Page 66 - Drumul_socialismului_1966_04

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3515

r
M

D in t r e c u t u l p r e s e i h u n e d o r e n e
20 APRILIE 1966

CRITICA SOCIALĂ INTR-O I —^
C i n e m a

DEVA : A fost ci iul va hoţ —
REVISTĂ DE ACUM 6 DECENII cinematograful „Patria" ; ] ii pus­
tiul Patagoniei — cinematograful
„Anta*
SlMF/ItlA : Prima zi dc
libertate — cinematograful „Mu­
Cercetările întreprinse la Simpli muncilori. care în su­ de mizerie a ucenicilor, numă­ veche, cu care a întreţinut reşul" ; HUNEDOARA: Fifi înari­
Muzeul raional din Sebeş. Bi­ doarea feţei ne ciştigăni plinea rul redus al şcolilor de meserii sLrinse şi permanente legături, Elevul Pîrvu Dan patul — cinematograful „Siderur­
blioteca centrală universitară de toate zilele. Şi cînd privim în care nici nu se preda mă­ primind corespondenţe, trimi- din clasa a Xl-a a gicul" ; Daţi-mi condica dc re­
clin Cluj şi Biblioteca orăşe­ în jurul nostru şi vedem cum car în româneşte. Frecventarea ţînd reporteri care şi-au pu­ Liceului din Simc- clamaţii — cinematograful „Fla­
nească clin Sibiu au relevat împrejurul altarelor sc îmbul­ diferitelor şcoli era deosebit de blicat impresiile într-un ciclu ria, se numără căra" ; Ciociara — cinematograful
informaţii variate privind re­ zeşte lumea cea cu haine de problematică pentru copiii su­ de ailicole reproducind mate­ printre cci mai „Constructorul"; CALAN : Strigă­
vista „Munca", Editată la mătase şi de alias, cu diaman­ mei. Astfel, revista prezenta riale din presa de dincolo de buni la învăţătură. tul — cinematograful .,11 Iunie";
Sebeş, intre 10 octombrie 1908 te şi cu pictri scumpe, cu fe­ următoarele taxe încasate de Carpaţl. Militînd pentru cul­ Ială-1 in orele GHELAR : Drum periculos — ci­
şi 31 octombrie 1910, cu trei ţele strălucitoare de fericire şi la un elev la o şcoală din Bra­ tură şi tehnică, pentru încura­ de studiu pregă- nematograful „Minerul" ; TE-
apariţii lunare, totalizînd 73 mulţumire, cu corpuri pline şov : taxa anuală 74 coroane, jarea talentelor româneşti, s-au tindu-şi lecţiile. iLIUC; Pensiunea Boulanka —
numere, de format redus (32 de voluptate, bine hrănite şi de examen 80 coi'onne, de pri­ publicat ariicole ca „Invenţiuni Foto : I. TEREK cinematograful „Minerul"; PE­
cm/24 cm), revista prezintă in­ spălate cu mireznie dc miro- mire 8 coroane, didactica 00 româneşti şi soarta lor" în care TROŞANI : Criminalul in vacan­
teres nu numai pentru cerce­ se înfiera lipsa de interee şi ţă — cinematog<rafui „Republica";
tarea istorică, ci pentru toţi cei sprijin material din partea au­ Steaua baletului — cinematogra­
dornici să cunoască situaţia Knml |. torităţilor şi a statului pentru ful „7 Noiembrie" | LU PEN I: Fe­
din trecut a maselor din ţara oamenii de ştiinţă şl inventa­ meia în halat — cinematograful
noastră şi lu/pta clasei munci­ torii români, care erau nevoiţi .Muncitoresc" ; Fata din junglă
toare împotriva asupririi şi ex­ sâ părăsească ţara în încerca­ — cinematograful „Cultural" ;
ploatării. rea de a-şi valorifica invenţii­ LONEA : A fost odată un moş
Nu este vorba numai despre le şi de a cerceta mai departe. şl o babă — cinematograful „Mi­
materialele de interes profesio­ Necesitatea promovării cultu­ nerul" ; LIVEZENI : lanoşik (se­
nal, local şi economic pe care rii pentru ridicarea conştiinţei riile I şi II) — cinematograful
le furnizează această publica­ Revista pentru meserii, induelne. coiuereîu ei economie. politice şi naţionale a oameni­ „Muncitoresc" ; URICANI : Un
ţie, cit mai ales despre orien­ Ogfcoyt olttUt * S..te Ji r-.un-ti’ <tto Om), ¥ «-«-*»•' lor muncii reiese c la r: ...*in lucru făcut la timp — cinemato­
tarea el specifică în perioada U ia. 10 M«l !•/<!■.« . viitoarea generaţie ccl mai graful „7 Noiembrie" ; PARO-
respectivă, notele de critică . IvDl •••W comlm < I- - > Jt MC*- mari cititori vor fi lucrătorii Ş E N I: Ivailo — cinematograful
socială pe care le conţine, an­ <rre4 Atriuli «V *]).-< • ■* şt meseriaşii... Cărţile silit cu „Energia" PETRI LA : Unora le
samblul de probleme pe care Un an dc muncă. | 'V* .5* nl'f «<*'>(■!> totul trebuincioase muncitori­ place .iazz-ul — cinematograful
le ridică şi Me dezbate. ; »• • , f 9 ţ* U< lor din oraşele muri".
i.n » Se contura cerinţa solidari­ „Muncitoresc" ; CR1VIDÎA ; Co“
. . i n»r-r> «' • .
