Page 7 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 7
PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3500
Întreprinderea de gospodărite
CUM AŢI PREGĂTIT
orăşenească— Orăştie
iNSĂMÎNTATUL PORUMBULUI? executa contra cost lucrări dc dezinseefţii, de” in /s c ţii şi derati
zare, atil la unităţile socialiste cit şi particule *51or din raioa
nele Orăştie, Sebeş şi Alba (ulia.
Comenzile sau cererile vor fi c/epuse Io d e liu l întreprin
In această primăvară, cooperativele agricole am trecut la discuiiea s-a făcut din vreme, a-
dc producţie din regiunea noastră trebuie să în- lui. Scopul principal al tunci cînd păm intul avea derii din Orăştie, Piaţa Republicii, nr. 20.
săminţc/.c cu porumb circa 34.000 hectare. V olu acestei lucrări este men exces de um iditate ceea
m ul mare dc lucrări pe care il solicită aceasta cu l ţinerea terenului curat ce a dus la o răsărire
tură im plică pregătiri minuţioase legate de execu de buruieni si îm piedi greoaie, tirz.ic şi neuni
tarea arăturilor, asigurarea spmintci, fertilizarea carea evaporării apei a- formă, iar cultura a de
terenului ele. In m ulte unităţi problemele respec cumulate in sol. Paralel venit sensibilă la atacul COMPLEXUL PENTRU
tive au fost rezolvate -ă se aşteaptă tim pul po cu discuiiea s-au adm i dăunătorilor.
triv it pentru începerea însânunţatului. De a lt nistrat şi cite 100 leg azo P rintre factorii esenţi
fel, inţă ce nc-ait declarat ciţiva iucrălori din n- tat de amoniu la hectar. ali care determină creş
gr]cii|(i|ră referitor ia întrebarea pe parc le-am Constatările de pină terea producţiei tre
adresat-o : „Cum aji pregătit insâniînfatiil po acum nc-au condus la buie să enumerăm si res INDUSTRIALIZAREA
rum bului ?“ concluzia că în unitatea pectarea densităţii încă
noastră semănatul tre dc la semănat. La noi
buie să înceapă la sfirşi- densitatea va fi si in u-
tul prim ei decade clin lu ccsţ an dc 38 000—40.000 LEMNULUI
6HE0RGHE CRĂCIUN, preşedintele na aprilie, crjicl se reali de boabe gcnninabile la
zează condiţiile de tem hectar, în funcţie de h i
peratură corespunzătoa
re. In anii trecuţi am a- bridul folosit şi de po
vut şi situaţii cîiul la li tenţialul de producţie al SUNETUL MAHAŢIEI
nele brigăzi semănatul fiecărei parcele".
/ Ş1CHETUL M Â R M A TT e I N
„Cu ani in urmă u n i întreaga suprafaţă de '310
tatea noastră era vestită hectare, destinate in a- — I— i ------------
prin îm prejurim i pentru cesţ an c u ltu rii porum
realizarea unor producţii bului, sa se execute ară MIRCEA GLGQEANU, inginer ia
mari de porumb. In a- tu ri adinei. In luna m ar produce şi iiivrează pe bază de repartiţie urmâtoa-
nul trecut insă, am ob tie, imediat cc tcrenyJ s-a cooperativa agricolă din Vinerea
ţinut 1720 kg porumb zvîntnt am trecut la efec — dormitoare tip '„Sighelj“
boabe la hectar. E o pro tuarea unei lucrări de în
ducţie care nu ne-a m ul treţinere a ogoarelor cu — camere (combinate tip ,;Sighetu
ţum it, ea fiin d mai mică poli discul. Piuă acum a-
cu 1000 leg boabe laţă ceastă lucrare s-a execu „In structura cu ltu rilo r stituie folosirea unor se Fabrica de produse lactate din Livezcni. Aspect de la descărcarea — cuiere pom
minţe cu valoare biolo
de 1 Uf>4. După toate ana tat pe 200 hectare. Îna de cimp, în cadrul coope gică ridicată, corespunză cisternelor cu lapte. Foto: V. ONOIU — scaune curbate
rativei agricole din V ine
lizele am ajuns la con intea polidiscului s-au rea, porum bul ocupă un toare condiţiilor specifi
cluzia că principala cau adm inistrat şi cite 300 kg ce ale unităţii. — mese pentru televizor tip „Harghita“
ză a scăderii producţiei supeiTost'at la hectar. loc im portant. Anual n- — scaune Uapiţate ^ '
consta in slaba pregătire Un alt aspect al pre cestei plante i se rezer In urma rezultatelor
vă peste 250 ha.
