Page 65 - Drumul_socialismului_1966_04

PROLETARI DIN TOATE TARILE; UNIŢI-VA1
VIZITA TOVARĂŞULUI

I I I I

IQSIP BROZ TITO IN ŢARA NOASTRA

Continuarea convorbirilor oficiale

Marţi dimineaţă, la Palatul Repu- C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliu­ derative Iugoslavia, secretar general
bUcii Socialiste România, au conti­ lui de Stat al Republicii Socialiste al Uniunii Comuniştilor din Iugosla­
via.
nuat convorbirile oficiale între to­
POPULAU REGIONAL varăşii Nicolae Ceauşescu, secretar România, Ion Gheorghe Maurer. Au participat persoane oficiale din
membru al Comitetului Executiv şi
generai al Comitetului Central al ai Prezidiului Permanent al CC. al partea română şi iugoslavă.
P.C.R, preşedintele Consiliului de Convorbirile s-au desfăşurat în-
Partidului Comunist Român, Chivu
Miniştri al Republicii Socialiste Ro­ tr-0 atmosferă tovărăşească, dp cal­
Stoica, membru aJ Comitetului Exe­ mânia, şi tovarăşul losip Broz Tito, dă prietenie.
ANUL XVIM. N*. ISIS MIERCURI 80 APRILIE 1964 4 PAGINI - 25 BANI cutiv şi al Prezidiului Permanent al preşedintele Republicii Socialiste Fe­ (Agerpres)
Oaspeţii iugoslavi la Fabrica
ANGAIAMENTUL SOCIALIST
de maşira—unelte şi agregate—Bucureşti

IZVOR DE SUCCESE
Tovarăşul losip Broz Tito şi soţia,
(n cabinetul direcţiei, Aurel Boz-
J BW »■ I—MB— ■■ — ■» ■ ■■■1^ Împreună ou tovarăşul Chivu Stoica, gan a prezentat un scurt istoric al şi utilaje de înaltă precizie. înzes­
trate cu „inteligenţă" tehnică, gru­
însoţiţi persoane oficiale iugo­ tinerei întreprinderi. Din toamna pate după specificul operaţiilor de
slave şi române, au vizitat marţi lui 1961, cînd s-au împlintat primii pă cu clipă metamorfoza metalului.
prelucrare, maşinile realizează cli­
stil pi de beton ai fundaţiilor, şi pinâ
Fabrica de maşini-
dupâ-antiazâ
Mesaje din bazinul unelte şi agregate — Bucureşti. astăzi, această întreprindere de mare tele Tito priveşte cu atenţie pri­
(n secţia de mecanică grea preşedin­
însemnătate pentru înzestrarea in­
In drum spre această mare unitate
industrială bucure.şteanâ, solii po­ dustriei constructoare de maşini a ma maşinâ-unealtă realizată de co­
porului frate iugoslav au fost salu­ parcurs un drum bogat în realizări. lectivul acestei fabrici — strungul
taţi cu multă prietenie de cetăţeni Procesul de utilare a fabricii este carusel de 2.500 mm. Directorul
carbonifer Valea Jiului largilor bulevarde străbătute de cor­ In plină desfăşurare. Numai într-un l-a stîrnit acest utilaj complex atit
care
fabricii relevă interesul pe
ai Capitalei — aflaţi de-a lungul
singur trimestru al anului 19G6 co­
lectivul de aici produce tot atîtea
tegiul maşinilor oficiale — şi de lo­
Alte popasuri sint prilejuite de
cuitorii uiveia din puternicele cita­ maşini şi agregate cite a realizat în la noi cit şl în străinătate.