Ic
Reflectînd realităţi social-e- fi l.Kiir 19 9 1 | Vkit«rH4 a a rcn.Mi I nA*l^- misarul — cinematograful „Mun­
conomice, câutind soluţii, MIM • a •» !»J *- •• '• »• ! * tăţii celor ce muncesc, a orga­ citoresc" ; BARBATENI : 40 dc
capitaliştii, dar in C O R E S P O N D E N T E
„Munca* prezintă clişee care «■mp-ru • i ’Uiw <* 6# ■ <u «w** • *kc»*ic(s o iwitbtM r V ,,,w' nizării prin forţa căreia .nu minute pînă în zori — cinemato­
contribuie la înţelegerea stări­ ,:m r,»v< -. ♦« • - ret. î» k0WH p -m- s-ar mai putea îmbogăţi peste graful „G August" ; ALBA IULIA:
I ■«•«■> » .
t U w ‘ **l'AU H -
lor din Transilvania primului pnpion. •> <1. f.»« * 1»| Cv . i fa Milkm I.u«a« măsură Saşa — cinematograful „Victo­
deceniu al veacului al XX-lea. o ilr-H i (I »-! • • »i «» IM ti S rg » * itrtr « n . t k m w n ic o - u * l ■ afwmopa schimb s-ar Impune acel me­ ria* ; Hoţul din San Marengo —
i. . . nac I*
1
seriaşi români care de la în­
Revista apare în condiţiile ttltfir u . , r i • «r< r** IN/i aut\lt (kmii ao-w|>. «« «.vi 4» i - v l«" »-*•»• » 4 ceputul meseriei pinâ Ia sfir- oinematograful „23 August" ; TE-
•M* •* 9
■ aw.aW a mrfi
ascuţirii contradicţiilor sociale (I II «lOlo . ..•».* • > tnw* » , • . r. i — . — - • • • wi, i.^m* • şit nu mai ştiu cum să Snnoa- IUŞ : Muncile lui Hercule — ci­
/** > »K.«‘ IIKfllI • • * »U<WK»
«*• • 4
şi naţionale, împletirii diferi­ , , . , , , ,i a| pa.» m >. naaif1».. «a w de sărăciA dc pe o zi pe alta*. Ş C O L A R E nematograful „Victoria* ; ZLAT-
telor forme de exploatare care - - Jl |a ‘MW V a. -o- . , « a a l rrt ** U ,r» . I k M > m In numerele anului 1910, NA : Săritură in întuneric — ci­
—
agravau situaţia oamenilor ti Un So.riPlMll IMKI«I ‘ »f‘ 1 ttj - 0 I ta tra cînd luptele muncitoreşti au nematograful „ M u n c i t o r u l " ;
nvo’ia i* (W- aP'V^S -
muncii, determinfindu-i să se *«■»»! JcJi IM# w», Tv^rslaif*a>cl *m sporit din nou, din coloanele Scrisorile numeroase, cali­ excursie la Combinatul de alu­ Iatâ-ne în faţa uoeî ac^- SEBEŞ: Ccapaev eineimatogra-
ridice la luptă pentru a-şi a- . » > înNii l Mfl nrt>rr*i| <t+ •*Ă revistei răzbâteau luări de po­ grafiate frumos, cu răbdare şi miniu de Ia Slatina". Casele sori deosebite. Ne atrage a- ful „Progresul" ; Ultimul miliar­
păra drepturile. ■►.1/ pwpiA < *• <1 •* 9ir dw*l »• *,v Pwt.it - economice tn \Wgumne. ziţie mai energice. Pentru pri­ atenţie, ne intix>duc din nou pionierilor găzduiesc şi ele tenţia titlul interesant („Mun­ dar — cinematograful „Sebeşul";
4i»r»n,u
rta t„ >10 <~t .A»«W tto >A >
Se editau publicaţii socialis­ r> • io* iltUen t» mtţtnc* *«tl it no^ra fee* p* l ma dată s-a reprodus pe o pa­ în atmosfera plăcută şi plină manifestări atractive. Despre cile iui Hercule") şi «pe măsură APOLDUL DE SUS: Domnul —
te, muncitoreşti, menite să răs- HOI li. ||lllMl Wtt.'O. «» «« i»n*l oroAfi' v. ffiull kflKlMIi «cH|i gină un tablou artistic, semni­ de farmec a şcol După o cele organizate la Lupeni ne-a ce parcurgem conţinutul, ne cinematograf al „23 August" ; CU­
i-btvwot»
e* ti»
firv p«'S
pindească marxismul, să edu­ i;,m ’j »<«. U io-.U ■ ** » »> <LAtii -anu> (I | frfţti la priaol k» la ou tiviră c«!t ficativ : „înainte dc grevă* de vacantă frumoasă şi bogată în scris corespondentul B ozii convingem că nu este vorba GIR : Păcat de benzină — cine­
(•*'•' im»
*'■ ♦►«•/»
ce, să ridice conştiinţa po- .■ —«» nu ii. >m nwg** • %.l a. .aw \ »ia to m «t > - calcului DO*>rg I* M. Munkncsy alături de artico­ activităţi, elevii s- hu reîntors Ghcorghe. despre film, cl despre... elevi. matograful „Muncitoresc" ; Stri­
WM»ol to* f*i« 4» "5.1
„Am aplaudat cu
căldură
I litică, să mobilizeze la luptă. A ■ i\d*‘ p» aci fi<t iw no m * ••k** (luai a > >#- r» dla f+n*a ©o®.. "Ato critică deschisă la adresa ex­ în clasele lor. Lecţiile noului programul artistic dat de elevi, comportă elevii In societate gătul Corlei cinematograful
lul „Greviştii", care conţine o
Ştim cu totii că felul cum se
U o
„7 Noiembrie" ; ORÂŞTIE : Căliţi
apărut o presă democratică re-
ki» Ol >*^a .
