Page 61 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 61

PROLETARI  DIN  TOATE  TARILE,  UNIŢI  VA  I
                                                                                                                                                   La  baza  creşterii  capacităţii  de  producţie



                                                                                                                                                   Tehnologie  modernă,  adecvată




                                                                                                                                                   specificului abatajelor



                                                                                                                                                     Dintre  sectoarele  pro­  moderne   adecvate   la   De  aceea,  avîndu-sc   in   cu  mult  mai  rezistenţi  ;
                                                                                                                                                   ductive  de  la  Exploata­  specificul   locului   de   vedere  condiţiile  avan­  imediat  după   monL:".
                                                                                                                                                                                                                                   un  asemenea  stilp  preia
                                                                                                                                                                                                         tajoase  în  caic  lucrăm
                            iH6M AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CI SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL                                         rea  minieră  Lupeni,  sec­  muncă.  In  această  pri­  (stratul  H,  unde  este  pla­  o  sarcină  dc  peste   13
                                                                                                                                                   torul  V  s-a  situat  me-
                                                                                                                                                                              vinţă  atenţia  principala
                                                                                                                                                   reu  în  fruntea  întrecerii   a  conducerii  exploatării   sat  sectorul  V  este  cel   tone.  Timpul  de  monta­
                                                                                                                                                   socialiste  Producţia  pla­  şi  conducerii  sectorului   mai  gros  strat  din  bazi­  re  a  armăturilor  e  redus.
                                                                                                                                                   nificată,  in  creştere  de   a-  (ost  îndreptată  înspic   nul  Văii  Jiului),  susţine­  Dacă  doi  muncitori  mon­
                                                                                                                                                   Ia  un  an  Ia  altul,  a  fost   îmbunătăţirea  susţinerii   rea  în  lemn  a  fost  înlo­  tau  în  citea  13  minulc
                 ANUL  XVIII.  NR.  3514                          MARfl  19  APRILIE  1964                           4  PAGINI  —  25  BANI        depăşită  cu  regularitate.   şi  transportului  înabata-   cuită  cu  stil pi  de   fier   un  stilp  G.H.H..  pentru
                                                                                                                                                   In  anul  trecut,  de  pildă,   jc.  Pînâ  în  urmă  cu  cîţî-   G.II Il.  Rezultatul ?  Sus-   montarea  unui  stilp  fe-
                                                                                                                                                   din  abatajele  sectorului   va  ani  susţinerea  abata­  ţincrea  abatajelor   s-a   romatic   sînt   necesare
                                                                                                                                                   s-au  extras  peste  sarci­  jelor  clin  sectorul  nostru   îmbunătăţit  mult,   pre­  doar  2  minute.  Plin  ur­
                                     VIZITA TOVARĂŞULUI                                                                                            cărbune.  In  acest  an  sc   greutăţi.  Pe  lîng.î  consu­  stilp  de  fier  a   crescut   a  crescut  simţitor.
                                                                                                                                                                                                                                                productiv
                                                                                                                                                                                                                                   mare,  timpul
                                                                                                                                                                                                        siunea  preluată  de
                                                                                                                                                   nile  de  plan  2(5.400  lone
                                                                                                                                                                              se  făcea  cu  lemn,  care
                                                                                                                                                                                                                            un
                                                                                                                                                                              nc-a  creat  o  serie,  ele
                                                                                                                                                                                                                                     Deosebii  dc  important
                                                                                                                                                                      mai
                                                                                                                                                                                                        cu  circa  8  tone.  faţă  de
                                                                                                                                                   întrevăd  realizări
                                                                                                                                                                                                                                   esle  însă  faptul  că  susţi­
                                                                                                                                                                                                        cca  a  unui  stilp  dc  lemn.
                                                                                                                                                   bune  în  sporirea
                                                                                                                                                                     pro­
                                                                                                                                                                              mul  mare,  lemnul  nu  era
                                                                                                                                                                                                                            se
                                                                                                                                                   ducţiei.  De  la  I  ianuarie
                                                                                                                                                                                                         Apoi,  stîlpii  G.H.H.
                                                                                                                                                   plnâ  în  ziua  dc  12  apri­  suficient de  rezistent,  ce­  montează  într-un   timp   nerea  cu  stilpi  feroma-
                                                                                                                                                                                                                                   tici  cu  grinzi  în  consolă
                                                                                                                                                                                            presiuni.
                                                                                                                                                                              da  icpede  la
                                                                                                                                                   lie.  prevederile  au  fost   ţinerii  în  abataje  si  pen­  mult  mai  scurt  şi  au  o   a  făcut  posibilă  realiza­
                                                                                                                                                                              Pentru  întreţinerea  sus­
           IOSIP BROZ TITO IN TARA NOASTRA                                                                                                         tone  cărbune.   realizarea   tru  transportul  materia­  susţinere  a  făcut  să  se   sare  de  1,23—1,30  metri
                                                                                                                                                                                                                                   rea  unei  viteze  de  avan­
                                                                                                                                                   depăşite  cu  circa  13 000
                                                                                                                                                                                                        durabilitate  mai  mare  la
                                                                                                                                                                  Cum  a
                                                                                                                                                                                                        puşcare.  Folosirea  lor  la
                                                                                                                                                                                                                                   pc  zi  şi  utilizarea  tran­
                                                                                                                                                   fost  posibilă
                                                                                                                                                                              lului  lemnos,  zilnic  erau
                                                                                                                                                                                                        reducă  posturile  la
                                                                                                                                                   «cestui  spor  dc  produc­
                                                                                                                                                                                                                                   de  marc  capacitate.  Fo­
                                                                                                                                                   ţie,  ce  s-a  întreprins  in   angrenaţi  10—13  munci­  crările  de  întreţinere. lu­  sportorului  blindat  T.R.3,
                                                                                                                                                                              tori.
