soţie este pii orfani care învaţă şi trăiesc
53.000 volume tipărite după anul apucată de durerile facerii, se aici.
1500. In celelalte săli se găsesc grăbeşte, intr-o stare de nervozi­
manuscrise din secolul al lX -lca şi TABLOURI DISPĂRUTE tate, să o conducă spre materni­
un număr marc de incunabule. tate. Pe drum nu ţine seamă de
stopuri, este cit pe ce să calce un
Foto: I. TEREK
pieton. In cele din urmă, opreşte M O Z A I C
Revista franceza „ Paris Matcă" a — La 15 iulie 1061 s-ou farul la în faţa .spitalului. Sare jos din
întocmit următoarea listă dc tablouri muzeul Annonciade din Saint-Tropcz ODATĂ, Bcrnard Shaw a fost partea mea că mama a renunţat maşină şi deschide portiera: 1IUCUKIA GOSPODINELOR:
celebre care au dispărut In cursul a- 57 dc tablouri aparţinind pictorilor întrebat: să se mai mute la noi. — Să-ţi ajut să cobori, draga IN 1980 SE VA TERMINA
— Pot oare femeile să păstreze
Telespectatorii ccstui secol: llonnaid, VlamincU, Lhdy, Matisse şi un secret? IN ANTICAMERA unui bogă­ mea... CU GĂTITUL! /
U trillo . $i* acestea au lost recuperate.
— La 22 august 1011 a dispărut dc
Nimeni nu-i răspunde. Abia a-
— Fireşte, a răspuns scriitorul,
la Luvru tabloul lui Lconurdo da V in ­ — la 1-1 august 1961 s-au Iurat la şi chiar mai bine decît bărbaţii, taş: tunci îşi dă seama că de grabă şi Ifen,ry Ahlgren, directorul secţiei' 1
— Mă aflu inlr-o situaţie criti­
şi redama l ci, „Gloconda". Holul era italianul muzeul din Aix-cn-Provcncc opt ta­ ilar, cum lucrul este lotuşi greu, că, sir: soţia bolnavă, copiii flă- emoţie şi-a uitat soţia acasă. de agricultură extensivă a Universi­
blouri de C&zannc. Ele au fost rerjă-
Lconatdo Vincenzo; tabloul a lost re­
tăţii din Wisconsin (S.U.A.), a anun­
cuperat la 13 decembrie ol acelu­ silc la 11 aprilie 1962, la Marsilia. ele o fac in colectiv. mînzî, Ajutaţi-mă, vă rog. CELEBRUL' scriitor francez ţat că in anul 1980 gospodinele nu
iaşi an. La 12 ianuarie 1066 s-au Iurat de — Imposibil. Am un frate foar­ vor mai trebui să gătească. Ele nu
La U n iv e r s i t a t e a d in O kla- AUTENTICA: Cu citeva zile în Moliere nu putea să sufere me­
— La 11 iunie 1930, un oarecare la muzeul dm De sa neon 56 de desene te sărac, care are cea mai mare dicii. O dală, cînd era bolnav la vor mai avea decit dc încălzit felu­
h o m a ( S U . A . ) a f o s t c r e a t u n Rog (pe numele adevărat Slonislas şi laviuri de frarjonard, Iloucher, urmă, d-n,a Cowley, din Nottin- nevoie de ajutorul meu. pat servitorul l-a anunţat că a rile de mîncare, care se vor vinde
m o d e l o r ig in a l d c te le v iz o r Horjusiavşlci) c hirat tot de la Luvru Rcmbrandl. Iluhert, Rohcrl, Vcroncse, gham, s-a adresat poliţiei cetind — Dar toată lumea ştie că nu-1 sosit un doctor trimis de un gata preparate.