dele muncitoreşti ale Capitalei — întreg anul 1963. primul an de acti­ şirul lung al strungurilor româneşti
Pe zi ce trece, la redacţia ziarului Minerii din echipa condusă de Lau- cart ie ml din preajma uzinelor „23 vitate. la care sint prelucrate diverse piese
nostru sosesc tot mat multe scrisori rentiu Pop au susţinut cu materiale August". Întreg acest ansamblu ur­ Bilanţul înfăţişează rodul concep­ ale viitoarelor maşini-unelte. Oas­
de la corespondenţii voluntari din recuperabile 40 m l. de galerie în banistic modern degajă o puternică ţiei şl muncii creatoare a ingineri­ peţii cercetează cîteva tipuri de pie­
Valea Jiului. In cuvinte simple, dar stratul 4. Impresie de vioiciune şi optimism. lor. proiectanţilor şî muncitorilor se, urmăresc munca migăloasă a ce­
convingătoare, scrise In momente de După ce ne relatează şi alte exem­ In numai cîţiva ani aici s-au con­ români. Tovarăşul Tito şi-a exprimat lor care le făuresc. Lâsînd pentru
răgaz lingă strung sau schelă, lingă ple, tehnicianul principal, Constan­ struit circa 20.000 de apartamente, dorinţa de a cunoaşte unele aspect? o clipă lucruJ, muncitorul îl salută
maşina de bobinaj savi în adîncul mi­ tin Dănilă. nu uită să specifice că cit un oraş de mărime medie. plivind gradul de automatizare al cu căldură pe preşedintele R.S.F,
nei, ei ne transmit fapte interesant? la E. M. Aninoasa s-a reuşit să se La intrarea în fabrica de maşinî- producţiei, nivelul de tehnicitate al Iugoslavia.
din întrecerea socialistă ce se desfă­ recondiţioneze numai în primul tri­ unelte şi agregate, oaspeţii au fost produselor realizate aici, modalită­ La montai, oaspeţii fac cunoştin­
şoară în întreprinderi acum în preaj­ mestru al acestui an circa 200 armă­ întîmpiiiaţi de tovarăşul Mihaî Ma­ ţile dc cooperare cu alte uzine, po­ ţă cu un alt tip de maşină — caru­
ma celei de a 45-a aniversări dc ia turi metalice în valoare (le peste ri nescu, ministrul industriei con­ sibilităţile ei de export selul de 2.000 mm., aflat la ultimele
crearea partidului. Atenţia ne este 250.000 lei. strucţiilor de maşini, de directorul Se vizitează apoi hala principală probe tehnologice. Alături — alţi
reţinută de multe scrisori. „Colecti­ Veşti deosebit de interesante ne general al uzinei, Aurel Bozgan. şi — de proporţii impresionante. De patru „fraţi" ai acestuia, de 1.250
vul dc la exploatarea noastră, ne in­ comunică şi cele trei scrisori trimise de ceilalţi membri ai colectivului d? jur împrejur, pe largi spaţii, răs- mm., îmbrăcaţi în folii transparente
formează corespondentul Ştefan Nag.v de tehnologul loan Bertoti. de Ia conducere al fabricii, ai organizaţiei pun/.înd parcă nu numai cerinţe­ de polietilenă, sînt gata de drum
de la Lonea, a înscris pe graficul U R.U.M. Petroşani. Tn una din ele de partid, de numeroşi muncitori, lor producţiei, ci şi bunului gust al spre beneficiari. Atenţia vizitatori­
de producţie realizări de seamă. Pri­ ingineri şi tehnicieni. Tineri şi tinere gospodarului preocupat de estetica lor este atrasă de maşina pentru
mul trimestru din acest an a fost în­ corespondentul nostru ne vor­ oferă oaspeţilor buchete (le flori. interiorului, sint instalate maşini modificarea suprafeţelor cu curenţi
cheiat de minerii de la E. M. Lonca beşte succint despre trecutul .şi pre­ de înaltă frecvenţă Preşedintele
cu un plus de 9.048 tone cărbune. Tn zentul uzinei în care lucrează. După Tito se interesează de caracteristi­
trimestrul II se întrevăd rezultate ce arată condiţiile grei? de muncă Tovarăşa lovanka Broz a vizitat cile acestui utilaj. Este prezentată
mai bune. In prima decadă a lunii care au existat în regimul burghe- apoi o maşină de frezat şi alezat
aprilie s-a reuşit să se extragă peste zo-moşirresc, autorul n? relatează Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România cu comandă program.