                                                                                                                                                   această  direcţie ?          Deficienţa   cea   mai    Eficacitatea  cea   mal   losirea   transportorului
                                                                                                                                                     —  Explicaţia   acestor   marc  consta  insă,  în  fap­  marc  unsă  constă  în  a-   blindat  este  eficace  din
                                                                                                                                                   realizări  ne-a  spus  tov.   tul că  susţinerea cu  lemn   cecn  că  au  permis  reali­  mai  multe  puncte  dc  ve­
                                                                                                                                                   Fr.  Şimon,  adjunct  al   nu  nc-a  permis  introdu­  zarea  unei  viteze  de  a-   dere.  După  fiecare  puş­
                               P L E C A R E A   D IN   B E L G R A D                                                                              şei ului  de  sec tor,  con­  cerea  si  extinderea  me­  vnnsarr  sporită,  de  1,15   ca rc.  t r a n s p o r t o r u l
                                                                                                                                                                                                                                                  folosea
                                                                                                                                                                                                                                   S.K.R.,  caic  se
                                                                                                                                                                                                        metri  liniari  pe  zi  şl  u-
                                                                                                                                                                              canizării  lucrărilor  gre­
                                                                                                                                                   stă
                                                                                                                                                        in
                                                                                                                                                            continua
                                                                                                                                                                      îm­
                                                                                                                                                   bunătăţire     tehnolo­    le,  folosirea  unor  tran­  ti liza rea  Iran spor toi ului   înainte  în  abataj,  tre­
              BELGRAD      ÎS.  —  Corespon­  Stat  al  Republicii  Socialiste  Ro­  mandantului  suprem  al  forţelor   Yrcei  Executive  Federale,  Uuşan   giei  de  extracţie,   apli­  sportoare  de  mare  capa­  S.K.K  O  altă  urmare  a   buia  demontat  şi  montai
                                                                                                                                                                                                        susţinerii  abatajelor  cu
             dentul  Agerprc.s,   N.  Plopcanu,   mânia  fac  o  vizită  oficială  in  Ro­  armate  si  secretar  de  stat  pentru   Petrovici.  pi eşcdintele  Skupşlinei   carea   unei   tehnologii  citate  si  realizarea  unei   stilpi  G.H.H.  constă   în   apoi  in  apropierea  fron­
                                                                                                                                                                                                                                   tului  de  lucru.  Această
             transmite*  :                    mânia.  Pe  aeroportul  Siircin  diit   problemele  apărării   naţionale,   R S.  Serbia,  membri  ai  C C.  al                 viteze  mari  de  avansare.  aceea  că   randamentele   operaţie  pc  lingă  faptul
              Luni  dimineaţa  a  părăsit  Bel­  Belgrad,  preşedintele  R S  F.  Iu­  Diuro  Pucar,  preşedintele  Comi­  L'.C.I.  şi  ai  Veeeî  Executive  Fe­                                       au  crescut  cu  circa  1-1.3   (ă  angrena  o  parte  din
            gradul  preşedintele  H.S.F.  Iugos­  goslavia  şi  persoanele  care-1  în­  tetului  Federal  al  Uniunii  aso­  derale  si  alte  persoane  oficiale                                      tone  cărbune  pe   |X»sI.   muncitori,  dura  3-4  ore.
            lavia,  secretar  general  al  U.C.I.,   soţesc  au  fost  conduşi  de  Edvard   ciaţiilor  luptătorilor  din  războiul   A  fost  de  faţă  Ion  Ciubotarii,                               faţă  de  cele   realizate   De  asemenea,  transpor­
             losip  Bro/  Tito,  împreună   cu   Kardelj,  preşedintele  Skupşlinei   de  eliberare  naţională,  lovan  Ve-                                                                             cind  se  folosea  susţine­  torul  S.K.R  era  mai  sen­
            soţia.  care.  la  invitaţia  Comitetu­  Federale,  Aleksandar  Rankovici,   selînov,  secretar  at  CC.  al  Uni­  însărcinat  cu  alaceri  a.i.  al  Re­                                  rea  cu  lemn...           sibil,  sc  defecta   des  şl
             lui  Central  al  Partidului  Comu­  vicepreşedinte  al  RS.F.  Iugosla­  unii  Comuniştilor   din  Serbia.   publicii  Socialiste  România   la                                             Ciumul  minerilor  din   avea  o  capacitate  mică.
