Page 61 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 61
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI VA I
La baza creşterii capacităţii de producţie
Tehnologie modernă, adecvată
specificului abatajelor
Dintre sectoarele pro moderne adecvate la De aceea, avîndu-sc in cu mult mai rezistenţi ;
ductive de la Exploata specificul locului de vedere condiţiile avan imediat după monL:".
un asemenea stilp preia
tajoase în caic lucrăm
iH6M AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CI SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL rea minieră Lupeni, sec muncă. In această pri (stratul H, unde este pla o sarcină dc peste 13
torul V s-a situat me-
vinţă atenţia principala
reu în fruntea întrecerii a conducerii exploatării sat sectorul V este cel tone. Timpul de monta
socialiste Producţia pla şi conducerii sectorului mai gros strat din bazi re a armăturilor e redus.
nificată, in creştere de a- (ost îndreptată înspic nul Văii Jiului), susţine Dacă doi muncitori mon
Ia un an Ia altul, a fost îmbunătăţirea susţinerii rea în lemn a fost înlo tau în citea 13 minulc
ANUL XVIII. NR. 3514 MARfl 19 APRILIE 1964 4 PAGINI — 25 BANI depăşită cu regularitate. şi transportului înabata- cuită cu stil pi de fier un stilp G.H.H.. pentru
In anul trecut, de pildă, jc. Pînâ în urmă cu cîţî- G.II Il. Rezultatul ? Sus- montarea unui stilp fe-
din abatajele sectorului va ani susţinerea abata ţincrea abatajelor s-a romatic sînt necesare
s-au extras peste sarci jelor clin sectorul nostru îmbunătăţit mult, pre doar 2 minute. Plin ur
VIZITA TOVARĂŞULUI cărbune. In acest an sc greutăţi. Pe lîng.î consu stilp de fier a crescut a crescut simţitor.
productiv
mare, timpul
siunea preluată de
nile de plan 2(5.400 lone
se făcea cu lemn, care
un
nc-a creat o serie, ele
Deosebii dc important
mai
cu circa 8 tone. faţă de
întrevăd realizări
esle însă faptul că susţi
cca a unui stilp dc lemn.
bune în sporirea
pro
mul mare, lemnul nu era
se
ducţiei. De la I ianuarie
Apoi, stîlpii G.H.H.
plnâ în ziua dc 12 apri suficient de rezistent, ce montează într-un timp nerea cu stilpi feroma-
tici cu grinzi în consolă
presiuni.
da icpede la
lie. prevederile au fost ţinerii în abataje si pen mult mai scurt şi au o a făcut posibilă realiza
Pentru întreţinerea sus
IOSIP BROZ TITO IN TARA NOASTRA tone cărbune. realizarea tru transportul materia susţinere a făcut să se sare de 1,23—1,30 metri
rea unei viteze de avan
depăşite cu circa 13 000
durabilitate mai mare la
Cum a
puşcare. Folosirea lor la
pc zi şi utilizarea tran
fost posibilă
lului lemnos, zilnic erau
reducă posturile la
«cestui spor dc produc
de marc capacitate. Fo
ţie, ce s-a întreprins in angrenaţi 10—13 munci crările de întreţinere. lu sportorului blindat T.R.3,
tori.