să-i regăsească soţul, dispărut în
tabloul lu i Wulleau. „ Indiferentul Ticpolo, care, pina la ora acluală, nu
„ D in a s c o p " . A c e s la p c r m i l c n u mod misterios. ajutaţi, sir. prieten al scriitorului. Ahlgren a declarat că gospodinele
După două luni l-n adus înapoi câm­ au fost găsite. vor servi carne fără carne şi laptele
n u m a i u r m ă r ir e a e m i s iu n i i te ­ — Aşa e. Şi acum judecă sin­ - Spune-i acestui domn, l-a
piei deteriorat. Singurul tablou Iurat in trecut şi — D.ică il găsim, a întrebat-o fără ‘lapte. Peste 15 ani, alimentele
le v iz a te , ci p o a l e f o t o g r a f ia p e — La V.) iunie 19-18, im jucător de care nu a iosl riăsit pina astăzi este comisarul, doii|i sâ-i transmitem gur. Dacă nu-mi ajut pe propriul rugat MoLtere, că, atunci eind vor fi descompuse în proteine, să­
t e l e s p e c t a t o r i in tim p u l c în d curii ruinat a lutul portretul ducesei „M ie lu l mistic" dc Vai, EycU, sustras ceva? meu frate, de ce te-aş ajuta pe sînt bolnav, nu primesc pe ni­ ruri miner.alc, grăsimi din care se
ei v iz io n e a z ă e m i s iu n i le . j de l.a Rocheloucauld, realizat in sec. in 193-1 dinlr-o biserica (lin Gând dc — Da, vă rog, comunicati-i din dumneata? meni. vor combina apoi diferitele mîn-
XVI. Holul n /osf insă arestat, găsin- către paracliser. La un an după Iuti, căruri.
Ci le v a f i r m e im p o r t a u le g du-SC asllel şi tabloul. pa iac lise n il a murit fără să spună
s-au in t e r e s a t d c n o u l a p a r a t | — la l j ianuarie 1010 s-o furat dc unde a ascuns tabloul. FEMEILE ŞI AUTOMOBILUL
la muzeul din Aurien autoportretul lui
şi au in s t a la t t e le v iz o a r e ,,Di- 8 ☆
Goya, evaluat la ‘20 milioane dc franci In prezent se pierd sau disjuir Iară In Germania occidentală, fiecare
n a s c o p " in 85 d c a p a r t a m e n t e |
vechi. Holul cta baronul de b u lin - fumă Ioane puţine tablouri. Istoria al patrulea carnet dc conducere auto
p e n t r u a a fla c u m r c n c ţio n c a - || 9hauscu, care avea drept complic0 pe consemnează insă o seric de opere este eliberat unei femei. In 19G4, nu­
mama lui. Tabloul a lost (jasit la '25 valoroase tle artă despre care nu se mărul poscsoarelor de carnete de
za t e l e s p e c t a t o r ii la r e c la m e le I
ianuarie al aceluiaşi an. mai ştie nimic Printre acestea sc uu- conducere era de 400 198. Psihologii
c o m e r c ia le . ( S e ş l ic că în — La 11 iulie 1902 s-a furat de la mărti; lamutsid tezaur al proconsulu­ şi specialiştii în probleme de circu­
castchd Dampicrtc „C opilul Isus <iol’‘ lui roman Vcrrvs. aliat la bordul li­ laţie au .stabilit că femeile conduc
S U.A. m a j o r it a t e a o m is iu n ilo r rlc Ruhcns şi „îngerul cu violoncel" nei galere cure s-a sculundat; patra mult mai atent şi sînt mult mal pru­
la t e le v iz iu n e s în t f in a n ţ a t e d c dc Ralael. Tablourile ou iosl găsite lăzi ca tablouri care se ailuu la bor­ dente la volan, decit bărbaţii.
la 5 octombrie 1032. dul vasului „Titanic"; citeva tubloun I
d iv e r s e fir m e in d u s t r ia le , c a i c — La 23 martie 19G0 s-au furat fie dc Rcmbrandl; aproape jumătate din LA CE POATE FOLOSI
in s c h i m b îşi p la s e a z ă p e p a r ­ la „Colombe d'or" din Soiul Puui-de- crcafio tui Y crm vci; aproape inlrcarja [MAGNETOFONUL!
Ve/icc 20 tablouri opaiţinind unor operă a tui La Tont; patru cincimi I
c u r s u l e m i s iu n i i r e c l a m e le p r o ­ pictori contemporani. Rinzcle erau c - din pin/elc Ini Le Nain; un slcrt din O FIRMA britanică a pus în vin-
d u s e lo r p e c a r e le f a b r i c ă ) . vulualc la 3 milioane da franci. Ele tablourile lui Ruhcns, T ilian şi Tmlo- zare un magnetofon-paznic, care re­
au lost gâsile la 13 icbm aiic 1061. rctlo; jumătate din cele ale lui El l
D u p ă e x a m in a r e a a M 00.000 prezintă o garanţie de nădejde contra
in depozitul dc bagaje din gaia M ar­ Grcco-, loarle nudte din tablourile lui răufăcătorilor.