a terenului, Astfel. 200 g ă tirilo r pentru însăm in- obţinute m u ltim ii ani, N u m a i cauze o b ie ctive ? l — taburete; curbate t
hectare din cele 320'hec ţ.atul porum bului constă Experienţa practică ne-a am stab ilit să cultivăm — placaj die fag */
tare destinate cu ltu rii si în instruirea ţăranilor dovedit că măsurile teh h ib rizii dubli scm ilim pu-
porum bului în anul tre cooperatori si a mecani nice si organizatorice ce rii 103 şi 208 pe cea mai (Urm are din pag. 1) au dus la rămînerea in urmă. Este Livrează şi produce fără repartiţie :
cut nu au fost arate din zatorilor caic vor lucia se iau în vederea în.şn- mare parte din suprafa acestea nu le cunosc pe ale noastre. vorba de defecţiuni in organizarea
toamnă. Această lucrare n la insămînţat. Ce altfel, •m înţării şi în g rijirii cul ţă, iar pe linele parcele ■De aceea, uneori facem cheltuieli m uncii, slaba preocupare pentru — dibluri pentru C.F.-R.
trebuit să se execute in noi avem in fiecare b ri tu rii silit Întăritoare vom folosi h ib rizii 101 si inutile care influenţează negativ a- îm bunătăţirea ca lită ţii produselor,
prim ăvară, ceea te a dus gadă cîte 2—3 oameni pentru soarta producţiei. 311. Acest lucru ne va supra realizării planului de produc utilizarea insuficientă a capacităţii — arcuri spirale flexibile
la întîiv.ierea însămînţă- care dc ani de zile lu In anul trecut, producţia permite să eşalonăm mai de producţie, de slaba îndrum are
ri lor. crează pe semănători. pe care am realizat-o a bine lucrările de semă ţie. Din discuţiile avute am d e s p rin d ■tehnică s.a. Or, a justifica ncrea- — săniuţe pentru copii
D intr-o asemenea si De asemenea, am pregă fost cu m ult sub nivelul nat, îngrijirea c u ltu rii si şi alte cau/.e. Maşinile nu au fost lizarea planului mimai prin „cauze — suporturi pentru flori
recoltatul. Sămînţa nece
tuaţie am Iras învăţă tit întreaga cantitate de p osibilităţilor si condiţii sara — respectiv hibrizii întotdeauna întreţinute si reparate obiective" înseamnă a trece cu ve
minte preţioase. Iată dc* lor pe caic le-am avut. din generaţia I a fost bine, nu au fost utilizate la întrea derea propriile deficienţe care au — galerii pentru perdele.
