Page 7 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 7

PAGINA       A  3-A
          DRUMUL         SOCIALISMULUI           Nr.   3500


                                                                                                                                                                                         Întreprinderea  de  gospodărite
             CUM  AŢI  PREGĂTIT

                                                                                                                                                                                         orăşenească— Orăştie

             iNSĂMÎNTATUL  PORUMBULUI?                                                                                                                                                   executa  contra  cost  lucrări  dc  dezinseefţii,  de” in  /s c ţii  şi  derati­

                                                                                                                                                                                         zare,  atil  la  unităţile  socialiste  cit  şi  particule  *51or  din  raioa­
                                                                                                                                                                                         nele  Orăştie,  Sebeş  şi  Alba  (ulia.
                                                                                                                                                                                             Comenzile  sau  cererile  vor  fi  c/epuse  Io  d e liu l  întreprin­
               In    această   primăvară,  cooperativele  agricole   am  trecut  la   discuiiea   s-a  făcut  din  vreme,  a-
             dc  producţie  din  regiunea  noastră  trebuie  să  în-   lui.  Scopul  principal  al   tunci  cînd  păm intul  avea                                                        derii  din  Orăştie,  Piaţa  Republicii,  nr.  20.
             săminţc/.c  cu  porumb  circa  34.000  hectare.  V olu­  acestei  lucrări  este  men­  exces  de  um iditate  ceea
             m ul  mare  dc  lucrări  pe  care  il  solicită aceasta cu l­  ţinerea  terenului   curat   ce  a  dus  la  o   răsărire
             tură  im plică  pregătiri  minuţioase  legate  de  execu­  de  buruieni  si  îm piedi­  greoaie,  tirz.ic  şi  neuni­
             tarea  arăturilor,  asigurarea  spmintci,  fertilizarea   carea  evaporării  apei  a-   formă,  iar  cultura  a  de­
             terenului  ele.  In  m ulte  unităţi  problemele  respec­  cumulate  in  sol.  Paralel   venit  sensibilă  la  atacul                                                     COMPLEXUL  PENTRU
             tive  au  fost  rezolvate  -ă  se  aşteaptă  tim pul  po­  cu  discuiiea  s-au  adm i­  dăunătorilor.
             triv it  pentru   începerea  însânunţatului.  De  a lt­  nistrat  şi  cite  100  leg  azo­  P rintre  factorii  esenţi­
             fel,  inţă  ce  nc-ait  declarat  ciţiva  iucrălori  din  n-   tat  de  amoniu  la  hectar.  ali  care  determină  creş­
             gr]cii|(i|ră  referitor  ia  întrebarea  pe  parc   le-am   Constatările  de   pină   terea   producţiei   tre­
             adresat-o  :  „Cum  aji  pregătit   insâniînfatiil   po­  acum  nc-au  condus   la   buie  să  enumerăm  si  res­                                                         INDUSTRIALIZAREA
             rum bului ?“                                    concluzia  că  în  unitatea   pectarea  densităţii   încă
                                                             noastră  semănatul   tre­  dc  la  semănat.  La  noi
                                                             buie  să  înceapă  la  sfirşi-   densitatea  va  fi  si  in  u-
                                                             tul  prim ei  decade  clin  lu ­  ccsţ  an  dc  38 000—40.000                                                             LEMNULUI
            6HE0RGHE  CRĂCIUN,  preşedintele                 na  aprilie,  crjicl  se  reali­  de  boabe  gcnninabile  la
                                                             zează  condiţiile  de  tem ­  hectar,  în  funcţie  de  h i­
                                                             peratură  corespunzătoa­
                                                             re.  In  anii  trecuţi  am  a-   bridul  folosit  şi  de  po­
                                                             vut  şi  situaţii  cîiul  la  li­  tenţialul  de  producţie  al                                                           SUNETUL MAHAŢIEI
                                                             nele  brigăzi   semănatul  fiecărei  parcele".