             nist  Itomăn  şi  a  Consiliului  de  via,  Ivan  Goşniak,  locţiitor  al  co­  Boiis  kraiger,  vicepreşedinte  al  Belgrad  şi  membri  ai  ambasadei.                                   sectorul  V.  după.  cum   Transportorul  blindat  nu
                                                                                                                                                                                                        ne  am  convins,  nu   s-a   sc  niai  demontează,   se
                                                                                                                                                                                                        terminat  aici  Dorinţa  de   găseste  in   permanenţă
                                                                                                                                                                                                        a  obţiae  noi  succese  în   lingă  frontul  de  cărbu­
                                                                                                                                                                                                        spoi irea  producţiei  a  fă­
                            cetăţenii Bucureştiului l-au întîmpinat                                                                                                                                     cut  să  sc  pună  un  accent   front  se  face  prin  tran­
                                                                                                                                                                                                                                   ne,.  mutarea  lui  pînâ  la
                                                                                                                                                                                                        mai  mare  pc  moderni­
                                                                                                                                                                                                                                   slaţie  cu  ajutorul  stilpi-
                                                                                                                                                                                                        zarea  extracţiei  de  căr­
                                                                                                                                                                                                        bune.  Sub  directa  îndru­  lor   fcromalici.   Noul
                                                                                                                                                                                                                                               mai  are  n-
                                                                                                                                                                                                                                   transportor
                                                                                                                                                                                                        mare  a  comitetului   de   vnntajul  că  nu  este  înalt,
                               cu căldură  pe  preşedintele Tito                                                                                                                                        partid,  conducerea   ex­  se  găseşte  tot  timpul  pe
                                                                                                                                                                                                                    conducerea
                                                                                                                                                                                                                                          are
                                                                                                                                                                                                                                   vatră,
                                                                                                                                                                                                                                                capacitate
                                                                                                                                                                                                        ploatării  si
                                                                                                                                                                                                        sectorului  şi-au  îndreptat
                                                                                                                                                                                                                                   mare.  iar  iu  urma  puşcă­
                                                                                                                                                                                                        atenţia  spre  îmbunătăţi­  rii  circa  lîO—70  la  sută