r .
trimestru j-au găsit cu forţe
•h.i u i,1 v 99 rtiiai» In. mu )l au Ma
I flectlnd aspiraţiile poporului, puni- ap imr ia I M » |»MI •Ar'a topii a »h f.ipuar ie tl'f'4 Ăadun plrorlle crrt. * ploatării şi un îndemn la luptă. proaspete, cu dorinţa de a în­ prilejuit spectatorilor satisfac­ este extrem de important, că în foc — cinematograful „Flacă­
în care talentul şl iscusinţa au
diverse ziare şi reviste fiind
ra* ; Culorile luptei — cinemato­
Tot aici s-a lansat chemarea
se aşteaptă din partea tineri­
văţa mai bine, de n-şi vedea
<w
tiaiv»**. -• • fntotf
IrilW do bio* Mj
Ml»' ueui uxt
te «f,tA • w ^l" "
'
pa»i- *>Kw
scoase de organizaţiile şi aso­
an au li«i« « im u m»>p<HolL
»»*►- ♦'
ciaţiile politice, culturale sau fu ikv>l,, I . I# IHr ‘Ig*»'*' o O**»* W*aa ‘ V»i loalou do Kil» (rttuo «A ano ti ca lucrătorii, meseriaşii şi ţă­ consemnate în carnete rezul­ ţia unei rodnice întîlniri artis­ lor cu emblema şcolară pe graful „Patria" ; HAŢEG : 800 de
leghe pe Amazoane — cinemato­
ranii să se orienteze spre pro­
tice — aşa este apreciat spec­
braţ o conduită exemplară. Pe
tate cît mai frumoase.
mta «tef ^#1 Ippin»"^ •*
profesionale. Dintre acestea, km <an • JaVajbi au M *u|>A o lu*a-*« nW ((bfiăaiul do ovul dai il mwwHI letariat pentru „a înfrunta Citind corespondenţele şco­ tacolul elevilor Liceului din stradă, Ja cinematograf sau graful „Popular" ; BRAD : A-
Mf» fOâl» arauota t — « o doood! fd ix«u*6*dhi «tir*
numeroasele societăţi şl reu­ 11 <x»l r te., apa.» fte^.1: ti oriiul societăţii, persecuţiile au- * lare sosite In ultima vreme la Lupeni în corespondenţa tri­ teatru, elevul trebuie să con­ mintiri din copilărie — cinema­
niuni ale lucrătorilor mese­ toritâlilor şi... foamea". redacţie, avem impresia că misă deValcriu Coatidraş. Bine stituie un exemplu. Să vedem tograful „Steaua roşie" ; GURA-
riaşi, calfe şi ucenici au luat „Munca" avea şi un supli­ participăm direct la viaţa şi pregătit, unitar şi închegat, cu însă despre ce este vorba în BARZA : Aport Muhtar — cine­
în discuţie editarea unor re­ suri îmbătătoare şi cind toate coroane, alte taxe C coroane, ment literar care publica schi­ preocupările elevilor, la frea­ o prezentare originală şi spi­ scrisoare. Cităm : matograful „Minerul" ; ILIA :
viste proprii. Astfel, la con­ acestea le comparăm cu stra­ „fond de pensiune pentru pro­ ţe, povestiri, piese de teatru şi mătul prezent in fiecare zi în rituală, spectacolul a dovedit „De curînd, la cinematogra­ Brăţara dc granatc — cinemato­
gresul ţinut în Sebeş-Alba, la iele noastre dure şi simple, cu fesori" 10 coroane, taxa ediltî poezii. Din autori, menţionăm clase şi laboratoare. Iar în a- vervă tinerească şi multă ener­ ful „Victoria" din Alba lulia graful „Lumâna".