plan 1321 tone cărbune. Aceste re- că în prezent, colectivul de la Gazdele au vorbit oaspeţilor des­
*ii 1 tatc au l'ost obţinute ca urmare a U .R.U.M. Petroşani lucrează în hale i m AM pre perspectivele largi deschise în
preocupării întregului colectiv pen­ mari, spaţioase, fiecare atelier este Tovarăşa lovanka Broz, împreună M H. Max.v, directorul Muzeului. faţa tinerei întreprinderi bucureş-
tru îmbunătăţirea organizării mun­ înzestrat cu maşini moderne, pro­ Laboratorul de spcctrografie de Im C. S. Hunedoara. Laborantul cu tovarăşa Mia Groza, au făcut Avi fost vizitate Galeria Naţională lenc, strins legate de ritmul impe­
cii. Folosirea mai judicioasă a maşi­ ductive, caic reduc efortul fizic al tuliţi Bozeşan, efec tuează, cu atenţie şi minuţiozitate, fotometrarea spec- marţi dimineaţa o vizită la Muzeul si Galeria de arta universală, precum tuos de Înzestrare a industriei noas­
lucrătorilor.
nilor şi utilajelor ş.a..." trelor unor probe de oţel, cu ajutorul microfotometrului C. 2. de Artă al Republicii Socialiste Ro­ şi Expoziţia de tapiserii flamande, al tre constructoare de maşini cu teh­
l>eschirlpm o altă scrisoare. Sem­ In altă scrisoare ne informea­ mânia. La sosire au fost întîmpînate cărei vernisaj va avea loc zilele a- nică modernă, de preţuirea din ce
cestea.
de tovarăşii Virgîl FLorea. vicepre­
natarul ci. corespondentul Constan­ ză despic activitatea de concepţie şedinte al Comitetului de Stat pen­ I a plecare, tovarăşa lovanka Broz fn ce mai mare de care se bucură
din uzină „In anul trecut si primul
tin Dănilă de la Exploatarea minieră tru Cultură şi Artă, şi (le pictorul a semnat în cartpa de onoare la exiport produsele el. Această în­
Aninoasa. ne relatează despre grija trimestru din acest an, citim printre treprindere modernă este o oglinda
minerilor dc aici pentru reducerea altele în scrisoare, la U R.U.M. Pe­ Consfătuire pe ţară organizată a dezvoltării industriei grele ro­
cheltuielilor de producţie. „In dorin­ troşani s-au aplicat numeroase ino­ Recepţia de la Palatul Consiliului mâneşti, a preocupărilor actuale in
ţa de a îndeplini şi depăşi angaja­ vaţii. „Formarea şi turnarea plan­ acest domeniu ale partidului şi sta­
mentele luate cu privire la reduce­ şelor de la tuburi în ciorchine întă­ de Ministerul Economiei Forestiere tului nostru.