ce in toamna au fost lua 0.500 kg săminţă din so Faptul că pe mai m ult de asigurată in întregime, cu ga capacitate. Ca urmare, au exis influenţat negativ desfăşurarea pro
te măsuri pentru ca pe iul H D. 103". 100 ha a trebuit să exe cesului de producţie. La Fabrica de
cutăm arături de prim ă excepţia hibridului du tat o p riri neplanificate, la maşinile h îitie din Petreştî există condiţii
vară a dus la diminuarea blu 101 care va ii procu de fabricaţie in d icii intensivi şi ex pentru recuperarea restanţelor. A-
producţiei cu peste 40 to rat in aceste zile. tensivi nu au fost realizaţi. Do a- provîzionarea în tre p rin d e rii cu
ne. La aceasta s-a mai Pentru buna desfăşura semenea, nu a existat întotdeauna hîrtîe şi celuloză s-a îm bunătăţit
I0AN STINEA, vicepreşedinte al adăugat si influenţa ne re a jiisăm inţarilor, prin suficientă preocupare pentru îm bu în u ltim u l tim p. Sc urmăreşte mai
gativă cauzată de execu aceasta înţelegind înca nătăţirea calităţii produselor. In planului, felul cum sint întreţinute Camlifrimuf
îndeaproape modul de realizare a
cooperativei agricole tarea în mod neeorespun- drarea lor în epoca o p ti procesul de fabricaţie a fost in tro
z.ător a lucrărilo r de în mă şi executarea la un dusă h îitie care era necorespunză şi utilizate maşinile ş.a. Se impune
din Vintul de Jos g rijire . înalt nivel calita tiv a se toare din punct de vedere calitativ. m ai m u lt interes pentru îm bunătă
Din deficienţele sem m ănatului, s-au stabilit Apoi, deşi se cunoştea că unele ţirea c a lită ţii produselor. Intre ser
nalate am tras învăţă măsuri eficiente. Astfel, produse fabricate erau de slabă ca v iciile între p rind e rii va trebui să
mintele necesare, pregă utilajele pe caic le vom litate, au fost totuşi livrate la be existe o mai strînsâ colaborare. Ca
„Situată în lunca M u porum bului este de 215 tind o ba/ă temeinică folosi sint bine pregătite, neficiari. drele tehnice trebuie să asigure o DJEOUJKURUI i3&3fff7*£C
reşului, cooperativa a- hectare si avem convin producţiei din acest nn. iar mecanizatorii şi coo Din cele relatate sc desprinde con asistenţă tehnică dc calitate în toate
gricolă din V in ţu l de Jos gerea că prin măsurile Ca o primă măsură lua peratorii cc vor deservi cluzia că nu numai „cauzele obiec schim burile. Aplicarea acestor mă
dispune de condiţii na luate vom realiza o pro tă in acest sens amintesc maşinile cunosc co n d iţii tive" au dus la ncrcalizarca plaiui- suri si a altora sînt menite să ducă i r o
turale favorabile cu ltu rii ducţie pe măsura cerin faptul că s-a făcut o mai le agrotehnice în care !uî. Interlocutorii noştri ne-au vor
porum bului, in anul tic ţelor şi condiţiilor dc bună amplasare a cultu trebuie făcut semănatul. b it şi despre cauze subiective, de la obţinerea unor frumoase succese i|l—
ă it această plantă a ocu care dispunem. In acest rii. Astfel, repartizând S-a stabilit, de asemenea, natură internă, de deficienţe care în producţie.
pat peste 200 hectare de sens, noi ţinem seama de pentru porumb suprafeţe ca zi de zi să fie contro
pe care s-au realizat in faptul cil soarta recoltei care au fost eliberate din laţi şi îndrum aţi îndea
medie cite 2 200 kg po de porumb sc hotărăşte vreme de plantele pre proape, pe teren de către
rum b boabe la hectar. încă de la pregătirea te mergătoare, am avut po brigadierii şi inginerul Dialog cu corespondenţii
Obţinerea acestei recolte renului şi semănat, lată sibilitatea ca pe întreaga cooperativei. Cu foiţele O F E R Ă
s-a datorat, în mare par dc ce în atenţia consiliu suprafaţă să executăm şi mijloacele de care dis
te, executării la tim p si lui de conducere a stat arături de toamnă. punem vom avea posibi (Urmare din pag, I) altă scrisoare, corespondentul critică
de calitate a tuturor lu ogorîrea din toamnă a Re lingă lucrările de litatea ca în această p ri faptul câ deseori piinea pregătită la din stocuri disponibile, fără
crărilor de pregătire a te întregii suprafeţe rezer pregătire a solului, un măvară să însămînţăm Tii Simeria — ne scrie lăcătuşul fabrica din localitate, se transportă
renului, de insăm înţat si vate acestei plante. A- factor de bază in com porum bul la un nivel a- de revizie D um itru Zuha — s-au con la unităţi uscată si în condiţii nei mişcare şi cu mişcare lentă
de întreţinere a culturii. cum, înccpînd dc pc la plexul de măsuri ce se grotehnic corespunzător, struit blocuri frumoase si conforta gienice. Fabrica este nouă, modern
Pentru acest an supra jumătatea lu n ii martie iau pentru realizarea de asigurind astfel o bază bile. Ce folos însă că pentru loca utilată şi dispune de toate condiţiile următoarele :
faţa destinată cu ltu rii eînd terenul s-a zvîntat, producţii sporite îl con trainică producţiei"* tari, apa este un m usafir foarte rar. fa b rică rii unei p iin i de bună calitate.