această direcţie ? Deficienţa cea mai Eficacitatea cea mal losirea transportorului
— Explicaţia acestor marc consta insă, în fap marc unsă constă în a- blindat este eficace din
realizări ne-a spus tov. tul că susţinerea cu lemn cecn că au permis reali mai multe puncte dc ve
Fr. Şimon, adjunct al nu nc-a permis introdu zarea unei viteze de a- dere. După fiecare puş
P L E C A R E A D IN B E L G R A D şei ului de sec tor, con cerea si extinderea me vnnsarr sporită, de 1,15 ca rc. t r a n s p o r t o r u l
folosea
S.K.R., caic se
metri liniari pe zi şl u-
canizării lucrărilor gre
stă
in
continua
îm
bunătăţire tehnolo le, folosirea unor tran ti liza rea Iran spor toi ului înainte în abataj, tre
BELGRAD ÎS. — Corespon Stat al Republicii Socialiste Ro mandantului suprem al forţelor Yrcei Executive Federale, Uuşan giei de extracţie, apli sportoare de mare capa S.K.K O altă urmare a buia demontat şi montai
susţinerii abatajelor cu
dentul Agerprc.s, N. Plopcanu, mânia fac o vizită oficială in Ro armate si secretar de stat pentru Petrovici. pi eşcdintele Skupşlinei carea unei tehnologii citate si realizarea unei stilpi G.H.H. constă în apoi in apropierea fron
tului de lucru. Această
transmite* : mânia. Pe aeroportul Siircin diit problemele apărării naţionale, R S. Serbia, membri ai C C. al viteze mari de avansare. aceea că randamentele operaţie pc lingă faptul
Luni dimineaţa a părăsit Bel Belgrad, preşedintele R S F. Iu Diuro Pucar, preşedintele Comi L'.C.I. şi ai Veeeî Executive Fe au crescut cu circa 1-1.3 (ă angrena o parte din
gradul preşedintele H.S.F. Iugos goslavia şi persoanele care-1 în tetului Federal al Uniunii aso derale si alte persoane oficiale tone cărbune pe |X»sI. muncitori, dura 3-4 ore.
lavia, secretar general al U.C.I., soţesc au fost conduşi de Edvard ciaţiilor luptătorilor din războiul A fost de faţă Ion Ciubotarii, faţă de cele realizate De asemenea, transpor
losip Bro/ Tito, împreună cu Kardelj, preşedintele Skupşlinei de eliberare naţională, lovan Ve- cind se folosea susţine torul S.K.R era mai sen
soţia. care. la invitaţia Comitetu Federale, Aleksandar Rankovici, selînov, secretar at CC. al Uni însărcinat cu alaceri a.i. al Re rea cu lemn... sibil, sc defecta des şl
lui Central al Partidului Comu vicepreşedinte al RS.F. Iugosla unii Comuniştilor din Serbia. publicii Socialiste România la Ciumul minerilor din avea o capacitate mică.
nist Itomăn şi a Consiliului de via, Ivan Goşniak, locţiitor al co Boiis kraiger, vicepreşedinte al Belgrad şi membri ai ambasadei. sectorul V. după. cum Transportorul blindat nu
ne am convins, nu s-a sc niai demontează, se
terminat aici Dorinţa de găseste in permanenţă
a obţiae noi succese în lingă frontul de cărbu
spoi irea producţiei a fă
cetăţenii Bucureştiului l-au întîmpinat cut să sc pună un accent front se face prin tran
ne,. mutarea lui pînâ la
mai mare pc moderni
slaţie cu ajutorul stilpi-
zarea extracţiei de căr
bune. Sub directa îndru lor fcromalici. Noul
mai are n-
transportor
mare a comitetului de vnntajul că nu este înalt,
cu căldură pe preşedintele Tito partid, conducerea ex se găseşte tot timpul pe
conducerea
are
vatră,
capacitate
ploatării si
sectorului şi-au îndreptat