                                                                                                                                                                                                        rea  mai  departe  a  sus­  din  cărbunele  excavat
           Capitala   ţării  —  împodobită   în   lac  Ceauşescu  trec  in  revistă  garda   păreri,  tovărăşesc  şi  deschis,  va  fi   ţârii  noastre,  oferindu-le  flori  şi  îm-                   ţinerii  şi   transportului   cade  pe  el.  Ca  urmare,
         vestminte  sărbătoreşti,   îngemănate   de  onoar e.                 lolositor,  va  da  un  nou  impuls  tu-   brâţişîmlii-i.                                                                 in  abataje.  Aşa  se  face   efortul  fizic  al  muncito­
         cu  decorul  multicolor  al  anotimpu­  Sint  prezentaţi  apoi  .şefii  misiuni­  noaşlerii  reciproce  şi  mai  bune,  iar   Salutînd  pe  oamenii  muncii  veniţi                            <â  în  toamna  anului  tre­  rilor  la  operaţia  de  în­
         lui  înfloririi  —  a  făcut  ieri,  cu  tra-   lor  diplomatice   aflaţi  pe  aeroport,   prin  aceasta  şi  întăririi   prieteniei   in   intîmpînare.  tovarăşii   Tito   şi                cut  în  unul  din  abata­  cărcat  este  mult  redus
         ^.'ţionala  sa  ospitalitate,  o  caldă  pri­  precum  şi   persoane  oficiale  ro­  noastre  şi  colaborării  frăţeşti.  Ceauşescu  urcă  apoi  împreună  într-o                              jele  frontale  cu   front   randamentul  lor   fiind
         mire  tovarăşului  losip   Bros   Tito.   mâne                         Ne  bucură  in  mod  deosebit  faptul   masin.j  deschisă,  escortată  de  moto-                                        lung s-au modernizat  sus­  mai  mare  In  atest  aba­
         preşedintele  Republicii  Socialiste  Fe­                            că  vom  putea  cu  aceasta  ocazie  râ   ciclişti,  caic  este  urmată  de  celelalte                                    ţinerea   şi   transportul   taj  frontal  s-a  atins  un
         derative  Iugoslavia,  secretarul  gene­  Adresîndu-sc  oaspetelui,  tovarăşul   ne  inlilnim  direct  ru  oamenii  muncii   maşini  oficiale.                                                 cărbunelui.   In  legătură   randament  de  6.3—7  to­
         ral  al  Uniunii  Comuniştilor  din  Iu­  NICOLAE  CEAUŞESCU  a  rostit  cu-   ai  României  socialiste,  care,   prin   De  la  aeroport  pînâ  la  reşedinţa                                 cu   aceasta.   tovarăşul   ne  căr bune  pc  post
         goslavia,  care,  împreună  cu  soţia,  fa­  vîntul  (Ic  bun  sosii:  munca  lor  creatoare   in  construcţia   înaltului  oaspete,  de-a  lungul  şoselei                                    Gheorghe  Giugleu,  ingi­   Susţinerea  cu  stilpi  fe-
         ce  o  vizită  oficială  in  ţara  noastră,   Stimate  tovarăşe  Tito,  tării,  au  obţinut  rezultate   alil   dc   şi  al  parcurilor  înverzite,  al  largilor                              ner  sef  adjunct  cu  pro­  romatici  cu  grinzi   in
         la  invitaţia  Comitetului  Central  al   Stimată  tovarăşe  lovanki  Oroz,  vaste  şi  importante.     bulevarde,  zeci  de  mii  dc  bucureşleni                                             bleme  de  producţie   la   ( onsolă   cu   utilizarea
         Partidului  Comunist  Român   şi   a                                   Aş  dori  in  încheiere   să  transmit   salută  cu  entuziasm.  Aerul  vibrează                                        E M.  Lupeni,  nc-a  decla­  transportoarelor  blinda­
         Consiliului  de  Stat  al  Republicii  So­  Dragi  oaspeţi,          încă  o  dală  cetăţenilor  acestui  oraş   dc  ovaţii  şi  aplauze.  Florile  şi  stegu-                                 rat ;                      te  poate  fi  introdusă  şi
         cialiste  România.                  Tovarăşi,                        frumos,  ai   Bucureştiului   ospitalier   leţcle  sînt  fluturate  ca  mesaje   ale                                        —  Incepind  cu   luna   extinsă  şt  la  alte  sectoa­
           Drapele  româneşti  şi  iugoslave  flu­  Imi  revine  plăcuta  misiune  dc  a   precum  şi  tuturor  oamenilor  muncii   prieteniei.   Oaspeţii  şi  conducătorii                            septembrie  a  anului  Irr-   re   de  la   exploatarea
         tură  în  adierea  vintului,  iar  culorile   vă  adresa.  în  numele  Comitetului   din  România,  saluturile  noastre  prie­  partidului  si  statului  nostru  răspund                      cut,  la  abatajul  frontal   noastră,  şi  după  părerea
         lor  se  răsfrîng  parcă  in  miile  de  ste-   Central  al  Partidului  Comunist  Ro­  teneşti  şi  cele  mai  bune  urări.  aclamaţiilor  mulţimii.                                          1  vest  de  la  sectorul  V.   mea.  chiar  la  alte   ex­
         guleţe,  în  mulţimea  buchetelor   de   mân.  al  Consiliului  de  Stal  şi   al   Trăiască  prietenia  dintre  popoarele   Din  primele  clipe  ale  sosirii  lor  pc                        unde  lucrează   minerii   ploatări  din  Valea  Jiu­
         flori,  fluturate  de  bucureşleni  veniţi                           României  şi  Iugoslaviei!         pâmîntul  romanesc,  oaspeţii  au  fost                                                din  brigada  condusă  de   lui.  Avind  în  vedere  c-
         pe  aeroportul  Bănoasa  in  întîmpina-   Consiliului  de  Miniştri,  al  întregu­  Cuvmtârile  au  fost  subliniate  cu   întimpinaţi  cu  întreaga  căldură  a                               comunistul  Petre   Con­   fiencitatea  metodei   şi