rea cheltuielilor de producţie, ne rite cu bioxid de carbon", „Modifi­
scrie printre altele tovarăşul Dănilă. carea tehnologiei de fabricaţie a făl­ de Miniştri Preşedintele Tito a scris In cartea
minerii de la sectoarele productive cilor de stiîngere la stîlpii C..H.JI.1'. TG. MURE.'?. Timp de două zile, la puri realizate intr-o execuţie tehni­ de onoare : „Impresiile mele despre
al? minei Aninoasa s-au preocupat „Pompă hidraulică pentru acţiona­ Tg. Mureş s-au desfăşurat lucrări­ că îmbunătăţită, cu un aspect plă­ Comitetul Central al Partidului Trofin. Constanţa Crăciun. Ilie M ur această fabrică sînt foarte bune. Ea
de reducerea consumurilor specifice rea rabotp/ei". ş.n. Dintre inovato­ le consfătuirii pe (ară. la care au cut şi dimensiuni corespunzătoare Comunist Român şi Consiliul de Stat gulescn. Gheorghe Gastnn Marin şl este înzestrată cu o înaltă tehnică,
la lemn si explozivi, recuperarea şi rii pasionaţi amintesc pp Vasile Că­ luat parte cadre tehnice din fabri­ noilor spaţii de locuit. Din dezba­ al Republicii Socialiste România au Roman Moldnvan. intr-adevăr bine folosită de mun­
re/olOsSirea materialelor pentru sus­ prar, Gheorghe Sereş, Viorel Ioni­ cile de mobilă aparţinind Ministe­ teri a reieşit i\V în cele mai multe oferit, marţi seara, o recepţie în sa­ citorii el talentaţi." Ani văzut pro­
Au luat part? persoanele oficiale
ţinere. Echipa condusă de minerul că, Juliu Toth, loan Cosma si alţii..." rului Economiei' Forestier?, repre­ unităţi producătoare de mobilă au loanele Palatului Consiliului de Mi­ iugoslave: Ţvietin Miatovici. Marko dusele de înaltă calitate ale fabricii
Teodor Morar, de la (sectorul 1, de Asupra inovatorului Viorel Ionică zentanţi ai comerţului interior şi ex­ fost asigurate toate condiţiile des­ Nikezicl. Aleksandar Grlicikov, Giu- de maşini-unelte şl agregate. Do­
pildă a recuperat In primul trimes­ corespondentul nostru se opreşte terior. specialişti de la institutele făşurării unei munci ştiinţifice me­ niştri în onoarea preşedintelui Re­ ri(a loikiei, Bogdan Ţrnobrnia, lak- resc muncitorilor de aici noi succe­
publicii Socialiste Federativ? ' Iugo­
tru 90 armături T H In valoare (le ma! mult,. In cuvinte simple, dai de cercetări pentru economia fores­ nite sâ ridice pe o treaptă mai înal­ şa Petrici şi Milorad Peşlci. se in muncă".
60 000 lei. minerii Dănilă Hegheduş. pline de semnificaţie semnatarul scri­ tieră. tă activitatea (le producţie. slavia, secretar general al Uniunii Erau prezenţi membri ai C.C. al VICTOR BIRLAd EANU
losip
Comuniştilor di a Iugoslavia,
Crăciun Jure a şi loan lovan, de la sorii ne informează că strungarul Referatele prezentate ca si discu­ Pe baza dezbaterilor şi a propu­ Broz Tito, şi a tovarăşei lovanka GHEORGHE IF.VA
Viorel Ionică este fruntaş in ultimii P.C.R., ai Consiliului (le Stat şi ai
sectorul II. au montat In galeria de ţiile au scos în evidenţă realizările nerilor făcute de participanţi s-au Broz. guvernului, conducători de instituţii
doi ani şi evidenţiat in producţie pe de pinâ acum şi sarcinile ce revin'
cap, stratul 10, 70 armături metalice cele trei luni din acest an Prin buna fabricilor de mobilă in scopul im- stabilit măsuri privind îmbunătăţi­ La recepţie au luat parte tovarăşii centrale şi organizaţii obşteşti, gene­ Preşedintele R.S.F.