15 iulie 1901, s-au făcut pro­ feţele noastre uscate si supte 20 coroane, pentru excursii G nume ca : D. Angliei, I. Agîr- ceaslă atmosferă intensă de gie". a rulat filmul „Muncile lui
puneri pentru un organ de de nevoile luptei pentru exis­ coroane. . Pe lîngă această su­ biceanu, Şt. O, losîf, I. L. Ca- lucru, locul principal e deţinut Oamenii şcolii, profesorii şi Hercule". Acest film a fost vi­ i w jertfi? " 8
publicitate special. Apariţia a tenţă — singuri trebuie să ne mă foarte mare era obligatorie ragiale, Al. Vlahuţă. de pregătirea examenelor de învăţătorii, rămîn în aminti­ zionat şi de către elevi. Iată
întîrziat pinâ în 1908, datorită zicem cj locul nostru nu este uniforma, cărţile, şi rechizite­ Revista a dobindit abonaţi maturitate şi absolvire. Scri- rea noastră pentru toată viaţa. cum. Cînd s-a deschis cinema­ J ? i d i
greutăţilor materiale. O dată in apropierea altarelor pom­ le noi. in vreo 40 de localităţi din .sorile ne vorbesc despre orele Cu fiecare lecţie sau experien­ tograful, s-a creat o foarte
editată însă, „Munca* a fost poase...". Combălînd pretenţii­ Nici situaţia ţărănimii nu ţară (Arad, Braşov, Bucureşti, de consultaţii şi lecţiile de ţă de laborator l-am îndrăgit mare aglomeraţie, uşa a fost
decretată succesiv drept or­ le de cinste ale claselor domi­ scapă colaboratorilor revistei : Deva, Hunedoara, Mediaş, recapitulare, despre organiza­ mai mult, respectul nostru scoasă din balamale şi vitrina PROGRAMUL* I i 5,06 Program
gan oficial al societăţilor de nante se arăta : „Ceteşte însă .Munca bietului ţăran era aşa Orăştic, Sibiu, Sighişoara, Ti­ rea temeinică a studiului indi­ pentru ei a crescut mereu. Pli­ spartă. Parcă ar fi intrat Her­ de cfntece şl jocuri ; 5,40 „Prin
meseriaşi, calfe şi ucenici din' cărţile unde şi se prezintă oa­ dc slab retribuită incit pe lîn­ mişoara ele.), şi străinătate vidual şi alcătuirea unui judi­ ne de emoţie sînt scrisorile tri­ cule la film". Semnează Ţin­ văi şi munţi" — muzică de estra­
Blaj, Ciuj, Miercurea, Sebeş, menii din clasa înaltă, In care gă cea mai marc hărnicie si (Berlin, Budapesta, Londra, cios regim zilnic de lucru. Aşa mise de unii elevi care vorbesc ea Simion. Alba lulia. dă ; 6,10 Muzică uşoară; 6,15
Sibiu, Timişoara şi Sălişte. tu priveşti cu sfială şi umilin­ cea mai chibzuită cruţare, el Paris, Viena sau Girard — cum bine şi-a intitulat scrisoa­ despre profesorii lor, despre transmitem- pentru sa te ; 6,22
Ln paginile ei s-au combătut ţă, şi te vei îngrozi...". In anti­ sc afla veşnic în mizerie. E S.U.A.). Cu toate acestea a rea eleva Marla Nicoiae din apropierea dintre ei şi clasă. Melodii interpretate la a ca rină ;
exploatarea, asuprirea naţio­ teză, motto-ul din Fr. Copee se drept că nici munca meseria­ avut-de luptat în permanenţă Petreşti, viitoarele examene O scrisoare din Uricani, în­ "Airi riftfoirdinTiQu o seamă 6;4o S ttin t' voi 03 de pionier;' 7;i5
nală, se criticau patronii, se impune cu putere : „Muncito­ şului sau a lucrătorului nu era cu greutăţile materiale, astfel sînt intîmpinate cu „pregătiri titulată „Directorul nostru", ne de scrisori sosite din şcoli sau Pentixj prietenii acordeonului ;
dădeau sfaturi profesionale, se rul e totdeauna cinstit, de cl răsplătită in mod corespunză­ că în 1010,* la doi ani după temeinice". vorbeşte despre activitatea care ne comunică'date în le­ pe Ia nor;" 715
•scriau articole economice etc. departe stă râul şi minciuna". tor, dar aci stâpînul sau capi­ apariţie, şi-a încetat activita­ Şi, fără îndoială, după orele profesorului Cocheri Vasile, gătură cu viaţa şi activitatea „La braţ cu tîne" ; 8,08 „Dansul
Scoţînd în evidenţă că so­ Acumularea bunurilor la un talul ieşea cu alît mai bine la tea. dedicate muncii şi studiului, directorul liceului din localita­ elevilor. Ne bucură relatările florilor" — muzică de estradă;
cietatea există prin munca pol al societăţii şi a mizeriei socoteală, căci produsele mun­ „Munca* s-a siluat pe linia petrecerea plăcută şî instructi­ te. In cci 5 ani de cînd lucrea­ despre faptele frumoase. 8,20 Gintă formaţia de cimpoieri
muncitorilor, revista scria în la celălalt este redată plastic cii ieftine sc vindeau scump, unor publicaţii ca „Cizmarul" vă a timpului liber se impune ză la această şcoală, el a fost Iar observaţiile critice, ca din Perieni; 8,30 La microfon,