Zile în şir nu curge apă deloc", In V. Şerbii din Alba Iulia ne scrie
despre m ăsurile luate de T.SS. pen — rulmenţi ;
tru intensificarea m uncii de pro fila
La Galaţi un nou xie si igienă a între p rin d e rilo r şi u- — piese de schimb şi
n itâ ţilo r alim entara de pe raza ora
şului. Vestea în fiin ţă rii unei noi co arcuri auto ;
obiectiv industrial operative de credit pentru ţăranii — reactivi şi sticlărie de
din comunele Beriu,
Dineul Mare,
Sibişcl şi Orâştioarn, ne-a fost adusă
construcţie la cunoştinţă de tov. Traian Prislo- laborator ;
peanu din Deva. Despic condiţiile noi
de muncă şi de viaţă ale oam enilor
ne mai scrie şî tov. Nicolac IMurc- — cărămizi refractare ;
G A LA Ţ I. La Combinatul siderur
gic „Gheorghe Gheorghiu-Dej1' din şun din Haţeg, Homco Pop din Ghe-
lar, Sidonia M u r e ş , d i n Orăştie şi — organe de asamblare;
Galaţi au început lucrările de con a lţi corespondenţi şi c itito ri ai zia
strucţie a unui nou obiectiv indus — diverse materiale.
tria l — centrala termoelectrică. Ea ru lu i nostru.
este menita să aprovizioneze cu ener Am dori ca in scrisorile ce le vom
gie electrică principalele sectoare de prim i de acum înainte, să în tiln im Informaţii suplimentare
producţie ale m arelui combinat : fu r si alte fapte legate de satisfacerea
cotidiene ale cetăţenilor.
nevoilor
nalele de ) 70!) in c. ,oţc)ana, laminoa- şi listele complete de mate
rclc, lurniy.înd aburul necesar lermoli- Este bine să alegem cele mai repre
cârii în continuare a oraşului. zentative şi edificatoare exemple din riale se află (a serviciul apro
viaţa de toate zilele. Apropierea ce
Centrala, care va folosi ca prin ci lei de a 45-a aniversări a partidului
pal combustibil gazul de furnal, va fi a creat un mare avînt în întrecerea vizionare, telefon 1388 Hu
dotată cu cazane avîiul o capacitate socialistă pe frontul producţiei, în
de 350 tone abur pe oră fiecare şi cu acţiunile gospodăreşti. Să scriem des nedoara.
turbogcnci atonre de 50 si 100 MW. pre toate aceste entuziaste acţiuni şi
O dată cu hala cazonelor se con m anifestări caic cuprind marea ma
struieşte şi pavilionul tehnic al cen să de cetăţeni ai regiunii noastre.
tralei cu 11 etaje.