mare. iar iu urma puşcă
atenţia spre îmbunătăţi rii circa lîO—70 la sută
rea mai departe a sus din cărbunele excavat
Capitala ţării — împodobită în lac Ceauşescu trec in revistă garda păreri, tovărăşesc şi deschis, va fi ţârii noastre, oferindu-le flori şi îm- ţinerii şi transportului cade pe el. Ca urmare,
vestminte sărbătoreşti, îngemănate de onoar e. lolositor, va da un nou impuls tu- brâţişîmlii-i. in abataje. Aşa se face efortul fizic al muncito
cu decorul multicolor al anotimpu Sint prezentaţi apoi .şefii misiuni noaşlerii reciproce şi mai bune, iar Salutînd pe oamenii muncii veniţi <â în toamna anului tre rilor la operaţia de în
lui înfloririi — a făcut ieri, cu tra- lor diplomatice aflaţi pe aeroport, prin aceasta şi întăririi prieteniei in intîmpînare. tovarăşii Tito şi cut în unul din abata cărcat este mult redus
^.'ţionala sa ospitalitate, o caldă pri precum şi persoane oficiale ro noastre şi colaborării frăţeşti. Ceauşescu urcă apoi împreună într-o jele frontale cu front randamentul lor fiind
mire tovarăşului losip Bros Tito. mâne Ne bucură in mod deosebit faptul masin.j deschisă, escortată de moto- lung s-au modernizat sus mai mare In atest aba
preşedintele Republicii Socialiste Fe că vom putea cu aceasta ocazie râ ciclişti, caic este urmată de celelalte ţinerea şi transportul taj frontal s-a atins un
derative Iugoslavia, secretarul gene Adresîndu-sc oaspetelui, tovarăşul ne inlilnim direct ru oamenii muncii maşini oficiale. cărbunelui. In legătură randament de 6.3—7 to
ral al Uniunii Comuniştilor din Iu NICOLAE CEAUŞESCU a rostit cu- ai României socialiste, care, prin De la aeroport pînâ la reşedinţa cu aceasta. tovarăşul ne căr bune pc post
goslavia, care, împreună cu soţia, fa vîntul (Ic bun sosii: munca lor creatoare in construcţia înaltului oaspete, de-a lungul şoselei Gheorghe Giugleu, ingi Susţinerea cu stilpi fe-
ce o vizită oficială in ţara noastră, Stimate tovarăşe Tito, tării, au obţinut rezultate alil dc şi al parcurilor înverzite, al largilor ner sef adjunct cu pro romatici cu grinzi in
la invitaţia Comitetului Central al Stimată tovarăşe lovanki Oroz, vaste şi importante. bulevarde, zeci de mii dc bucureşleni bleme de producţie la ( onsolă cu utilizarea
Partidului Comunist Român şi a Aş dori in încheiere să transmit salută cu entuziasm. Aerul vibrează E M. Lupeni, nc-a decla transportoarelor blinda
Consiliului de Stat al Republicii So Dragi oaspeţi, încă o dală cetăţenilor acestui oraş dc ovaţii şi aplauze. Florile şi stegu- rat ; te poate fi introdusă şi
cialiste România. Tovarăşi, frumos, ai Bucureştiului ospitalier leţcle sînt fluturate ca mesaje ale — Incepind cu luna extinsă şt la alte sectoa
Drapele româneşti şi iugoslave flu Imi revine plăcuta misiune dc a precum şi tuturor oamenilor muncii prieteniei. Oaspeţii şi conducătorii septembrie a anului Irr- re de la exploatarea
tură în adierea vintului, iar culorile vă adresa. în numele Comitetului din România, saluturile noastre prie partidului si statului nostru răspund cut, la abatajul frontal noastră, şi după părerea
lor se răsfrîng parcă in miile de ste- Central al Partidului Comunist Ro teneşti şi cele mai bune urări. aclamaţiilor mulţimii. 1 vest de la sectorul V. mea. chiar la alte ex