preajma zilei de 1 Mai 1909 : în articolul redacţional de pe cită vreme productele bie­ (1907), „Meseriaşul" (Lugoj, ca o realitate necesară. A so­ îndrăgit de părinţi şi elevi. Cu­ cele din ultima scrisoare citată, melodia preferată; 9,30 Sfatr*
„...şi îmbrăcaţi în zdrenţe, Anul Nou (1910): „Noi din cc tului ţăran se vindeau ieftin". 1905), „Dezrobirea" (Brăila), sit primăvara, anotimpul ieşi­ vintele „directorul nostru", trebuie să constituie un motiv mediculu-i; 9,35 Din operele IX
rupţi de foame şl de neodih- mergem înainte, devenim tot Mizeria a determinat pe nu­ militînd într-o societate ale că­ rilor în aer liber, al excursii­ rostite deseori de aceştia, cu­ în plus pentru întărirea acti­ Rossî-n-i; 11,00 Muzică simfonică;
nă. să putem munci atita ca mai uşurei, iar pe urma noas­ meroşi ţărani „a-şi descoperi rei rele le-a dezvăluit şi care lor si vizitelor" „Cei mai buni prind întreaga apreciere şi vităţii educative In şcolile vi­ 11,27 Fragmente din opereta „An­
întreaga omenire să nu-şl piar­ tră sacii bogaţilor sc fac tot casete şi şurile şi a-şi hrăni cu puteau fi înlăturate numai elevi de la Şcoala generală din zate. ton Pann"; 12,40 Melodii popu­
dă echilibrul, cl să poată duce mai grei. Din sărăcia noastră paiele acele vitele slăbite". prin lupta revoluţionară a cla­ Iscroni — ne scrie Tilu Cornea preţuire cu care este înconju­ lare cu Mania Păunescu (voce) şi
o viaţă regulată şi tlehnită1. ci se înavuţesc". Revista reproduce, între alte­ sei muncitoare condusă dc un — au participat la o minunată rat acest om. T. ISTRATE .Jon Sasu (la fluier); 13,00 Inter­
Se publică în mod semnificativ Reacţia muncitorilor faţă de le, o conferinţă ţinută de partid marxist-lcninîst capabil preţi de muzică uşoară ; 13,30 Ră­
şi o notă asupra interzicerii nivelul scăzut de trai şi condi­ Aglrbiceanu la societatea „As- sâ înfăptuiască societatea so­ sună clntecul şi jocul pe întinsul
sărbătoririi zilei de 1 Mai de ţiile de muncă inumane, sin­ tra" în legătură cu dubla asu­ cialistă pe care un redactor al p a trie i; 14,20 „Frumoasă-i pri­
către autorităţi, sprijinite de tetizată în lupta consecven­ prire, socială şi naţională a oa­ acestei reviste o întrezărea cu măvara" — muzică de promena­
patroni. tă, reiese din prezentarea ta­ menilor muncii din Transilva­ o jumătate de veac în urmă, Fază din meciul dă ; 15,00 La microfon Lavinia
Exprimând nemulţumirea bloului acţiunilor greviste cu nia. notînd că „viitorul nc va adu­ de handbal dintre De p re tu liv u le iii Slăveanu şi Alin Noi eanu ; 15,20
pentru situaţia grea a maselor un profund caracter economic Pe de altă parte, redacţia re­ ce aceea cc azi abia visăm"... echipele Ş.S.E. De­ Un sat cu vechi tradiţii corale :
muncitoare, „Munca* se întrea­ şl politie. vistei „Munca" a acordat aten­ V roi. TABORSKY ROLAND va — Textila Si­ Dobra — regiunea Hunedoara ;
bă t »Iar noi cine sîntem ? Alte materiale dezbat 6tarea ţie şl situaţiei din România Sebeş ghişoara, cîştigat 16,46 Solişti instrumentiştii de
j __________
T " de oaspete. „TARA PODURILOR" La Moscova se va desfăşura în­ muzică populară ; 16,20 Interpreţi
Cehoslovacia poate fi numită tre 30 mai 9 iunie 1966 cel de-al cunoscuţi — melodii mai puţin
Foto :
„ţara podurilor". Ea dispune de
Satul de azi S P O R T SPORT GH. ŞENDREANU 37.000 poduri dintre care două doilea Congres internaţional de cunoscute ; 16,50 Caleidoscop m u­
zical ; 17,20 Colegi de liceu ; 17,40
oceanografie, la care vor participa
Scrisori... muzicale j 18,03 In ju­
treimi sînt poduri rutiere. Circa
23 000 dîn podurile existente au peste 1.200 oameni de ştiinţă. Pe rul globului ; 18,13 Interpreţi ai
ordinea de zi a congresului vor fi­
folclorului (nostru ; 18,30 Tribuna
fost construite înainte de 1018. La
gura probleme ca : oceanul şi at­
@,um Praga există 188 de poduri de di­ mosfera, oceanul şi viaţa, geologia nească ; 19,30 Varietăţi muzicale;
radio; 18,40 „Am îndrăgit o me­
verse mărimi între care cel mai
Oceanului
lodie" — muzică uşoară româ­
marină, oceanografia
vechi, podul Maro!, a fost con­
Indian şi cea a regiunii antarc­
struit în anul 1348
tice.