rea aprovizionării cu materii prime
scoase din galeria de subdivizle a organizare a muncii, întreţinerea şi bunâtăţiri'i calităţii produselor, spo­ şi materiale, a tehnologiei de fabri­ Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica. Ion rali, oameni de şliinh\ cultură şi
■.traiului 17 W, valoarea acestora utilizarea raţională a strungului, el ririi' productivităţii muncii, organi­ caţie, întărirea controlului de cali­ Gheorghe Maurer. Gheorghe Apostol. artă. ziarişti români şi iugoslavi, co­
respondenţi ai unor agenţii de presă
Alexandru Bîrlădcanu, Emil Bodna-
fiind de 70.000 lei. Asemenea fapte reuşeşte să-şi depăşească lunar sarci­ zării ştiinţifice a producţiei. înde­ tate pe întregul flux tehnologic, raş, Petre Borilâ. Constantin Dra­ şi ziare de peste hotare. Iugoslavia şi-a început
au făcut şi minerii din echipele con­ nile de plan si execută numai lurrări plinirii ritmice a sarcinilor de plan. astfel incit mobila să corespundă gau, Alexandru Drughici, Paul Nicu- Au fost, de asemenea, de faţă şefi călătoria prin ţară
In ultimii ani producţia de mobilă
duse de Laurenţiu Pop de la secto­ de bună calitate. a cunoscut o continuă creştere, au exigenţelor mereu sporite ale popu­ lescn-Mizil, Ecou Io Răutu, I.eontin ai misiunilor diplomatice acreditaţi
laţiei.
rul III şi Ion Pop de la sectorul IV. U FXPAŞCU fosl introduse în fabricaţie noi ti­ (Agerpres). Sâlâjan, Ştefan Voitec, losif Banc. în Republica Socialistă România Marţi seara, tovarăşul losip Broz
Maxim Bcrghîanu. Petre
Rla.jovici,
Au fost intonat? imnurile (le stat
Dumitru Coliu. dorian Dănălache, ale celor două tari. Tito, împreună cu soţia şi persoane­
Janos Fazekaş, Petre I.upvi, Ilie Vcr- Recepţia s-a desfăşurat intr-o at­ le oficiale iugoslave au plecat cu un
det, Vasile Vilcu, Mihai Dalea, Ma­ mosferă de caldă prietenie. tren special spre oraşul Gheorghe
— Am terminat de plantat car­ nea Mănescu, Vasile Patilîneţ, Virgîl (Agerpres) Gheorghlu-Dej, Intr-o vizită prin
tofii p? cele 65 hectare planificate.
/de Porumbul l-am însâmînţat pe 235 tară.
împreună cu oaspeţii au plecat to­
hectare, aproape jumătate din su­
prafaţa prevăzută. Plecarea la Paris a acad. Athanase Joja varăşii Chivu Stoica, Emil Bodnaraş,
Mia Groza, vicepreşedinte al Marii
Adunări Naţionale, George Maco-
Marţi dimineaţa a plecat spre lei d?-a 72-a sesiuni a Consiliului vescu, adjunct al ministrului aface­
Grafic sugestiv Paris acad. Athanase Joja, preşe­ Executiv UNESCO şi ale Comitetu­ rilor externe, Aurel Mălnâşan. am­
dintele Comisiei naţionale române lui special, însărcinat sâ elaboreze basadorul Republicii Socialiste Ro­
pentru UNESCO şi vicepreşedinte proiectul Declaraţiei asupra prin­ mânia la Belgrad, şi alte persoane o-
„Cine-i în frunte ?" Astfel este in­
titulat graficul ce te întîmpină la al Consiliului Executiv UNESCO, cipiilor cooperării culturale inter­ ficlale. (Agerpres)
pentru a participa la lucrările ce­
naţionale.