guleţe, în mulţimea buchetelor de mân. al Consiliului de Stal şi al Trăiască prietenia dintre popoarele Din primele clipe ale sosirii lor pc unde lucrează minerii ploatări din Valea Jiu
flori, fluturate de bucureşleni veniţi României şi Iugoslaviei! pâmîntul romanesc, oaspeţii au fost din brigada condusă de lui. Avind în vedere c-
pe aeroportul Bănoasa in întîmpina- Consiliului de Miniştri, al întregu Cuvmtârile au fost subliniate cu întimpinaţi cu întreaga căldură a comunistul Petre Con fiencitatea metodei şi
rca oaspeţilor. lui nostru popor, un călduros „Bine prieteniei poporului nostru, expresia stantin. s-a introdus sus
aţi venit in Capitala României so aplauze îndelungi, puternice. dorinţa noastră, a tutu
Pe faţada clădirii aeroportului se cialiste Solemnitatea sosirii înaltului oas sentimentelor internaţionaliste ca*e ţinerea cu stilpi leroma- ror minerilor din Lu
află portretele tovarăşilor losip Bro'/. Vizita pe care o faceţi in ' ţara pete şi a persoanelor care il însoţesc cimentează frăţia popoarelor celor tici. Aceasta susţinere peni. de a obţine în vii
Tito şi Nicolae Ceauşescu; urările de noastră, constituie o nouă mnmlcs- se încheie prin defilarea gărzii de două ţ>*i..60c iaiiiite.-. . - .— are tvrai multe avantaje tor noi si importante
salut înscrise pe mari pancarte in tarc a relaţiilor dc colabor; c (bvă- onoare. ★ Stîlpii feiomatici sint succese, ‘ vom căuta s;i
limbile română şi sîrbo-croată: Tră răşcască dintre România şi Iugos Un grup dc pionieri, ca un pîlc Primirea oficială făcută tovarăşului cu mult mai uşori decit extindem, în limita po
iască prietenia româno-iugoslavăî, lavia. relaţii întemeiate pc vechi îmbujorat de- soli ai primăverii, in- losip Broz Tito şi persoanelor care îl Şeful „echipei da mecanici, Njcolac MeU* de la Ate stîlpii G.H.H., pot fi mai sibilităţii. metoda amin
Zivelo Rumunsko-.Iugoslovensko pri- tradiţii de prietenie si hună veci con joară cu dragoste pe oaspeţi, pe însoţesc a fost transmisă de posturile lierul central Alba Tulia îşi depăşeşte lună de lună bine manipulaţi dintr-un tită, si )a alte abataje
jateljstvo!, Bine aţn venit, tovarăşe nătate între popoarele noastre, pc conducătorii de partid şi de stat ai noastre dc radio şi televiziune. planul cu 5—5,9‘ la sută. ' • loc in altul. Apoi, sînt LAZAR DEMETER
losip Broz Tito!. Dobro nain dosii ţelurile comune ale construirii orîn-
druze Josipe Broz Tiloî, exprimă duirii socialiste, ale luptei pentru
sentimentele fl ăţeşti pe care poporul apărarea cauzei păcii In lume. Vizite protocolare
i >stru le nutreşte faţă de poporul Ne exprimăm satisfacţia că vom
.jgoslav vecin .şi prieten. avea prilejul de a face schimb dc După atitea ploi a venit şi lin vînt
In intimpinnre, pe aeroport se a- păreri asupra problemelor dc inte cald, dc primăvară. însoţit de soaie, SEMĂNATUL PORUMBULUI
flau tovarăşii: Nicolae Ccauşcscu. res comun, cil şi asupra celor privi iar pe cîmpurile brăzdate de plugu
Chivu Stoica. Ion Gheorghe Maurer, toare la viaţa internaţională con La Comitetul Central rile trase de tractoare, pe colinele
Gheorghe Apostol, Alexandru llirlă- temporană. ondulate ale cooperatorilor din Ber-