Se pevede ca pînă în anul 1973, SCURTAREA PERIOADEI 20.00 Radiogazeta de seară ; 20,30
„Fluierind pe stradă" — muzică
în întreaga ţară sâ fie efectuate
uşoară; 20,45 Noapte bună, co­
arată lucrări de construcţie şi recon­ DE GESTAŢIE lui lişti al muzicii noastre populare :
pii J „Cînd e mîine ?° ; 20,55 So­
strucţie la 2.400 de poduri fero­
La secţia farmaceutică a
viare.
„Imperial Chemical
Industries"
din Londra s-a obţinut o substan­ Maria Schipor şi Ion Copil.
PROGRAMUL II : 7,50 „In pas
PE PLANETA VEN'US
ţă capabilă să reglementeze peri*
Jlanea OMUL POATE GĂSI O oada de gestaţie. Cu ajutorul a- voios" — program de m arşu ri;
8,26 Cintece şi jocuri populare ;
TEMPERATURA
cestei substanţe, nou-născuţii (vi­
8,49 Arii din operete; 9,31 Folclor
CONFORTABILĂ ?
riţia la timpul prevăzut de crc; -
Doi oameni de ştiinţă de la Uni­ ţei, pui, purcei), îşi vor face apa­ muzical bănăţean; 10,30 Farmecul
operei şi operetei; 12,00 (Program
In locul coselor mâninte fn- versitatea Hopkins din Statele cători. de lieduri interpretat de soprana
phesu/fe, sătenii din Lunca, raio­ Unite au anunţat duminică că pe Arta Florescu; 12,45 Un mierosion
nul lila, şl-ati clădit locuinţe noi, planeta Venus ar exista regiuni MICROBI BACTERIOFAGI pentru dumneavoastră; 13,08
aspectuoase, cu spatii corespunză­ întinse „unde omul poate găsi o Doctorul izraelian Heinz Stop, „De-aş şti firul dorului" — emi­
toare cerinţelor Qduale şi de pers­ temperatură confortabilă". Ei au de la Universitatea Hassadah din siune de muzică populară ,• 13,30
pectivă. precizat, argumentînd cu rezulta­ Ierusalim, a descoperit primii mi­ Buchet de melodii ; 13,45 Concert
Dar mi numai casele oamenilor tele prelucrării unor date ştiinţi­ crobi distrugători de bacterii no­ de p rinz; 14,30 Când cortina se
au modificat peisajul. In centrul sa­ fice transmise de staţiile cosmice cive. Aceşti microbi, care au fost ridică — muz.ică din opere ; 15,20
tului oamenii au durat din cărămi­ că s-ar putea trage concluzia că obţinuţi în laborator, sînt foi^ Muzică din operete ; 16,00 Melo­
dă şi beton un cămin cultural de pe această planetă ar exista viaţa siţi pentru vindecarea anumitor dii populare cerute de ascultă­
ţoală frumusefea. L-au Zăcut mare aşa cum o cunoaştem pe Pămînt. infecţii la peşti, tori ; 16,30 Roza Vânturilor; 17,30
pentru ca flecare să albă parle de Numai o parte din radiaţiile emi­ Solista de muzică uşoară Eva
un loc In lăcaşul culturii. G00 de se de Soare către Venus, au arătat PATRIA GRIULUI Mikeş ; 17,45 Arii din opere ; 17,50
scaune numără sala de festivităţi. începe campionatul regional da handbal in cel doi oameni de ştiinţă (William Acad. V. L. Menabdc, de Ia Suită de cintece populare din
Alte incăpert sini destinate biblio­ Plummer şi John Strong), ajung Academia de Ştiinţe a R.S.S. Gru­ B ihor; 18,10 „Treptele ţării" ;
tecii, sălilor de lectură şl de repe­ Spix? deosebire de anul trecut, in Unirea Sebeş — Ardeleana Alba lu­ Alba lulia ; Voinţa Ilia — Construc­ pe suprafaţa planetei, restul fiind zine, a descoperit că patria griu­ 19,50 Cercul melomanilor; 20,30
tiţie. Cum s-ar spune, o bază ma­ acest an s-n organizat campionatul lia ; Ş.S.E. Petroşani — Constructo­ torul Hunedoara ; Minerul Aninoa- reţinute de stratul atmosferic în­ lui este antica Colhida. Strămoşul G audeamus; 20,50 Cîntă Trio
terială destul de serioasă. Şi, spre regional de handbal în 7 cu partici­ rul Hunedoara ; Ponorul Vata — sa — Bucura Haţeg ; Voinţa Orâştie curcat cu noii din jurul planetei. soiurilor de grîu dur sau moale Caban ; 21,30 Mituri şi legende :