intrarea in sediul cooperativei agri­
cole din l'ngurei. Folosind cîteva ru­
M obilizau (Ic istoricele hottirîri ale Conţi re su lui al gini entuziasmul şi hărnicia cu catv se munceşte pe brici „de sezon", inserate cu culori
IX-lea al partidului şi ale Plenarei C- C. al P.C.R. din ogoarele cooperativeloi agricole şi ale gospodăriilor de rle diferite nuanţe şi cu săgeţile co­ O R A Ş U L B R A D
noiembrie W65. [tiranii cooperatori. lucrătorii din gos- stat pentru a realiza in mod exemplar sarcinile pe care respunzătoare, biroul organizaţiei
podar iile de stal şi mecanizatorii din regiunea noastră partidul le-a pus in lata acestor unifnli. Dar. prin in­ rle bază din cadrul cooperativei a
depun e lo tlu ri sporite pentru a traduce in \ iafâ măsu­ termediu/ unei bugăzi de reporteri care se a!In'in per­ găsit un nrijlnc eficient, sugestiv rle
rile stabilite In vederea creşterii continue a producţiei manentă pe teren, ne vom strădui, dtacp cititori, să vri urmărire a întrecerii socialiste or­
agricole şl consolidării economico organizatorice a u- olerim ceea ce este mai esenţial, aspectele mai sem­ ganizată intre brigăzi. F R U N T A Ş PE REG IUN E IN A C Ţ IU N E A
nilătilor socialiste din agricultură. Simbriiiw/ satele re- iţii icul i\e din aclivilahea ce se deslusoură in aceste Spicuim şi noi cîteva date înscrise
qiunii, de la un capăt la altul, intilneşli in aceste zile zile. pentru asigurarea unei baze. trainice producţiei a- pe grafice : semănat porumb : 46 la
imaginea vie a unui adevărat laborator in care se pre­ qncole. sută din suprafaţă (toate cele trei
găteşte o temelie trainică recoltei din primul an al cin­ In numărul dc azi publicăm pi imul material trimis brigăzi au rezultate asemănătoa­ DE G O SPO D ĂR IR E SI ÎN F R U M U S E Ţ A R E
cinalului ile brigada noastră cate se deplasează pe itinerariul re­ re); lucrări în vie şi livadă: briga­
Este greu să cuprinzi in cfteva rinduri sau in ima­ coltei anului 1950. da 1 a realizat 70 la sută din pla­ In întrecerea patrioti­ acţiunea de gospodărire cvartal de locuinţe, plan­ Oînd tovarăşul Cornel
nul ce-i rovine Brigada a If-a 64 că pentru o mai bună şi înfrumuseţare a avut tarea a 4.200 bucăţi pomi Stoica, vicepreşedinte al
la sută, iar brigada a lll-a 59 la su­ gospodărire şi înfrumu­ loc joi dupâ-amiază in ornamentali, extinderea Comitetului executiv al
Vasile Groza, preşedintei? coopera­ tă ; întreţinerea culturilor : brigada seţare, organizată in a- sala cinematografului din zonelor verzi pe Lncâ Sfatului popular ai re­
a IIl-a se află pe primul loc cu 87
UN ÎNCEPUT bun tivei agricol?. Marcel Hinţa, ingi­ la sută din plan. brigada a 11-a cu nul trecut, au fost antre­ localitate. Cu acest pri­ 5.900 mp., repararea giunii Hunedoara a în-
din
nate toate oraşele
minat tov, loan Ceac di­
lej, tovarăşul loan Deac,
străzilor T. Vladimires-
nerul agronom şi Corvin Groza, şe­
ful brigăzii de tractorişti, tocmai ve­ 80 la sută, iar brigada I cu 75 la regiunea noastră. Sub preşedintele Comitetului cu, Ecaterina Varga, ploma de oraş fruntaş
niseră din cîmp. Verificaseră pen­ sută. îndrumarea organelor şi executiv al Sfatului Viaţă Nouă şi Horia pe pe regiune in gospodări­
tru a treia oară în ziua respectivă Din discuţiile cu tov Samojlâ Ru­ organizaţiilor de partid, popular orăşenesc Brad o suprafaţă totală de rea şi înfrumuseţarea o-
Primul popas al brigăzii : raionul Vreau sâ subliniez o caracteristi­ (18 aprilie) starea terenului. sii, secretarul organizaţiei de bază, comitetele executive ale a prezentat un referat 6.721 m.p. etc. raşelor In sală a izbuc­
Sebeş. Nu-i încă ora 7. dar la se­ că a felului cum s-a acţionat în tragem concluzia că graficul între­ sfaturilor populare, de­ care a cuprins realiză­ O acţiune frumoasă a nit un ropot de aplauze.