dranu. Fnul ltodnaraş. Petre llorilâ, gliin s-a putut trece la însămînţa-
Constantin Dragau. Alexandru Drâ- Preocuparea partidelor şi guver al Partidului Comunist Român tul porumbului. Semănatul a început Roadele bunei organizări
gliici. Paul Niculescu-Mi/il. Leonto nelor noastre pentru dczvollarra la brigada din Straja, apoi, în mod
Kâutu. Leonlin Sălăjan. Ştefan Voi continuă şi multilaterală a colaboră treptat, în decurs de două zile, cele
tor, losif Banc, Maxim Hcrgliiami, rii politice, economice, culturale şi Tovarăşul losip Broz Tito, pre P.C.R., Paul Niculcscu-V1i7.il. membru mai zvîntate terenuri au fost î-mpîn-
Petre Blajovin, Dumitru Colii.*. Flo- ştiinţifice dintre cele două ţări co şedintele R S F. Iugoslavia, secretar al Comitetului Executiv si sccrelar zite de tractoare şi semănător i mî- au insăminţat şi cîtc 9 hectare la zi. intivei. Cum ? Printr-o bună organi
rîan Dănălache. Janov Fazrkax, Pe respunde, fără îndoială, intereselor general a) Uniunii Comuniştilor din ai CC al P.C.R., Mihai Dalea şi Ma nuite de oameni harnici. Cooperati Pornirea este mulţumitoare şi spe zare a muncii şi printr-un control
tre Lupii. 11ic Vcrdcţ. V'axile Vîlcu. ambelor popoare, cauzei generale a Iugoslavia, a făcui luni la amiază o nea Manescu, secretari ai C. C al va agricolă din Berghin s-a situat răm ca. mergind în acest ritm. să ne l>ei maneiU, fiind dc dimineaţă şi
Miliai Dalea. Manea Mâncscu, Vasilc socialismului şi păcii. Sintem con vi7.ită protocolară lovarăşului Nicolae P.C.R., Aurel Mălnăşan. ambasado in anul trecut printre ultimele uni facem o autocr itică in practică pen pînâ se întunecă în mijlocul meca
Patilincţ, Virgil Trofin. Coiislonţa vinşi că intilnirile pe care le veti Ceauşescu. sccrelar qencral al Comi- rul Republicii Socialiste România in tăţi din raion in ce priveşte insă- tru lipsurile din anul trecut. nizatorilor şi cooperatorilor. Maşi
Crăciun. Uie Mnrgulcxcu. Gheorghe avea cu populaţia, convorbirile pc irlulni Central al Partidului Comu RS.F. luqoslavia. mînţatul porumbului, rar- acum sal — Dar despre calitatea lucrărilor nile au fost reglate cum trebuie. Dc
Gaston Marin şi Roman Moldova». care le vom purta impreunâ. întrea nist Român. înaltul oaspete a venii insolit dc tul spre locul de frunte e destul de ce ne puteţi spune ?* aceea, esle respectată adîncrmca dc
Erau de faţă membri ai CC. :d ga vizită în ţara noastră, vor con La sediul Comiletului Centra) al lovarăşii Ţvielin Mialovici. secreta vizibil. Tovarăşul Gheorghe Dusa, — In ce mă priveşte şi din acest semănat şi densitatea stabilită la hec
P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai tribui la dezvoltarea prieteniei şi Partidului Comunist Român, o gar rul Comitetului Central al Uniunii preşedintele cooperativei, ne spu punct de vedere am numai ruvinte tar, lîiuluiile sînt drepte, iar pină
Guvernului, conducători de instituţii colaborării frăţeşti intre ţările, dă militară a prezentat onorul. Comuniştilor din Bosnia şi Herţego- nea următoarele : de laudă la adresa mecanizatorilor, acum nu am avut semnalate ca/.uri
centrale şi organizaţii obşteşti, ge popoarele si partidele noastre. La înlrevedere au luat parte lo- vina, membru al Comitetului Execu — In acest an. culturii porumbului a spus pr eşedintele Cred însă că tova de greşuri la semănat. Mai pe scurt,