         rca  oaspeţilor.                   lui  nostru  popor,  un  călduros  „Bine                             prieteniei  poporului  nostru,  expresia                                               stantin.  s-a  introdus  sus­
                                            aţi  venit  in  Capitala  României  so­  aplauze  îndelungi,  puternice.                                                                                                               dorinţa  noastră,  a  tutu­
           Pe  faţada  clădirii  aeroportului  se   cialiste                    Solemnitatea  sosirii  înaltului  oas­  sentimentelor  internaţionaliste  ca*e                                          ţinerea  cu  stilpi  leroma-   ror  minerilor  din   Lu­
         află  portretele  tovarăşilor  losip  Bro'/.   Vizita  pe  care  o  faceţi  in '  ţara   pete  şi  a  persoanelor  care  il  însoţesc   cimentează  frăţia  popoarelor   celor                 tici.   Aceasta   susţinere   peni.  de  a  obţine  în  vii­
         Tito  şi  Nicolae  Ceauşescu;  urările  de   noastră,  constituie  o  nouă  mnmlcs-   se  încheie  prin  defilarea  gărzii  de   două  ţ>*i..60c iaiiiite.-.  .  -   .—                        are  tvrai  multe  avantaje   tor  noi  si   importante
         salut  înscrise  pe  mari  pancarte  in   tarc  a  relaţiilor  dc  colabor;  c  (bvă-   onoare.                      ★                                                                         Stîlpii   feiomatici   sint   succese, ‘  vom  căuta   s;i
         limbile  română  şi  sîrbo-croată:  Tră­  răşcască  dintre  România  şi  Iugos­  Un  grup  dc  pionieri,  ca  un  pîlc   Primirea  oficială  făcută  tovarăşului                               cu  mult  mai  uşori  decit   extindem,  în  limita  po­
         iască   prietenia   româno-iugoslavăî,   lavia.  relaţii  întemeiate  pc   vechi   îmbujorat  de- soli  ai  primăverii,  in-   losip  Broz  Tito  şi  persoanelor  care  îl   Şeful  „echipei  da  mecanici,  Njcolac  MeU*  de  la  Ate­  stîlpii  G.H.H.,  pot  fi  mai   sibilităţii.  metoda  amin­
         Zivelo  Rumunsko-.Iugoslovensko  pri-   tradiţii  de  prietenie  si  hună  veci­  con joară  cu  dragoste  pe  oaspeţi,  pe   însoţesc  a  fost  transmisă  de  posturile   lierul  central  Alba  Tulia  îşi  depăşeşte  lună  de  lună   bine  manipulaţi  dintr-un   tită,  si  )a  alte  abataje
         jateljstvo!,  Bine  aţn  venit,  tovarăşe   nătate  între  popoarele  noastre,  pc   conducătorii  de  partid  şi  de  stat  ai  noastre  dc  radio  şi  televiziune.  planul  cu  5—5,9‘ la  sută.   '   •  loc  in  altul.  Apoi,  sînt  LAZAR  DEMETER
         losip  Broz  Tito!.  Dobro  nain  dosii   ţelurile  comune  ale  construirii  orîn-
         druze  Josipe  Broz   Tiloî,  exprimă   duirii  socialiste,  ale  luptei  pentru
         sentimentele  fl ăţeşti  pe  care  poporul   apărarea  cauzei  păcii  In  lume.  Vizite  protocolare
         i  >stru  le  nutreşte  faţă  de  poporul   Ne  exprimăm  satisfacţia  că  vom
         .jgoslav  vecin  .şi  prieten.     avea  prilejul  de  a  face  schimb  dc                                                                  După  atitea  ploi  a  venit  şi  lin  vînt
           In  intimpinnre,  pe  aeroport  se  a-   păreri  asupra  problemelor  dc  inte­                                                         cald,  dc  primăvară.  însoţit  de  soaie,   SEMĂNATUL  PORUMBULUI
         flau  tovarăşii:   Nicolae   Ccauşcscu.   res  comun,  cil  şi  asupra  celor  privi­                                                     iar  pe  cîmpurile  brăzdate  de  plugu­
         Chivu  Stoica.  Ion  Gheorghe  Maurer,   toare  la  viaţa  internaţională  con­    La  Comitetul  Central                                 rile  trase  de  tractoare,  pe  colinele
         Gheorghe  Apostol,  Alexandru  llirlă-   temporană.                                                                                       ondulate  ale  cooperatorilor  din  Ber-
         dranu.  Fnul  ltodnaraş.  Petre  llorilâ,                                                                                                 gliin  s-a  putut  trece  la  însămînţa-
         Constantin  Dragau.  Alexandru  Drâ-   Preocuparea  partidelor  şi  guver­  al  Partidului  Comunist  Român                               tul  porumbului.  Semănatul  a  început   Roadele  bunei  organizări
         gliici.  Paul  Niculescu-Mi/il.   Leonto   nelor  noastre  pentru   dczvollarra                                                           la  brigada  din  Straja,  apoi,  în  mod
         Kâutu.  Leonlin  Sălăjan.  Ştefan  Voi­  continuă  şi  multilaterală  a  colaboră­                                                        treptat,  în  decurs  de  două  zile,  cele
         tor,   losif  Banc,  Maxim  Hcrgliiami,   rii  politice,  economice,  culturale  şi   Tovarăşul   losip  Broz  Tito,   pre­  P.C.R.,  Paul  Niculcscu-V1i7.il.  membru   mai  zvîntate  terenuri  au  fost  î-mpîn-
         Petre  Blajovin,  Dumitru  Colii.*.  Flo-   ştiinţifice  dintre  cele  două  ţări  co­  şedintele  R S F.  Iugoslavia,  secretar   al  Comitetului  Executiv  si  sccrelar   zite  de  tractoare  şi  semănător i  mî-   au  insăminţat  şi  cîtc  9  hectare  la  zi.   intivei.  Cum  ?  Printr-o  bună  organi­
         rîan  Dănălache.  Janov  Fazrkax,  Pe­  respunde,  fără  îndoială,  intereselor   general  a)  Uniunii  Comuniştilor  din   ai  CC  al  P.C.R.,  Mihai  Dalea  şi  Ma­  nuite  de  oameni  harnici.  Cooperati­  Pornirea  este  mulţumitoare  şi  spe­  zare  a  muncii  şi  printr-un  control