                                                                                                                                                                                                                         /  Ş1CHETUL  M Â R M A TT e I N
            „Cu  ani  in  urmă  u n i­  întreaga  suprafaţă  de  '310
           tatea  noastră  era  vestită   hectare,  destinate  in  a-                                                                                                                                                            —     I—   i   ------------
           prin  îm prejurim i  pentru   cesţ  an  c u ltu rii  porum ­
          realizarea  unor  producţii   bului,  sa  se  execute  ară­  MIRCEA  GLGQEANU,  inginer  ia
          mari  de  porumb.  In  a-   tu ri  adinei.  In  luna  m ar­                                                                                                                       produce şi  iiivrează  pe  bază  de  repartiţie  urmâtoa-
          nul  trecut  insă,  am  ob­  tie,  imediat  cc  tcrenyJ  s-a   cooperativa  agricolă din  Vinerea
           ţinut   1720  kg   porumb   zvîntnt  am  trecut  la  efec­                                                                                                                       —  dormitoare  tip  '„Sighelj“
          boabe  la  hectar.  E  o  pro­  tuarea  unei  lucrări  de  în­
          ducţie  care  nu  ne-a  m ul­  treţinere  a  ogoarelor  cu                                                                                                                        —  camere (combinate  tip  ,;Sighetu
          ţum it,  ea  fiin d  mai  mică   poli discul.  Piuă  acum  a-
          cu  1000  leg  boabe  laţă   ceastă  lucrare  s-a  execu­  „In   structura  cu ltu rilo r   stituie  folosirea  unor  se­  Fabrica  de  produse  lactate  din  Livezcni.  Aspect  de  la  descărcarea   —  cuiere pom
                                                                                     minţe  cu  valoare  biolo­
          de  1 Uf>4.  După  toate  ana­  tat  pe  200  hectare.  Îna­  de  cimp,  în  cadrul  coope­  gică  ridicată, corespunză­  cisternelor  cu  lapte.   Foto:  V.  ONOIU              —  scaune curbate
                                                             rativei  agricole  din  V ine­
          lizele  am  ajuns  la  con­  intea  polidiscului   s-au   rea,  porum bul  ocupă  un   toare  condiţiilor  specifi­
          cluzia  că  principala  cau­  adm inistrat  şi  cite  300  kg             ce  ale  unităţii.                                                                                      —  mese pentru televizor  tip  „Harghita“
          ză  a  scăderii  producţiei   supeiTost'at  la  hectar.  loc  im portant.  Anual  n-                                                                                              —  scaune  Uapiţate       ^  '
          consta  in  slaba  pregătire   Un  alt  aspect  al  pre­  cestei  plante  i  se  rezer­  In  urma   rezultatelor
                                                             vă  peste  250  ha.
          a  terenului,  Astfel.  200   g ă tirilo r  pentru  însăm in-             obţinute  m  u ltim ii   ani,   N u m a i  cauze  o b ie ctive ?   l                                    —  taburete; curbate  t
          hectare  din  cele  320'hec­  ţ.atul  porum bului  constă   Experienţa  practică ne-a   am  stab ilit  să  cultivăm                                                               —  placaj  die  fag     */
          tare   destinate   cu ltu rii   si  în  instruirea  ţăranilor   dovedit  că  măsurile  teh­  h ib rizii  dubli  scm ilim pu-
          porum bului  în  anul  tre ­  cooperatori  si  a  mecani­  nice  si  organizatorice  ce   rii  103  şi  208  pe  cea  mai   (Urm are  din  pag.  1)  au  dus  la  rămînerea  in  urmă.  Este   Livrează  şi  produce  fără  repartiţie  :
          cut  nu  au  fost  arate  din   zatorilor  caic  vor  lucia   se  iau  în  vederea  în.şn-   mare  parte  din  suprafa­  acestea  nu  le  cunosc  pe  ale  noastre.   vorba  de  defecţiuni  in  organizarea
          toamnă.  Această  lucrare n   la  insămînţat.  Ce  altfel,   •m înţării  şi  în g rijirii  cul­  ţă,  iar  pe  linele  parcele   ■De  aceea,  uneori  facem  cheltuieli   m uncii,  slaba   preocupare  pentru   —  dibluri pentru C.F.-R.
          trebuit  să  se  execute  in   noi  avem  in  fiecare  b ri­  tu rii   silit   Întăritoare   vom  folosi  h ib rizii  101  si   inutile  care  influenţează  negativ  a-   îm bunătăţirea  ca lită ţii   produselor,