diul comitetului raional de partid campania agricolă a anului in care , — Deoarece azi dimineaţă se ară­ cerii socialiste se ţine la zi şi că el putaţii şi cetăţenii au rile obţinute, felul cum fost şi aceea iniţiată de Toţi cei prezenţi erau
sint prezenţi toţi membrii biroului ne aflăm fncă din prima zi, în ma­ ta vreme. frumoasă, la ora 5 ne-am constituie un important mijloc de muncit cu un deosebit au fost antrenaţi cetăţe­ către cetăţenii localităţii bucuroşi că munca lor a
Se studiază situaţia operativă, se re­ joritatea unităţilor s-an folosit din deplasat la cîmp cu 5 semănători şi mobilizare a cooperatorilor la efec­ entuziasm pentru a face nii la acţiunea de gospo­ Valea Bradului care au fost răsplătită aşa cum
zolvă problemele curente, apoi cîle- plin maşinile şi utilaje!'’ la semăna­ 2 polidiscuri — ne spunea tov. Va­ tuarea lucrărilor din campania a- localitatea în care tră­ dărire, noile măsuri ce reparat drumul de accc9 se cuvine. Tovarăşul
va autoturisme se deplasează pe iti tul porumbului. sile Groza. Ce. folos însă dacă ploaia gricolă de primăvară. iesc cit mai frumoasă, se vor întreprinde pen­ pe o lungime de 6,5 km. Cornel Stoica a felicitat)
neianiul recoltei 1986. nu ne-a permis să începem lucrul. cit mai primitoare In a- tru continua înfrumuse­ Pe această stradă au fost călduros Comitetul exe­
Solicităm un scurt interviu tova­ — Cu toate acestea, peste 20 de 11ul care a trecut cei mai ţare a oraşului. transportaţi 9.800 m.c. cutiv al Sfatului popular
răşului Nicolae Albii, preşedintele Sondaje pe te m cooperatori din echi-pa legumicolă Primele impresii cules? de briga­ harnici s-au dovedit a fi Printre lucrările mai balast şi piatră deşeu. orăşenesc Brad, pe depu­
consiliului agricol raional : au lucrat, pi intre „picături", la plan­ da noastră rle pe meleagurile raio­ gospodarii oraşului Brad i m p o r t a n t e execu­ Numai la ]ucrârile de taţi, pe toţi cetăţenii
tarea unui hectar cu varză,, iar alţi
— Iu ce stadiu se află însâmîn- Ziua de 16 aprilie a lost bogată in 6 la întreţinerea răsadurilor de tu­ nului Sebeş, vin să confirm? o afir­ care au ocupat primul tate prin muncă patrio­ reparaţie a străzilor şi pentru succesul obţinut.
ţatul porumbului în unităţile agri­ averse de ploaie. Din curiozitate tun — a ţinut sâ precizeze instruc­ maţie a tov. Ion Opincaru, preşedin­ loc pe regiune in aceas­ tică, care au schimbat drumurilor s-au realizat Pe lingă diploma de oraş
cole socialiste din raionul Sebeş ? ne-am deplasat prin cîteva coopera­ torul de partid: tele uniunii raionale a cooperative­ tă pasionantă întrecere. mult faţa oraşului, s-au economii în valoare de fruntaş pe regiune, s-a
Lucrarea am început-o în ziua de tive agricole din raion. Pe inginerii lor agricole de producţie, care spu­ Festivitatea de înmî- am intit: amenajarea li­ peste 1 600.000 lei. acordat şi un premiu în
— In ce stadiu vă aflaţi cu insă-
13 aprilie ia Daia, Ungurei, Gîrbova, Constantin Ropotâ la Miercurea. minţatul culturilor £in epoca a 11-a ? nea că rezultatele obţinute pînă în nare a diplomei de oraş nei piaţete cu flori şl Au fost scoase în evi­ valoare de 150.000 tei.