         tre  Lupii.  11ic  Vcrdcţ.  V'axile  Vîlcu.   ambelor  popoare,  cauzei  generale  a   Iugoslavia,  a  făcui  luni  la  amiază  o   nea  Manescu,  secretari  ai  C.  C  al   va  agricolă  din  Berghin  s-a  situat   răm  ca.  mergind  în  acest  ritm.  să  ne   l>ei maneiU,  fiind  dc  dimineaţă  şi
         Miliai  Dalea.  Manea  Mâncscu,  Vasilc   socialismului  şi  păcii.  Sintem  con­  vi7.ită  protocolară  lovarăşului  Nicolae   P.C.R.,  Aurel  Mălnăşan.  ambasado­  in  anul  trecut  printre  ultimele  uni­  facem  o  autocr itică  in  practică  pen­  pînâ  se  întunecă  în  mijlocul  meca­
         Patilincţ,  Virgil  Trofin.   Coiislonţa   vinşi  că  intilnirile  pe  care  le  veti   Ceauşescu.  sccrelar  qencral  al  Comi-   rul  Republicii  Socialiste  România  in   tăţi  din  raion  in  ce  priveşte  insă-   tru  lipsurile  din  anul  trecut.  nizatorilor  şi  cooperatorilor.  Maşi­
         Crăciun.  Uie  Mnrgulcxcu.  Gheorghe   avea  cu  populaţia,  convorbirile  pc   irlulni  Central  al  Partidului  Comu­  RS.F.  luqoslavia.  mînţatul  porumbului,  rar-  acum  sal­  —  Dar  despre  calitatea  lucrărilor   nile  au  fost  reglate  cum  trebuie.  Dc
         Gaston  Marin  şi  Roman  Moldova».  care  le  vom  purta  impreunâ.  întrea­  nist  Român.              înaltul  oaspete  a  venii  insolit  dc   tul  spre  locul  de  frunte  e  destul  de   ce  ne  puteţi  spune ?*  aceea,  esle  respectată  adîncrmca  dc
           Erau  de  faţă  membri  ai  CC.  :d   ga  vizită  în  ţara  noastră,  vor  con­  La  sediul  Comiletului  Centra)  al   lovarăşii  Ţvielin  Mialovici.  secreta­  vizibil.  Tovarăşul  Gheorghe  Dusa,   —  In  ce  mă  priveşte  şi  din  acest   semănat  şi  densitatea  stabilită  la  hec­
         P.C.R.,  ai  Consiliului  de  Stat  şi  ai   tribui  la  dezvoltarea  prieteniei  şi   Partidului  Comunist  Român,  o  gar­  rul  Comitetului  Central  al   Uniunii   preşedintele  cooperativei,  ne  spu­  punct  de  vedere  am  numai  ruvinte   tar,  lîiuluiile  sînt  drepte,  iar  pină
         Guvernului,  conducători  de  instituţii   colaborării  frăţeşti   intre   ţările,   dă  militară  a  prezentat  onorul.  Comuniştilor  din  Bosnia  şi  Herţego-   nea  următoarele :  de  laudă  la  adresa  mecanizatorilor,   acum  nu  am  avut  semnalate  ca/.uri
         centrale  şi  organizaţii  obşteşti,  ge­  popoarele  si  partidele  noastre.  La  înlrevedere  au  luat  parte  lo-   vina,  membru  al  Comitetului  Execu­  —  In  acest  an.  culturii  porumbului   a spus  pr eşedintele  Cred  însă că  tova­  de  greşuri  la  semănat.  Mai  pe  scurt,
         nerali  si  ofiţeri  superiori,  academi­  Dorim  din  toată  inima  să  vă  sim­  varăşii:  Ion  Gheorghe  Maurer,  mem­  tiv  al  C.C.  al  U CL.  Marko  Nikczici,   i-am  rezervat  o  suprafaţa  de  540  hec­  răşul  inginer*  vâ  poate  furniza  lu­  nici  la  capitolul  calitate  nu  avem.  re­
         cieni  şi  alţi  oameni  de  ştiinţă,  cultu­  ţiţi  cit  mai  bine  în  mijlocul  poporu­  bru  al  Comitetului  Executiv  şi  al  Pre­  secrelar  de  stal  pentru  afacerile  ex­  tare.  întreg  terenul  a  fost  ogorît  în­  cruri  şi  mai  inlei*esante.  proşuri  şi  aceasta  se  datoreşte  atit
         ră  şi  artă,  ziarişti  români  si  iugo­  lui  român               zidiului  Permanent  al  CC  al  P.C.U.,   terne.  membru  al  CC.  al  U.C.I.,  Bog­  că  din  toamnă,  tar  acum  pentru  a   Pe  inginerul  Io*»:.  Vicleanu  l-am   mecanizatorilor  şi  cooperatorilor  ca­
         slavi,  corespondenţi  ai  unor  agenţii   Trăiască  şi  să  sc  întărească  prie­  preşcdinlele  Consiliului  de  Miniştri,   dan  Ţrnobmia.  secrelar  qencral  al        g«isit  tot  în  cimp,  fîngă  semănători,  re  lucr ează  pc  maşini,  cit  şi  brigadie­
         de  piesă  si  ziare  de  peste  hotare.  tenia   frăţească  dintre   popoarele   Emil  Bodnaraş,  membru  al  Comitetu­  prcşcdinlelui  Republicii,  membru  al   pregăti  un  bun  pat  germinativ  am
                                                                                                                                                                                     acolo  unde  in  aceste  zile  c  locul  fie­
           Erau.  de  asemenea,  prezenţi  şefi   României  şi  Iugoslaviei !  lui  Executiv  şi  al  Prezidiului  Per­  C.C  al  UCL,  lakşa  Pelrici,  amba­  mai  executat  şi  două  lucrări  cu  gra­  cărui  agronom».  rilor  Constantin  C o m a  n.  Aurel
         ai  misiunilor  diplomatice  acreditaţi                              manent  al  C C  al  P.C.R ,  prim-vice-   sadorul  extraordinar  şi  plenipotenţiar   pa  cu  discuri.  Săminţa  este  asigura­          Cioanra,  Matei  Leister  şi  loan  Roşu
         în  Republica  Socialistă  România.  A  răspuns  tovarăşul  IOSIP  BROZ   prcşedinle  al  Consiliului  de  Miniş­  a!  R.S.F.  luqoslavia  la  Bucureşti.  tă  şi  repartizată  pe  brigăzi  în  ra­  —  Din  operativele care  se  transmit   cart*  sînt  ajutoarele  de  nădejde  ale
           Pe  cer  se  profilează  nava  aeriană   TITO :                    tri.  Alexandru  Drăqhiri,  membru  al   Conducătorii  români   şi  iugoslavi                          la  raion  am  aliat  câ  pînâ  acum  ne   consiliului  de  conducere  in  efectua­
         a  preşedintelui,  escortată  de  la  fron­  Dragă  tovarăşe  Ceauşescu,  Comiletului  Executiv  şi  at  Prezidiu­  s-au  inlrelinut  înlr-o  ulmosfcră  caldă,   port  cu  suprafaţa  planificată.  Prin   situăm  in  frunte  cu  insâminţalul  po­  rea  oricărei  lucrări.