d c fo t o g r a f ii fă c u t e în s e c r e t, silia. Luutrcc şi Dcgas. Magnetofonul reproduce un sforăit
I
s-a s t a b ilit c ă în j u m ă t a t e d in | zgomotos, întrerupt la fiecare zece
minute de o tuse persistentă. Apoi,
l o voce de femeie întreabă: „Cine-1
t im p u l r e z e r v a t p e n t r u recla- '
acolo? Tom, stinge o dată lumina!"
m c n u s-a a fla t în fa ţa m i c u lu i g Banda durează opt ore, adică exact
e c r a n n ic i u n s in g u r s p e c t a t o r . H i a s ea s m b b is b I timpul mediu rezervat pentru o-
dihnă.
ia r m a j o r it a t e a c e lo r c a r e se
Electricianul Eberhard Frnntz din tiv, Frânt/, a dat examen de şofer, l Magnetofonul-paznic se bucură de
a fla u în fa ţ a t e le v iz o r u lu i, c- 8 lleidelberg şi-a pierdut «iriim doi pe care l-a trecut cu succes. Totuşi, un mare succes.
rau a tît d e o c u p a ţ i c u m în c a - ani, Intr-un accident, ambele mîini. i s-a acordat doar un permis tem­
împreună cu un prieten al său, e] porar de conducere şi cu restricţia l PENTRU a atrage clientela mascu­
lu l, in c it n u a c o r d a u n ic i c e a lină, un bar berline/. „007" a insta­
a elaborat un dispozitiv electronic de a nu depăşi 80 Icm/h şi a circula
m a i m ic a a t e n ţ ie r e c la m e lo r . cu «ajutorul căruia automobilul poa­ numai pe autostrăzi. Frantz s-a în- I lat în apropierea telefonului un
care — în momentul
magnetofon,
te fi dirijat cu piciorul sting în di­ cumentat însă să facă o călătorie
C eila lţi „ s p e c l a l o n " e r a u o c u ­ cînd vreunul din clienţi vorbeşte !a
recţia dorită, iar cu piciorul drept pînă în Italia, pentru care a trebuit , — Micule, cu aş tamine azi acasă $n lac pufină telefon cu soţia impacientată — c-
p a ţi c u j o c u l d e c ă rţi, u m p le - ; — Nicuşor, întreabă de la birou dacă ai venit din de­ I
poate fi oprit, se pot schimba vite­ să treacă Alpil După «ace.'tstă per­ ordine. Dă tu un telclon Io birou şi spunc-lc că plasare. mite, in locul muzicii şi zgomotului
rea p a h a r e lo r c u v in şi, m a i | , sin i... bolnavă... specific al barurilor, voci grave de
zele, se poale claxona ctc. formanţă, poliţia i-a acordat pennîs — Spune-le că am venit, dar sint... bolnav. i
a le s , cu d o r m itu l... După construirea «acestui dispozi­ permanent de conducere. bărbaţi care discută despre afaceri.
UMORILE SIGHIŞOARA inuRime (care loveşte cu un bas- t „Fişa autobiografică"
lonaş metalic intr-o tingire), mon­
tat in irarlea dmsjrrc oraş, şi „ gea­
mănul" sau montat in iiartca din
interiorul celalii, sub cadranele te de razele Soarelui Ja V. S Troiţki, doctor in
MATURA GENEROASĂ ş, eve­ ţie — îşi îndreaptă privirea, In cest hun serveşte ca incintă mu­ ceasului. A a Lunii toate fazele Lunii. Ei ştiinţe fizico-matematice,
nimentele istorice jyelrcculc dc-a primul riad, spre unul din turnu­ zeului raional dc istoric. sînt denumiţi Munţii zi­ substanţa dc pe stratul
lungul a sule dc ani oleră vizita­ rile cetăţii in care sini udăposlite Zeii S3 schimba lei veşnice pe Lună. superior al Lunii, denu­
torilor cclulii Sighişoara, turiştilor, adevărate comoii ale oraşului Îna­ £ ★ mită de el lunit, conţine
suficiente motive de ah act ie ticn­ inte dc a vă lacc curioşiinlu cu CsasuS din tom In ultimele două seco­ Pe Lună există Zidul G0-G5 la sută oxizi de si­
im o plimbare plăcută. Dacă multe un ceas original, citeva cuvinte ia ora zero le, astronomii au studiat Drept. Acesta se ridică lice (mineral cuarţ), 15-