nerali si ofiţeri superiori, academi Dorim din toată inima să vă sim varăşii: Ion Gheorghe Maurer, mem tiv al C.C. al U CL. Marko Nikczici, i-am rezervat o suprafaţa de 540 hec răşul inginer* vâ poate furniza lu nici la capitolul calitate nu avem. re
cieni şi alţi oameni de ştiinţă, cultu ţiţi cit mai bine în mijlocul poporu bru al Comitetului Executiv şi al Pre secrelar de stal pentru afacerile ex tare. întreg terenul a fost ogorît în cruri şi mai inlei*esante. proşuri şi aceasta se datoreşte atit
ră şi artă, ziarişti români si iugo lui român zidiului Permanent al CC al P.C.U., terne. membru al CC. al U.C.I., Bog că din toamnă, tar acum pentru a Pe inginerul Io*»:. Vicleanu l-am mecanizatorilor şi cooperatorilor ca
slavi, corespondenţi ai unor agenţii Trăiască şi să sc întărească prie preşcdinlele Consiliului de Miniştri, dan Ţrnobmia. secrelar qencral al g«isit tot în cimp, fîngă semănători, re lucr ează pc maşini, cit şi brigadie
de piesă si ziare de peste hotare. tenia frăţească dintre popoarele Emil Bodnaraş, membru al Comitetu prcşcdinlelui Republicii, membru al pregăti un bun pat germinativ am
acolo unde in aceste zile c locul fie
Erau. de asemenea, prezenţi şefi României şi Iugoslaviei ! lui Executiv şi al Prezidiului Per C.C al UCL, lakşa Pelrici, amba mai executat şi două lucrări cu gra cărui agronom». rilor Constantin C o m a n. Aurel
ai misiunilor diplomatice acreditaţi manent al C C al P.C.R , prim-vice- sadorul extraordinar şi plenipotenţiar pa cu discuri. Săminţa este asigura Cioanra, Matei Leister şi loan Roşu
în Republica Socialistă România. A răspuns tovarăşul IOSIP BROZ prcşedinle al Consiliului de Miniş a! R.S.F. luqoslavia la Bucureşti. tă şi repartizată pe brigăzi în ra — Din operativele care se transmit cart* sînt ajutoarele de nădejde ale
Pe cer se profilează nava aeriană TITO : tri. Alexandru Drăqhiri, membru al Conducătorii români şi iugoslavi la raion am aliat câ pînâ acum ne consiliului de conducere in efectua
a preşedintelui, escortată de la fron Dragă tovarăşe Ceauşescu, Comiletului Executiv şi at Prezidiu s-au inlrelinut înlr-o ulmosfcră caldă, port cu suprafaţa planificată. Prin situăm in frunte cu insâminţalul po rea oricărei lucrări.
tieră de 4 avioane cu reacţie ale Dragă tovarăşe Stoica. lui Permanent, sccrelar al C. C. al prietenească. planul operativ de campanie am .sta rumbului — spunea inginerul coope-
forţelor noastre armate. bilit ca zilnic să realizăm o viteză I. MANEA
La ora 10.00 aterizează avionul o- Tovarăşe şi tovarăşi. de 30 hectare, rcea ce presupune ca
ficial pintind pavilioanele românesc Doresc înainte de ţoale ca. în nu La Consiliul de Stat
.şi iugoslav. mele nostru al tuturor care am întreaga lucrare să fie ter minată în B rigad ă fruntaşă
în aplauzele puternice şi aclama sosit iii ţara dumneavoastră, să mul deuurs de 11 zile. In acest scop fo
ţiile mulţimii coboară tovarăşul losip ţumesc pentru această îiilîmpinare al Republicii Socialiste România losim 7 tractoare cu tot atîtca sc- La cooperativa agricolă dîn Sălci- semănători 2 S.P.C.-2 şe străduiesc