         tieră  de  4  avioane  cu  reacţie  ale   Dragă  tovarăşe  Stoica.   lui  Permanent,  sccrelar  al  C.  C.  al  prietenească.             planul  operativ  de  campanie  am  .sta­  rumbului  —  spunea  inginerul  coope-
         forţelor  noastre  armate.                                                                                                                bilit  ca  zilnic  să  realizăm  o  viteză                                               I.  MANEA
           La  ora  10.00  aterizează  avionul  o-   Tovarăşe  şi  tovarăşi.                                                                       de  30  hectare,  rcea  ce  presupune  ca
         ficial  pintind  pavilioanele  românesc   Doresc  înainte  de  ţoale  ca.  în  nu­  La  Consiliul  de  Stat
         .şi  iugoslav.                     mele  nostru  al  tuturor  care   am                                                                   întreaga  lucrare  să  fie  ter minată  în     B rigad ă fruntaşă
           în  aplauzele  puternice  şi  aclama­  sosit  iii  ţara  dumneavoastră,  să  mul­                                                       deuurs  de  11  zile.  In  acest  scop  fo­
         ţiile  mulţimii  coboară  tovarăşul  losip   ţumesc  pentru  această  îiilîmpinare   al  Republicii  Socialiste  România                  losim  7  tractoare  cu  tot  atîtca  sc-   La  cooperativa  agricolă  dîn  Sălci-   semănători  2  S.P.C.-2  şe  străduiesc
         Bro/  Tito  cu  soţia,  lovanka  Broz.  Fî   prietenească   ş:   pentru   cuvintele                                                       mânâ-i;\i  plus  atelajele  proprii,  pe   va,  raionul  Ilîa,  timpul  bun  dc  lu­  să  folosească  cit  mai  bine  capacita­
         sînt  intîmpinali  cordial  de  tovarăşii   calde  dc  bun  sosit.  Folosesc  în  ace­                                                    terenurile  mai  accrdentatc.      cru  la  pregătirea  terenului  si  inxă-   tea  de  lucru  a  tractoarelor  şi  maşi­
         Nicolae  Ccauşcscu  cu  soţia,   Chivu   laşi  timp  ocazia  ca,  in  numele  po­  In  aceeaşi  zi,  tovarăşul  losip  Broz   varâsii  Emil  Bodnaraş.   prim-vice-          minţatul  porumbului  este  judicios   nilor.  reali/înd  o  viteza  zilnică  de
         Stoica  .şi  Ion  Gheorghe  Maurei1  cu   poarelor  Iugoslaviei  şi  al  meu  per­  Tito  şi  persoanele  oficiale  «are  il   preşedmte  al  Consiliului  de  Miniştri   In  L:»jâ  zile,  a  -utrciiat  tov.  Duşa,   folosit.  Dc  îndată  ce  vremea  a  deve­  16-18  hectare.  Pfnă  în  pr ezent  în  bri­
                                                                              însoţesc  au  făcut  o  vizită  protoco­
         soţia.                            sonal.  să  transmit  cele  mai  calde                               al  Republicii   Socialiste  România,   cu  toate  câ  :*-•*  mar   stînjenit  si   nit  prielnică  s-a  trecut  la  pregătirea   gada  1  Sălciva  s-a  însăminţnt  cu  po­
                                           saluturi   şi   cele  mai   bune  urări   lara  tovarăşului  Chivu  Stoica,  mem­  Constanţa  Crăciun  şi  Uie   Murgu-
           Pitsşedintele  Tito  prezintă  condu­  poporului  Republicii  Socialiste  Ro­  bru  at  Comitetului  Executiv  si  al   lescu,   vicepreşedinţi  ai  Consiliului   ploaie,  am.  însâ/nînţat  75  hectare  ou   tereirulu:,  txecutîndJ-bc  această  lu­  rumb  o  suprafaţă  dc  aproape  40  hec­
         cătorilor  de  partid  si  de  stat  români                          Prezidiului   Permanent  al  CC*   al   de  Stat,  Grigore  Gcamanu.  secretarul   poruur.b.  De  altfel,  la  brigada  din   crare  pe  aproape  întreaga  suprafaţă.   tare.  executîndu-se  numai  lucrări  de
         persoanele  care  il  însoţesc:  T'iclin   mânia.  Sintem  foarte  mulţumiţi  pen­  P.C.R,,  preşedintele   Consiliului  de   Consiliului  de  Stal.  Gheorghe  Stoica,   Stiâj~  ®-a  si  terminat  această  lucra­  Ur.îiărindu-sc  momentul  optim,  s-a   bună  calitate.
         Miatovici,   secretând   Comitetului   tru  faptul  că  s-a  realizat  dorinţa   Stat  al  Republicii  Socialiste  România.  membru  al  Consiliului  de  Stat,  Aurel      trecut  la  semănatul  porumbului  Me­            IOSIF  DR.ÂGOI
         Centr al  al  Uniunii .Comuniştilor  din   noastră  dc  a  vizita  România  prie­                      Mălnăşan.  ambasadorul   Republicii   re.  Aici  am  avut  mecanizatori  care  canizatori:  care  lucrează  pe  cele  2   corespondent
         Bosnia  şi  Herţegovina.  membru  al   tenă.  dc  a  cunoaşte  realizările  dum­  La  palatul  Consiliului  de  Stat.  o   Socialiste  România  la  Belgrad.
         Comitetului  Executiv  al  Comitetului   neavoastră  şi  dc  a  face  un  schimb   gardă  militară  a  prezentat  onorul.  întrevederea  a  decurs   într-o  at­
         Centra)  al  Uniunii  Comuniştilor  din   dc  păreri  referitor  la  toate  proble­  La  înlrevedere  au  luat  parte  to-  mosferă  de  calda  cordialitate.
         Iugoslavia.  Marko  Nikezici,  secretar   mele  care  interesează  cele  două  ţâri
         de  stat   pentru  afacer ile  exter ne,   ale  noastre.  Această  vizită  trebuia  să
         membru  al  Comitetului  Central   al   aibă  loc  jură  acum  jumătate  de  an,
         Uniunii  Comuniştilor  din  Iugoslavia.   însă  împrejurările  nc-au  împiedicat   Depuneri  de  coroane
         Aleksandar  Grlicikov,  membru   al   să  o  realizăm
         Yecei  Fxecutive   Federale,  membru   Sint  vii  in  amintirea  noastră  ospi­  Luni  dimineaţa,  preşedintele  losip
         al  Comitetului   Central  al  Uniunii   talitatea  si  primirea  cordială  cu  care                   numeroşi  locuitori  ai  Bucureştiului.