locuri istorice fi sc recomanda din despic turnuri. Sini mai mutic, Mu există date cu ptivire la cu meticulozitate şi sîr- aproape vertical deasu­ 20 la sută oxizi de alu­
curii Şi tratate care Ic marchează dispuse, probabil, după necesită- construirea ceasului Se ştie doar Iscusinţa constructorilor cclulii guinţă partea vizibilă a pra regiunii înconjură­ miniu (mineralul co-
lic prin relicvele adunate la mu­ Ide de aparate. înecare dintre ele că in secolul XVI a Iosl rc/xuu/. conjugată cu măiestria meşterilor suprafeţei Lunii. Toate toare Ia o înălţime de rund), restul de 20 la su­
zeu. He prm amintirea luptelor poarta denumirea uncia din bres­ Din (lulele adunate dc specialişti ceasornicar! care vor li contribuit detaliile reliefului, cu 300 m. Lungimea lui este tă reprezentînd oxizi de
r a r e au lacul să nu rămină „piuită lele meşteşugarilor: turnul croito­ reiese cu a lunciionat Rină aproa­ la realizarea acestui interesant mo­ dimensiuni de peste 1,5 de peste 100 km. potasiu, de sodiu, de cal­
pe piatră", Sighişooru iţi iese in rilor, al licrarilor, al cojocarilor, al pe de slirşilul secolului Irecul. In nument utilitar este reflectată şi km, au fost deja trecute ★ ciu, de fier şi de mag­
cale aievea, inciemcnitu de vre­ cositorai ilor, al U inghiciilot şi aşa 190-1 ceasul a lost din nou pus in in transpunerea mitologica a suc­ pe hartă sau indicate pc „Mările", „oceanele" şi neziu. Compoziţia luni-
unui. masivă şi solemna. Cetatea mai depui le. Turnul cu ceas urc hmcliune Si toi dc atunci el s-a cesiunii in timp, Această idee se atlasele fotografice. „lacurile" de pe Lună nu tului a fost stabilită prin
impresionează prin aşezate şi prin înălţimea de 6-1 de metri-, este aliat In Întreţinerea unui anume parc insa eă a lost concretizata ★ conţin apă. Aceste de­ metoda comparării ra­
arhitectonica simplă a turnurilor construit (după cum consemnează llolh care şi-a lacul conştiincios pe la 1618 prin adăugarea la con­ Munţii circulari — cir­ numiri au fost moşteni­ dio undelor satelitului
cu ziduri rjroase sub arcurile că­ cronicile) prin secolul X III şi re­ datoria punt in 1962 cînd avea a- strucţia ceasului, in imediata lui a- curile de pe partea vizi­ te de la ştiinţa secolului nostru cu undele radio
luat! in 1677 in urma unui incen­ pruupc 80 de ani. Funcţionarea propicrc, a unor chipuri ciojrlitel bilă a Lunii slnt în nu­ al XVIMea. Cînd oame­ ale unei „Luni artificia­
rora scrişnesc porii grele. statuete vojrsdc in culori vii, cmc
diu care cu un an mai înainte a ceasului este asir/uratu dc un sis­ măr de circa 35.000. Dia­ nii de ştiinţă au început le" — un disc metalic.
TRECĂTORUL insă şi chiar ce­ distrus majorilatcu turnurilor. La tem dc transmisie ritmică dc ener­ se succed in lafa oraşului. Şapte metrul celor mai mari să observe pentru prima ★
tăţenii oraşului din ju ru l cehi/ii — început acesta a lost turnul autn- gic mecanica cu ajutorul a A (/ren­ chipuri scul/itate in lemn. simboli- circuri este de aproxima­ dată Luna prin telescop, Fotografiile transmise
mindri dc valorile care s-au păs­ rită lii publice, adăpostind jună in tai i, hecare Intre 20-25 k(f. Din ■! zind fiecare un zeu „şi-au distri­ tiv 300 km. Cea mai ma­ ei nu cunoşteau încă na­ pe Pămînt de pe bordul
buit" zilele săptuminii. Schimbarea
tura suprafeţei ei.