lauda lor, oamenii ştiu s-o folo­ parea unui număr mai restrins de Bucura Haţeg. — Ponorul Vaţa ; Unirea Sebeş — cunoscute astă2i este griul „cu „Elena"; 22,30 Moment poetic;
sească cu c h ib z u î n l ă. V a- echipe, care doresc sâ contribuie la ETAPA A 11-A, 24 APRILIE 19GG : Ş.S.E. Petroşani, STELE RECI bob îmbrăcat", cultivat în Asia. 23.55 „In miez de noapte" — mu­
netatea manifestărilor cultural-ar- dezvoltarea acestei discipline spor­ Metalurgistul Cugir — Bucura Ha­ ETAPA A Vll-A, 29 MAI 196G : Cercetătorii de ln Institutul de De aici, el s-a răspîndit în toate zică uşoară.
tistice ce se organizează aici, atrag tive. Au fost admise în campionat ţeg ; Constructorul Hunedoara — Ş.S.E. Petroşani — Metalurgistul tehnologie din California au des­ colţurile lumii.
deopotrivă tinerii şi vlrsfn icil la următoarele echipe : Ardeleana Alba Ponorul Vaţa ; ArdeleanH Alba lu- C ugir; Ponorul Vaţa — Unirea coperit, cu ajutorul unui nou tip Menabde a dovedit că în Gru-
promovarea Inimoaselor tradiţii lulia, Ponorul Vata, Bucura Ila(cg, 1 ia — Ş.S E. Petroşani; Voinţa Ilia Sebeş ; Bucura Haţeg — Voinţa Orâş- de telescop, două stele care sint zia apuseană cresc soiuri de grîu Televiziune,
culturale. Tineretul, mal receptiv Constructorul Hunedoara, Voinţa — Unirea Sebeş ; Minerul Aninoasa tie ; Constructorul Hunedoara — Mi­ cele „mai reci" dintre cele cunos­ din epoca neolitică, fiind singu­
la cerinţele şl pulsul nou al salu­ Ilia, Voinţa Orăşlie. Metalurgistul — Voinţa Orâştie. nerul Aninoasa ; Ardeleana Alba cute pînă acum : temperatura pe rul loc din lume în care mai creş­
lui, a a/zărut nu de ani/f pe scenă Cugir, Ş.S.E. Petroşani, Minerul Ani* ETAPA A III-A, 2 MAI 1066 ; lulia —• Voinţa Ilia. suprafaţa uneia (aflată în conste­ te grîu apărut cu 5000—6000 de 19,00 Telejurnalul de seară; 19,15
In piesa „ Hai omule acasd", In ju r­ noasa şi Unirea Sebeş. Campionatul, Voinţa Orâştie — Metalurgistul ETAPA A VIII-A, 5 IUNIE 1060 : laţia Taurului) este de 650 centi­ ani înaintea erei noastre. Pentru cei mici: W-ilhelm Teii ;
nalul căminului vom găsi consem­ aşa după cum a holârit Comisia re­ Cugir ; Unirea Sebeş — Minerul Ani­ Metalurgistul Cugir — Voinţa Ilia; grade, a celeilalte (aflată în con­ In regiunile muntoase ale Geu- 19,35 Ştiinţă şi tehnică pentru
nate şj montajele Jiterar-muzlcale gională de handbal, va începe în noasa ; Ş.S.E. Petroşani — Voinţa Minerul Aninoasa — Ardeleana Alba stelaţia Lebedei) — dc 456 centi­ zlei apusene se va crea o rezer- pionieri şi şcolari: Timpul proba­
„M agistrala soarelui11 şi „A v in iu l ziua de 24 aprilie ax:. Ce aşteaptă a- Ilia; Ponorul Vaţa — Ardeleana Alba lulia ; Voinţa Orâştie — Construc­ grade, Descoperitorii emit Ipoteza vaţie-muzeu de soiuri unicale de bil; 20,00 Seară de teatru: „Dacă
României socialiste", ca/c, împreu­ matorii de handbal de la acest cam­ lulia ; Ducura Haţeg — Constructo­ torul Hunedoara ; Unirea Sebeş — existenţei a mii de stele reci, ceea grîu, cultivate în epoca de piatră. vei îi întrebat" de Dorel Dorian ;
nă cu „H ai omule acasă", au con- pionat ? In primul rînd ei sînt dor­ rul Hunedoara. Bucura Haţeg ; Ş.S.E. Petroşani — ce ridică noi semne de întrebare 21,15 Telejurnalul de noapte ;
Urmat o dată mal mult talentul nici să asiste la întîlniri de bună ETAPA A IV-A, 8 MAI 1966 : Ponorul Vaţa, pentru savanţi. NOI HIBRIZI DE PORUMB 22.55 Buletinul meteorologic;
şi priceperea sătenilor din Lunca. calitate, desfăşurate in limitele unei Metalurgistul Cugir — Constructo­ In R.P. Bulgaria s-au obţinut 23.00 închiderea emisiunii.