Bro/ Tito cu soţia, lovanka Broz. Fî prietenească ş: pentru cuvintele mânâ-i;\i plus atelajele proprii, pe va, raionul Ilîa, timpul bun dc lu să folosească cit mai bine capacita
sînt intîmpinali cordial de tovarăşii calde dc bun sosit. Folosesc în ace terenurile mai accrdentatc. cru la pregătirea terenului si inxă- tea de lucru a tractoarelor şi maşi
Nicolae Ccauşcscu cu soţia, Chivu laşi timp ocazia ca, in numele po In aceeaşi zi, tovarăşul losip Broz varâsii Emil Bodnaraş. prim-vice- minţatul porumbului este judicios nilor. reali/înd o viteza zilnică de
Stoica .şi Ion Gheorghe Maurei1 cu poarelor Iugoslaviei şi al meu per Tito şi persoanele oficiale «are il preşedmte al Consiliului de Miniştri In L:»jâ zile, a -utrciiat tov. Duşa, folosit. Dc îndată ce vremea a deve 16-18 hectare. Pfnă în pr ezent în bri
însoţesc au făcut o vizită protoco
soţia. sonal. să transmit cele mai calde al Republicii Socialiste România, cu toate câ :*-•* mar stînjenit si nit prielnică s-a trecut la pregătirea gada 1 Sălciva s-a însăminţnt cu po
saluturi şi cele mai bune urări lara tovarăşului Chivu Stoica, mem Constanţa Crăciun şi Uie Murgu-
Pitsşedintele Tito prezintă condu poporului Republicii Socialiste Ro bru at Comitetului Executiv si al lescu, vicepreşedinţi ai Consiliului ploaie, am. însâ/nînţat 75 hectare ou tereirulu:, txecutîndJ-bc această lu rumb o suprafaţă dc aproape 40 hec
cătorilor de partid si de stat români Prezidiului Permanent al CC* al de Stat, Grigore Gcamanu. secretarul poruur.b. De altfel, la brigada din crare pe aproape întreaga suprafaţă. tare. executîndu-se numai lucrări de
persoanele care il însoţesc: T'iclin mânia. Sintem foarte mulţumiţi pen P.C.R,, preşedintele Consiliului de Consiliului de Stal. Gheorghe Stoica, Stiâj~ ®-a si terminat această lucra Ur.îiărindu-sc momentul optim, s-a bună calitate.
Miatovici, secretând Comitetului tru faptul că s-a realizat dorinţa Stat al Republicii Socialiste România. membru al Consiliului de Stat, Aurel trecut la semănatul porumbului Me IOSIF DR.ÂGOI
Centr al al Uniunii .Comuniştilor din noastră dc a vizita România prie Mălnăşan. ambasadorul Republicii re. Aici am avut mecanizatori care canizatori: care lucrează pe cele 2 corespondent
Bosnia şi Herţegovina. membru al tenă. dc a cunoaşte realizările dum La palatul Consiliului de Stat. o Socialiste România la Belgrad.
Comitetului Executiv al Comitetului neavoastră şi dc a face un schimb gardă militară a prezentat onorul. întrevederea a decurs într-o at
Centra) al Uniunii Comuniştilor din dc păreri referitor la toate proble La înlrevedere au luat parte to- mosferă de calda cordialitate.
Iugoslavia. Marko Nikezici, secretar mele care interesează cele două ţâri
de stat pentru afacer ile exter ne, ale noastre. Această vizită trebuia să
membru al Comitetului Central al aibă loc jură acum jumătate de an,
Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. însă împrejurările nc-au împiedicat Depuneri de coroane
Aleksandar Grlicikov, membru al să o realizăm
Yecei Fxecutive Federale, membru Sint vii in amintirea noastră ospi Luni dimineaţa, preşedintele losip
al Comitetului Central al Uniunii talitatea si primirea cordială cu care numeroşi locuitori ai Bucureştiului.