         Comuniştilor  din  Iugoslavia,  Ciuriţa   am  fost  înlîmpinali  cu  ocazia  vizite­  Broz  Tito  si  persoanele  oficiale  care   Gărzile  de  onorare,  aliniate   in
                                           lor  anterioare  in  România.  Deşi  soar­
                                                                              il  însoţesc  au  depus  coroane  de  flori
         loikiei.  secretarul  Comitetului  Regio­                            la  Monumentul  eroilor  luptei  pen-   faţa  monumentelor,  au  prezentat  o-
                                            ta  istorică  diferită  a  despărţit  uneori
         nal  al  Uniunii  Comuniştilor  din  Re­  cele  două  ţări  ale  noastre,  prietenia                   noruj.
         giunea  Autonomă  Yoivodina.  mem­                                   11 :i  libertatea  poporului  şi  a  patriei,   Au  fost  intonate  imnurile  de  stat
         bru  al  Comitetului  Central  al  Uniu­  tradiţională  a  popoarelor  noaslre  nu   penlru  socialism  şi  la  Monumentul   ale  Republicii  Socialiste  România
                                                                              eroilor  patriei.
         nii   Comuniştilor   din   Iugoslavia.   a  fost  zdruncinată,  deoarece  ea  s-a                      si  Republicii  Socialiste  Federative
         Bogdan  Ţrnobmia.  secretar  general   întemeiat  pe  năzuinţele  comune  de   Oaspeţii  au  fost  însoţiţi  de  Fmi!   Iugoslavia.
         al  preşedintelui  Republicii,  membru   libertate  si  proqrcs   social   Astăzi,   Bodnaraş,  membru  al  Comitetului   După  depunerea  coroanelor   de
         al  Comitetului   Central  al  l:niunii   tind  ne  leaqă  idealuri  comune  ale   fcxocutiv  .şi  al  Prezidiului  Perma­  flori,  cei  prezenţi  au  păstrat  un  mo­
         Comuniştilor-  din  Iugoslavia.   lakşa   construcţiei  socialismului,  cslc  nalu-   nent  al  CC.  al  P.C.R.,  prim-vicepre-   ment  de  reculegere.
         Petrici.  ambasador  extraordinar   si   lal  ca  inleleqcrca  şi  încrederea  reci­  sedinte  al  Consiliului  de  Miniştri,   In  rotonda  Monumentului   din
         plenipotenţiar-  al  Republicii  Socia­  procă  să  fie  şi  mai  puternice.  Acest   Mia  Groza.  vicepreşedinte  al  Marii   Parcul  Libertăţii.  preşedintele  Tito
         liste  Federative  Iugoslavia  la  Bucu­  lucru  cile  confirmat  si  de  dezvoltarea   Adunări  Naţionale,  Georgc  Maco-   şi  persoanele  care  il  însoţesc  s-au
         reşti  si  Milorad  Pcşici.  şeful  Direc­  rodnică  a  relaţiilor  noaslre.  de  întă­  vcscu,  adjunct  al  ministrului  afa­  oprit  în  faţa  criptelor  lui  Gheorghe
         ţiei  pentru  Europa  de  răsărit   din   rirea  colaborării  reciproc  avantajoa­  cerilor  externe,   Aurel  Mălnăşan,   Gheorghiu-De j  .şi  Dr.  Petru  Groza.
         Secretariatul  de  Stat  penlm  afacerile   să  in  multe  domenii.  Sint  ferm  con­  ambasadorul  Republicii   Socialiste   Solemnităţile  s-au  încheiat  prin
         externe.                          vins  că  între  rele  două  ţări  socialis­  România  la  Belgrad,  şi  alte  persoa­  defilarea  gărzilor  de  onoare.
           Tovarăşul  Nicolae  Cenuşescn  pre­  te  ale  noaslre  există  mutic  posibili­  ne  oficiale.
         zintă  pe  membrii   conducerii   de   tăţi  ncfolositc  încă  pentru  întărirea   Au  fost  prezenţi  Florian  Dănă-
         partid  si  de  stat  veniţi  în  întîmpi-   continuă  a  relaţiilor  bilaterale  lachc,  membru  supleant  al  Comi­
         nacc.                               In  convorbirile  pe  care  le  vom  a-   tetului  Executiv  al  CC.  al  P.C.R.,   In  pagina  a  3-a  alte  relatări
           Pc  aeroport  este  aliniată  o  garda   vca.  noi  soni  acorda  alen|ic  deplină   prini-scrretar  al  Comitetului  oră­
         de  onoare;  comandantul  gărzii  dă  ra­  şi  situaţiei  internaţionale  actuale,  ca­  şenesc  de  partid  Bucureşti,   Vasile   în  legătură  cu  vizita  tovarăşu­
         portul.  Se  intonează  imnurile  de  stat   re  este  astăzi  înqrijorătoare,  din  cau­  Palilineţ.  secretar  al  C C.  al  P.C.R ,   lui  losip  Broz  Tito  in  |ara  noas­
         ale  Iugoslaviei  si  României;  în  semn   za  ameninţărilor  periculoase  la  adre­  membri  ai  C.C.  al  P.C.R.,  reprezen­
         de  salut  răsună'  21  de  salve  de  arti­  sa  păcii,  independentei  ş!  libertăţii   tanţi  ai  unor  instituţii  centrale  de   tră.  una  din  tarlalele cooperativei  tractor istul  Schmidt  Harold   ic  u~«ctuuitrîp  se  folosesc  din  nun  He
         lerie.                            popoarelor  în  diferite  părţi  ale  lu­  stat  şi  ai  Sfatului  popular  al  Capi­                                                                        lucrează  la  pregătirea  terenului,  rar  Gheorghe  Go-
           Tovarăşii  losip  Broz  Tito  şi  Nico-  mii.  Credem  că  schimbul  nostru  dc  talei.  generali  şi  ofiţeri  superiori,                dici  la  semănatul  porumbului.
   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66