(Agerpres)
şini şi tractoare sînt dotate cu I
Au dc an, staţiunile dc ma
noi tip uri dc utilaje moderne,
care asigură diversificarea si I
Al 20.000-lea strung intensificarea gradului de me
canizare a lu crărilor agricole de i
De curind, la Staţiunea In fiecare an şi mai elcs prim ă vire si alte obiective. Dar pentru a
produs la Arad maşini şi tractoare din Haţeg vara, comitetele executive ale sfa face oraşul şi mai frumos, comitetul r \ in Haţeg ne am îndreptat spre impresie despre felul cum este gos putaţii, toţi cetăţenii depun strădanii
—■ C om itetul nostru executiv, de
^ comuna Toleştî. Interlocutor —
podărită comuna. Pentru ca aceasta
a sosit un nou lot de 5 tractoare
U. G5ft. pc caic Ic puteţi vedea tu rilo r populare din regiunea executiv se străduieşte să creeze noi tov. Aron Cioana, seci etanii com itetu să fie favorabilă, com itetul nostru pentru a face comuna cît mai fru
TIM IŞ O A R A . Ea uzina dm Arad în fotografia dc faţă. noastră organizează o largă acţiu zone şi spaţii verzi, să amenajeze lui executiv al sfatului popular co executiv a luat masurile cuvenite. moasă. Im ediat după topirea zăpezii,
s-a semnat m iercuri actul dc rerep- ne de înfrumuseţare a localităţilor. străzile, să întreţină o curăţenie e- munal. Cetăţenii au fost antrenaţi în prim ul s-a liecut la construirea a patru po
ţionare tehnică a celui de-al 20 000- Pregătirile inccp juca din luna ia xeniplară. In această prim ăvară, cu — Nc-am propus ca în acest an să rîntl la amenajarea unui paie în deţe in satul Ostrov, s-au desfundat
lea strung românesc produs aici. înăl nuarie cind, pc baza propuneri s p rijin u l deputaţilor şi al cetăţenilor, executăm lucrări prin muncă patrio grădina muzeului comunal. Deocam 1.200 m.l. şanţuri, pe 800 m.l, s-au
ţată în prim ii ani ni construcţiei so lor făcute (le către depuţaţi şi ce am întreprins deja primele acţiuni de tică în valoare de 210.050 lei. Desigur dată au fost scoşi pomii, au fost să lăcut lă rg iri de străzi în Clopotiva
cialiste uzina a realizat pină acum tăţeni, şi avjnd in alenţic uncie lu înfrumuseţare. Mai întîi am început ca nu valoarea contează în prim ul pate şanţurile si am plantat boscheţi si Ostrov, au fost văruite gardurile.
16 tip u ri d? strunguri, dintre care Schimb crări, comitetele executive întoc amenajarea parcului oraşului în care rind. Noi viciu să muncim în aşa fel pentru un gard viu. In continuare se La centrul de comună este in con
mai m ult de jumătate au intrat în fa mesc planuri de acţiune, uprobalc existau multe gropi. Cetăţenii, pre ca vizitatorii comunei noastre să ra- lucrează la amenajarea aleilor. Vrem strucţie un loral dc cămin cultural. Şi
bricaţie dc serie în acest au. In în in sesiunile sfaturilor populare. A- zenţi în număr destul de marc, au mînă plăcut impresionaţi. Pînâ acum ca pînâ în ziua de 1 M ai sa te rm i aici s-a m uncit m ult. cetăţenii clertu-
treprindere sc realizează acum n pro de experienjă semenra planuri an fost întocmite um plut gropile cu pâmînt, terenul a s-au făcut a linieri de străzi pe o dis năm acest parc. Concomitent se lu ind 400 zile de muncă. Lucrările vor
ducţie dc peste douăzeci de ori mr-ii i si in acest an dc către loale sfatu continua. Tot în perioada care urmea
mare dorit în anul în fiin ţă rii ci. O Activitatea dc zi cu zi a oamenilor rile populare din regiune. O dala ză vom deschide un drum pe circa
parte din strungurile româneşti au în procesul producţiei materiale, rid i cu sosirea prim elor zile dc prim ă un kilom etru la locul num it „G m n",
fost rxportutc in peste 31) de ţâri. că in faţa lor noi şi noi probleme, a I vară s-a şi pornit la treabă. Peste vom lace încă două peduri la Os
în curind s*» va tr a c l,i asimilarea căror rezolvate se rcMcclâ direct în tot in liln c şli grupuri masive de trov .şi altele.