Comuniştilor din Iugoslavia, Ciuriţa am fost înlîmpinali cu ocazia vizite Broz Tito si persoanele oficiale care Gărzile de onorare, aliniate in
lor anterioare in România. Deşi soar
il însoţesc au depus coroane de flori
loikiei. secretarul Comitetului Regio la Monumentul eroilor luptei pen- faţa monumentelor, au prezentat o-
ta istorică diferită a despărţit uneori
nal al Uniunii Comuniştilor din Re cele două ţări ale noastre, prietenia noruj.
giunea Autonomă Yoivodina. mem 11 :i libertatea poporului şi a patriei, Au fost intonate imnurile de stat
bru al Comitetului Central al Uniu tradiţională a popoarelor noaslre nu penlru socialism şi la Monumentul ale Republicii Socialiste România
eroilor patriei.
nii Comuniştilor din Iugoslavia. a fost zdruncinată, deoarece ea s-a si Republicii Socialiste Federative
Bogdan Ţrnobmia. secretar general întemeiat pe năzuinţele comune de Oaspeţii au fost însoţiţi de Fmi! Iugoslavia.
al preşedintelui Republicii, membru libertate si proqrcs social Astăzi, Bodnaraş, membru al Comitetului După depunerea coroanelor de
al Comitetului Central al l:niunii tind ne leaqă idealuri comune ale fcxocutiv .şi al Prezidiului Perma flori, cei prezenţi au păstrat un mo
Comuniştilor- din Iugoslavia. lakşa construcţiei socialismului, cslc nalu- nent al CC. al P.C.R., prim-vicepre- ment de reculegere.
Petrici. ambasador extraordinar si lal ca inleleqcrca şi încrederea reci sedinte al Consiliului de Miniştri, In rotonda Monumentului din
plenipotenţiar- al Republicii Socia procă să fie şi mai puternice. Acest Mia Groza. vicepreşedinte al Marii Parcul Libertăţii. preşedintele Tito
liste Federative Iugoslavia la Bucu lucru cile confirmat si de dezvoltarea Adunări Naţionale, Georgc Maco- şi persoanele care il însoţesc s-au
reşti si Milorad Pcşici. şeful Direc rodnică a relaţiilor noaslre. de întă vcscu, adjunct al ministrului afa oprit în faţa criptelor lui Gheorghe
ţiei pentru Europa de răsărit din rirea colaborării reciproc avantajoa cerilor externe, Aurel Mălnăşan, Gheorghiu-De j .şi Dr. Petru Groza.
Secretariatul de Stat penlm afacerile să in multe domenii. Sint ferm con ambasadorul Republicii Socialiste Solemnităţile s-au încheiat prin
externe. vins că între rele două ţări socialis România la Belgrad, şi alte persoa defilarea gărzilor de onoare.
Tovarăşul Nicolae Cenuşescn pre te ale noaslre există mutic posibili ne oficiale.
zintă pe membrii conducerii de tăţi ncfolositc încă pentru întărirea Au fost prezenţi Florian Dănă-
partid si de stat veniţi în întîmpi- continuă a relaţiilor bilaterale lachc, membru supleant al Comi
nacc. In convorbirile pe care le vom a- tetului Executiv al CC. al P.C.R., In pagina a 3-a alte relatări
Pc aeroport este aliniată o garda vca. noi soni acorda alen|ic deplină prini-scrretar al Comitetului oră
de onoare; comandantul gărzii dă ra şi situaţiei internaţionale actuale, ca şenesc de partid Bucureşti, Vasile în legătură cu vizita tovarăşu
portul. Se intonează imnurile de stat re este astăzi înqrijorătoare, din cau Palilineţ. secretar al C C. al P.C.R , lui losip Broz Tito in |ara noas
ale Iugoslaviei si României; în semn za ameninţărilor periculoase la adre membri ai C.C. al P.C.R., reprezen
de salut răsună' 21 de salve de arti sa păcii, independentei ş! libertăţii tanţi ai unor instituţii centrale de tră. una din tarlalele cooperativei tractor istul Schmidt Harold ic u~«ctuuitrîp se folosesc din nun He
lerie. popoarelor în diferite părţi ale lu stat şi ai Sfatului popular al Capi lucrează la pregătirea terenului, rar Gheorghe Go-
Tovarăşii losip Broz Tito şi Nico- mii. Credem că schimbul nostru dc talei. generali şi ofiţeri superiori, dici la semănatul porumbului.