Apropierea zilei de 0 Mal a depline sportivităţi. Dar pentru rea­ ETAPA A IX-A, 12 IUNIE 1066 : CERCETĂRI OCEANOGRAFICE 9.184 hibrizi lineari de porumb
prilejuit aici un nou avlnt In mun­ lizarea acestui deziderat, consiliile rul Hunedoara ; Ardeleana Alba îu- Ponorul Vaţa — Metalurgistul Cu­ Comisia australiană pentru e- simpli şi 7.447 dubli. Mulţi din­
ca culturală. De pe acum se pre­ asociaţiilor sportive, antrenorii, in­ 11a — Bucura Haţeg ; Voinţa lila — gir ; Bucura Haţeg — Ş.S.E. Petro­ nergie atomică 6e pregăteşte să tre ei mai trebuie insă experi­ Timpul probabil
Ponorul Vaţa; Minerul Aninoasa —
găteşte montajul lilcrar-muy.ical structorii voluntari, toţi jucătorii au şani ; Constructorul Hunedoara — experimenteze pe scară largă tra­ mentaţi cîţiva ani.
„Partid iubit, soarele nostru", cure datoria să acorde toată atenţia pre­ Ş.S.E. Petroşani; Voinţa Orâştie — Unirea Sebeş ; Ardeleana Alba lulia soare radioactive, cu ajutorul că­ Selecţionerii sc străduiesc să
Unirea Sebeş.
ua li prezentai in cinstea celei de gătirilor, bunei organizări a meciu­ — Voinţa Orâştie ; Voinţa lila — Mi­ rora se vor putea cunoaşte perfect creeze soiuri timpurii cu rod bo­ PENTRU 24 ORE
q 45-a aniversări a partidului. Ca rilor, realizării unor meciuri Ja ni­ ETAPA A V-A, 15 MAI 1060 : nerul Aninoasa. mişcările de pe fundul mării. Pro­ gat, rezistente la secetă. De e- Vremea devine cu cerul mai
şi pină Qcum, animatorii muncii velul dorit, Unirea Sebeş — Metalurgistul Cu­ $ In zilele dc duminică şi in ziua cedeul constă In râspindirea pe xemplu, hibrizii lineari dubli mult noros. Vor cădea precipita­
culturale sini Iov. Florica Martin, Redăm în continuare programul gir ; Ş.S.E. Petroşani — Voinţa Orăş- dc 2 mai, jocurile inccp la orele 11,00. fundul mării, prin firele de nisip, „Ruse-4* şi „Ruse-^", care se ţii locale sub formă de ploaie şi
Elena Jula, Silvia Popa, Cornelia de desfăşurare a turului campiona­ tic ; Ponorul Vaţa — Minerul Ani­ 0 In cursul sâptămînii jocurile a unor mici capsule prevăzute cu experimentează de cinci ani, se averse de ploaie. Vînt modeivitcu
Faur, Florica Popa împreună cu tului regional dc handbal în 7, mas­ noasa ; Bucura Haţeg — Voinţa Ilin : încep la orele 16,30. izotopi radioactivi. De la bordul coc cu zece zile mai devreme de- intensificări temporare din sud-
sullelu l tuturor acţiunilor, învăţă­ culin. Constructorul Hunedoara — Arde­ Jocurile de la Petroşani. în zi* unui vas se va urmări, cu ajuto­ clt soiul „Visconsin-041-A.V, şi vest şl vest. Temperatura va fi
torul Nicoiae Albu. El’AP A I. 21 APRILIE 1966: leana Alba lulia. Lelo de duminică încep la orele 10,00 rul unor contoare Geiger, depla­ dau în medie cu 10 la sută mai cuprinsă ziua între 13 şl 19 gra­
CORNEL V. DINIŞ Minerul Aninoasa — Metalurgistul ETAPA A Vl-A. 22 MAI 1966 i in deschidere la meciurile de di­ sarea acestor capsule şi, implicit, multe boabe avînd un conţinut în de, iar noaptea între 2 şi 8 grade.
corespondent Ougir i Voinţa Orâştie — Voinţa Iliaj Metalurgistul Gugir — Ardeleană vizie, a valurilor de fund. proteine cu 2,6 la sută mai mare.