unui nou ti]) de strung de mare pre creşterea producţiei şi îm bunătăţirea \ oameni lucrind la amenajarea dc Din activitatea sfaturilor populare Tovarăşul IMîrcea Ursii, secretar al
cizie. cu comanda program centrali caii lăţii produselor. Pornind de la a- I spaţii şi zone verzi, a unor dru * C om itetului executiv al Sfatului
zată. cest im portant obiectiv, conducerea 4 m uri şi şanţuri, construind poduri popular comunal Hiu de Moi i, ne-a
(Agerpres) Întreprinderii de panificaţie din De i şi podeţe şi — Ite lucrări de interes fost săpat de două ori şi l-am însă- tanţă de 700 m l., s-au executat 0.250 crează intens la curăţări de şanţuri, in vita t la căminul cultural.- .Aici, in
va. tn sprijinul com itetului local al obştesc. m înţat cu iarbă De asemenea am fă m l. şanţuri, s-an transportat 80 m.c. amenajări de drum uri etc. In satele îm prejurim ile căm inului, am văzut in
siliciu aţelor Brad si grupa sindicală I O participare largă la lucrările cut postamentul băncilor, le-am re- pietriş pc şoseaua de la Cîrneşti si Sormisegetuza .şi Breazova de pildă fiu lucru o alee executată cu m ult gust,
a Iun âtorilor brutari din C u g ii. a dc gospodărire şi înfrumuseţare vopsit si reaşezat pentru ca cetăţenii altele. In satul Reia sc lucrează in fost curăţate şanţurile pc* o distanţă zone verzi, rondoun de flo ri. Apoi a
adăugat :
am in tîln it şi cil ocazia unei vizite
„Arfo-tip“ organizat nn schimb de experienţă la 1 făcute zilele trecute în mai m ullc să aibă posibilitatea sa se recreeze. tens la amenajarea unui dig şi a u- dc 1.500 m l Un număr destul de ma — Consider totuşi că cea mai im
De-a lungul parcului am sădit tran
nni canal pentru a schimba cursul
Fabrica de pîine din oraşul Brad. Cu
rc* de cetăţeni a participat si la ame
portantă lu n a re executată pinii acum
localităţi din raionul Haţeg. Deşi a
najarea drum ului spre Raucineşti pc
un nou sortiment acest prilej, m uncitorii brutari dîn I cetăţeni, e.vînd în frunte deputaţii, d a firi urcători. Cine vine pc la noi Rhilui Mare care provoacă inundaţii. o distanţă de 801) m.t. şi la desfunda o lungime dc 500 m.l. la Valea D il-
este deschiderea unui nou diurn pe
plouai aproape ţoală ziua. sule dc
observa că şi parcul din Piaţa U n i
Numai pînâ în prezent s-an efectuat
cele două localităţi şi-an îm părtăşit
la aceasta lucrare peste 700 zile de
rii a fost refăcut complet {ivind un
rea şanţurilor pe 1.200 m.l.
de hîrtîe din experienţa acumulată în utiliza au ieşit să Iacă localităţile mai aspect m ult mai plăcut. muncă. — Ce melndc de antrenare a cetă jii. S-a munc it m ult insa oamenii sînt
frumoase, mai al racii ve. CA să n-
următoare
m ulţum iţi. In
perioada
O alta lucrare care sta în atenţia
losirea in tegrală 'a capacităţii utila I fl'vin cit mai m ulte amănunte des noastră este amenajarea in întregime siona acţiunea de gospodărire şi in- ţenilor folosiţi ? vom executa lărgiri dc drum uri la
In zilele care urmează vom im pu l
rea raţională a tim pului dc lucru, fo
— M em brii com itetului executiv an
fotografica pre felul cum sc desfăşoară aceas- a strâ/.ii Cloşca Pină acum am tran frunuiseţare prin văniirea gardurilor fost repartizaţi pe sate. IVin deputa Valea D iljii şi Rîu de Mori, curăţări
o jelor, respectarea întocmai a reţete i lu. acţiune am adresat unor preşe sportat pe strada am intită 130 m.c. şi pomilor, alinieri de străzi şi alic lu ţii comunali şi comitetele de circum de şanţuri etc.