trai aici din generalic in genera­ 1556 sloiul oraşului. Din 1898 a- in -1 ore. un motoraş care se cu­ se lace la ora zero. O zcita in u ­ re înălţime lunară — 9 staţiei automate „Zond-
plează automat la reţeaua electri­ tilu l luna pe cap, Mărie, Mercur, km — reprezintă a 200- ic 3", în iulie 1965, au per­
că a oraşului ridică cele A <ircu- Jujiiter. Venus, Saturn şi Zeul Soa­ a parte a razei lunare; Fanionul, cu imaginea mis să se vadă o parte
tuli pe o verticală de aproape 2 relui străjuiesc cu ritului In locul iar vîrful cel mai înalt stemei de stat a U.R.S.S., n teritoriului de pe cea­
metri şi juimdule. Cum s ar zice, anume rezervat lingă cadranul de pe Pămînt — Everest transportat pe Lună de laltă faţă a Lunii, care
ceasul este întors automat la fie­ dinsjirc oraş al ceasului. (Venus (Chomolungma) — din cea de-n doua rachetă nu a fost fotografiată
care A orc Dacă reţeaua electrica este insolita de Amor care fi line lanţul Himalaia, nu re­ cosmică la 14 septembrie în 1959. In prezent, a
se delectează cînd motoraşul de r i­ oglinda). Se crede ca sculjiturile prezintă decît a 700-a 1959. se află în zona rămas necunoscută nu­
dicare a (jreidutilor trebuie să in­ parte a razei Pămîntu- Mării Ploilor, în apro­ mai 3 la sută din supra­
tre in lunci iulie (şi din pocale sc silit opera unui artist care. a trăit lui pierea craterelor Arhi- faţa lunară.
mai Intimplu) au loc deranjamente in secolul X VII. Dar nimeni nu ★ mede şi Aristillus (pe
mai line minte dc cînd miraculoa­
in mecanismul ceasului dar acesta sele lapluri rămăseseră nemişcate. Lin cîleva cratere lu­ partea vizibilă a Lunii). Desimea amplasării
sc opreşte numai in cazul că ile- nare pornesc ceea ce ★ craterelor pc faţa invizi­
lee(iunoa dm reţeaua electrică n-a Rina acum trei am. citul electri­ par a fi o serie de canale Cel mai întunecat sec­ bilă a Lunii s-a dovedit
a fi mai mare decît pe
lost înlăturată timp de o jumătate cianul Konrarl şi-a pus la Încer­ radia le. Natura lor este, tor de pe discul Lunii cea vizibilă.
care spiritul de inventivitate.
A
de oră, vreme in care angrenajul născocit un angrenaj, acţionat e* deocamdată, necunoscu­ pline reprezintă fundul
asigură o rezervă d c energic. tă. Unul din cele mai circurilor GrimaUli şi Astfel, pe o suprafaţă
Icclric. care schimbă automat chi­ Kiccioli. Cel mai luminos dc aproximativ 5 mili­
MARCAREA T I M P im il este tă­ tuirile clophle, mişcind roata pe interesante sisteme ra- oane kmp, cuprinsă pc o
cută cu o Im ta ic la fiecare sfert care acestea sînt montate, la ora diale este eet din regiu­ obiect al satelitului Pă- fotografie l u a t ă de
de oră, doua ţiului la jumătate, trei zero. nea craterului Tycho. mînlului este colina cen­ „Zond-3“, se numără
trală a craterului Arîs-
la trei slcrluri şi patru la patru Tot in parlca dinspre oraş a h u ­ Şase i«Tze care pornesc
sicrluri de ora după cuie uimcuză nului se alia justiţia care lerjată clin acest crater «tu o taichus. patru cratere cu diame­
trul de peste 200 km,, a-
imediat bătăile clopotului electric la ochi, cumjiâneşlc o balanţă in lungime de peste 1.000
proximatîv 20 de crntcre
al ceasului caic marchează ora e- mină. iar u liitiu i dc ca un bărbat km, iar una din ele — Polul Nord al Lunii se cu diametrul dc 100-200
xaclu. ha fain preventivă (lin steri împarte drejMulea cu... sabia. chiar 4.000 km. află pe fundul unuia km., 100 dc cratere cu
In sleit de ora a-o execuţii insă * dintre cele nni mari
mecanismul ceasului, ci un bres- Text şi folo: Turnul cu ceas — parte din La Polul Nord şî Po­ circuri. diametrul de 20-50 km.
Sighişoara văzută din turn. lnş în miniatură de vreun metru CONSTANTIN JAL11Â interiorul cetăţii. lul Sud al Lunii, munţii ic şi peste 400 de cratere
sint atît dc înalţi, incit Potrivit datelor furni­ cu diametrul de 10-20
vîrfurile lor sînt lumina­ zate de savantul sovietic km.