Ohaba şi Sebeş Numai cooperative­ Adrian Creangă la Lndoş. Ion Le- fruntaş pe regiune, in fîntinâ arteziană în nou] denţă de asemenea suc­ Totodată, unui număr de
le agricole vor trebui să insămînţe- meni la Râhâu. Ion Lascu la Pia­ Răspunsul inginerului agronom, prezent ne îndeamnă spre altele tot cesele obţinute in pri­ 45 cetăţeni li s-a îninî-
ze anul acesta 11.000 hectare cu po­ nul de Jos i-am găsit îngrijoraţi, vine prompt : mai bune. vinţa gospodăririi blocu­ nat insigna de fruntaş în
rumb Practic, n-am avut decît 3 împreună cui membrii consiliilor rilor, amenajării unor gospodărirea oraşelor.
zile însorite, bune de lucru în cîmp. rle conducere, dc starea timpului ne­ terenuri de Joacă pentru Cetăţenii care au luat
Cu toate acestea an fost însâmîn- favorabil. Intre două ,,reprize11 de copil, a-a vorbit despre parte la discuţii, printre
l-ate 1.624 hectare. Dacă timpul ne-ar ploi, s-au făcut sondaje pe teren pen­ interesul manifestat pen­ care Ana Moţoc, losif
fi permis, am fi ajuns foarte curînd tru a cunoaşte tarlalele pe care se tru păstrarea curăţeniei Miclean, Spiiidon Igreţ.
la viteza zilnică planificată, respec­ poate începe semănatul Oamenii erau oraşului. Nicolae Cor şi Doina
tiv 252 hectare. nemulţumiţi că vremra mohoi îtâ nu Drept urmare in a- Stoica, s-au angajat, in
Consiliul agricol a indicat specia­ le permitea sâ-si desfăşoare acti­ ceastâ perioadă s-au e- numele tuturor locuito­
sâ
rilor oraşului Brad,
liştilor din unităţi să urmărească vitatea. „Febra" aceasta ne-a dat xeeutat lucrări în valoa­ participe cu şî mai mare
zilnic starea terenului, să participe certitudinea că pregătirile intense re de 2.010.717 lei, pres- entuziasm la acţiunile
nemijlocit la reglarea semănătorilor, făcute în vederea desfăşurării în ttndu-se 727.744 ore patriotice de înfrumuse­
la executarea semănatului La coo­ bune condiţii a lucrărilor din cam­ muncă patriotică de că­ ţare pentru a face aceas­
perativa agricolă din Daia, de pil­ pania de primăvară, vor putea deve­ tre 178.747 cetăţeni. Ra­ tă localitate şi mai fru­
dă. in ziua de 13 aprilie s-a ieşit la ni fapt împlinit de îndată ce timpul portată la numărul de moasă
cîmp cu 4 semănători Pinâ in ju­ va permite, cit de cit, sâ se treacă locuitori ai oraşului, va­
rul orei 11 nu s-a pubut lucra, ci la acţiune. loarea muncilor patrioti­ ★
mai mult s-a încercat terenul. La ce pe cap de locuitor In toate oraşele din
rii au început lucrul. In restul zilei Cind există voinţă aceste succese constituie cordat în aceste zile ce­
Indicaţia specialistului, cooperato­ este de 133,19 iei. Toate regiunea noastră s-au a-
respective s-au însâmînţa.t peste 20 o mindrie pentru locui­ lor mai harnici cetăţeni
hectare. A doua zî. pe ogoarele dă- La Ohaba am ajuns în jurai orei torii oraşului Brad, un insigne de fruntaş în
lenllor au lucrat din plin 8 semănă­ 18. Tovarăşii Edmund Racz, instruc­ Mecanizatori] Traian Dumitru, Mircea Costicâ şi Florian Trifan lucrează din plin la insâminţatul porura- imbold în obţinerea al­ gospodărirea oraşelor.
tori 2 S P.C.-2. torul comitetului raional de partid, bului pe una din tarlalele cooperativei agricole din Ighiu. Foto : V. ONOIU tora şi mai importante. V. ALBU