lor şi procesului tehnologic de fa b ri d inţi şi secretari ai comitetelor e- balast. Deputaţii lu cia n Fon a, l.adis- crări Am vizitat doar cîteva localităţi
l.n Fabrica do Indic. fotografică din xceutivc ele sta lu rilo r populare scripţii ei mobilizează oamenii la ac
T<| Mureş s-a realizai un nou snrli- caţii'. din raionul Haţeg întrebarea : Ce lau Moghioroş, Cornel Viţionescu si | a Şarm isegetuza am purtat o dis- ţiunile patriotice. I.a Zcicani spre e- ale raionului Haţeg cu scopul dc
nu'iit de liirlic loto îmbunătăţii „Ar(o* B ilanţul schimbului de experienţă aţi întreprins pentru înfrum use a lţii s-au dovedit a fi buni gospo •“ cuţie ceva mai lungă. Aceasta pe xemplu, se va construi un pod din a surprinde aspecte privind acţiu
Tip", produs pe baza do clorobmimiră s-n dovedit deosebit de bogat. Fie ţarea şi gospodărirea localităţilor? dari, au antrenat la muncă patriotică m otiv că în fiecare an aici vin nume ciment şi se va mări capacitatea că nea de gospodărire si înfrum use
de orgi ni Noua liirlie are un contrast care participant s-a angajat ca (ele un număr mare de cetăţeni dm c ir roşi turişti pentru a vizita ruinele cetă m inului cultural. Deputaţii < unnsc a- ţare. Interlocutorii şi-au exprim at
şi o lonnlilale mai bunii la(,i de cele- înv.iţace cu acest prilej să le aplice rim ul interlocutor a fost tovară cum scripţiile lor. Le fapt abia de aici ţii Despre felul cum sc munceşte !a cesl lucru. Cînd tim pul v,i permite hot: rirca ca să riitrcncze toate
şul Cusian Faur,
lo llr sortimente labrirale pină acum. P preşedintele înainte vom antrena o masa si mai înfrumuseţarea lo ca lii,iţii nc-n vorbit se va trece si la reali za ren acestor Iurtele de care dispun pentru ca
Tot aici s-a experimental .şi pus !a ni viaţii. C om itetului executiv al Sfatului mare de cetăţeni la lucrările de în tovarăşul iMerian Vivante, secretar al obiective. îu cinştea celei de a 16-a aniver
punct procesul tehnologic pentru un ION I1MSOI popular orăşenesc Haţeg. frumuseţare. Printre altele vom a- com itetului executiv al sfatului preşedintei'» C om itetului executiv sări a creării partidului să obţină
tip de hi r li o (ologralicâ, deslinat in şeful sectorului de panificaţie — Oraşul nostru arală cu totul a lt menaja străzile M o rilo r şl CYişan care popular comunal. ■ ai Sfatului popular comunal rezultate deosebite, astfel ca toate
localităţile să lie cit mai frumoase,
special instituţiilor dc documentare. (din colectivul subredacţici vo fel faţă dc anii trecuţi S-au construit se află la periferie, vom planta 50.000 — Sintem conştienţi dc faptul că Clopotiva, tovarăşul Petru Vasinni a
(Agerpres) luntare Brad) blocuri, un modern complex de deser bucăţi flo ri în oraş şi multe altele. cei care ne vizitează îşi fac şi o intra t direct în subiect. V. A U IU