          prim ăvară,  ceea  te  a  dus   gadă  cîte  2—3   oameni   pentru  soarta  producţiei.   311.   Acest  lucru  ne  va   supra  realizării  planului  de  produc­  utilizarea  insuficientă  a  capacităţii   —  arcuri spirale flexibile
          la  întîiv.ierea  însămînţă-   care  dc  ani  de  zile  lu ­  In  anul  trecut,  producţia   permite  să  eşalonăm  mai                 de  producţie,  de  slaba  îndrum are
          ri lor.                 crează  pe   semănători.   pe  care  am  realizat-o  a   bine  lucrările  de  semă­  ţie. Din  discuţiile  avute  am  d e s p rin d   ■tehnică  s.a.  Or,  a  justifica  ncrea-   —  săniuţe  pentru  copii
            D intr-o  asemenea   si­  De  asemenea,  am  pregă­  fost  cu  m ult  sub  nivelul   nat,  îngrijirea  c u ltu rii  si   şi  alte  cau/.e.  Maşinile  nu  au  fost   lizarea  planului  mimai  prin  „cauze   —  suporturi  pentru  flori
                                                                                    recoltatul.  Sămînţa  nece­
          tuaţie  am  Iras   învăţă­  tit  întreaga  cantitate  de   p osibilităţilor  si  condiţii­  sara  —  respectiv  hibrizii   întotdeauna  întreţinute  si  reparate   obiective"  înseamnă  a  trece  cu  ve­
          minte  preţioase.  Iată  dc*                       lor  pe  caic  le-am  avut.   din  generaţia  I  a  fost   bine,  nu  au  fost  utilizate  la  întrea­  derea  propriile  deficienţe  care  au   —  galerii  pentru  perdele.
          ce  in  toamna  au  fost  lua­  0.500  kg  săminţă  din  so­  Faptul  că  pe  mai  m ult  de   asigurată  in  întregime,  cu   ga  capacitate.  Ca  urmare,  au  exis­  influenţat  negativ  desfăşurarea  pro­
          te  măsuri  pentru  ca  pe  iul  H  D.  103".      100  ha  a  trebuit  să  exe­                                                        cesului  de  producţie.  La  Fabrica  de
                                                             cutăm  arături  de  prim ă­  excepţia  hibridului   du­  tat  o p riri  neplanificate,  la  maşinile   h îitie   din  Petreştî  există  condiţii
                                                            vară  a  dus  la  diminuarea   blu  101  care  va  ii  procu­  de  fabricaţie  in d icii  intensivi  şi  ex­  pentru  recuperarea  restanţelor.  A-
                                                             producţiei  cu  peste  40  to­  rat  in  aceste  zile.  tensivi  nu  au  fost  realizaţi.  Do  a-   provîzionarea   în tre p rin d e rii   cu
                                                             ne.  La  aceasta  s-a  mai   Pentru  buna  desfăşura­  semenea,  nu  a  existat  întotdeauna   hîrtîe  şi  celuloză  s-a  îm bunătăţit
            I0AN  STINEA,  vicepreşedinte  al                adăugat  si  influenţa  ne­  re  a  jiisăm inţarilor,  prin   suficientă  preocupare  pentru  îm bu­  în  u ltim u l  tim p.  Sc  urmăreşte   mai
                                                            gativă  cauzată  de  execu­  aceasta  înţelegind  înca­  nătăţirea  calităţii   produselor.   In   planului,  felul  cum  sint  întreţinute  Camlifrimuf
                                                                                                                                                  îndeaproape  modul  de  realizare  a
                   cooperativei  agricole                   tarea  în  mod  neeorespun-   drarea  lor  în  epoca  o p ti­  procesul  de  fabricaţie  a  fost  in tro ­
                                                             z.ător  a  lucrărilo r  de  în­  mă  şi  executarea  la  un   dusă  h îitie   care  era  necorespunză­  şi  utilizate  maşinile  ş.a.  Se  impune
                    din  Vintul  de  Jos                     g rijire .             înalt  nivel  calita tiv  a  se­  toare  din  punct  de  vedere  calitativ.   m ai  m u lt  interes  pentru  îm bunătă­
                                                              Din  deficienţele   sem­  m ănatului,  s-au  stabilit   Apoi,   deşi  se  cunoştea  că  unele   ţirea  c a lită ţii  produselor.  Intre  ser­
                                                             nalate  am  tras   învăţă­  măsuri  eficiente.  Astfel,   produse  fabricate  erau  de  slabă  ca­  v iciile   între p rind e rii  va  trebui  să
                                                             mintele  necesare,  pregă­  utilajele  pe  caic  le  vom   litate,  au  fost  totuşi  livrate  la  be­  existe  o  mai  strînsâ  colaborare.  Ca­
            „Situată  în  lunca  M u­  porum bului  este  de  215   tind  o   ba/ă   temeinică   folosi  sint  bine  pregătite,   neficiari.      drele  tehnice  trebuie  să  asigure  o   DJEOUJKURUI i3&3fff7*£C
          reşului,   cooperativa  a-   hectare  si  avem  convin­  producţiei  din  acest  nn.   iar  mecanizatorii  şi  coo­  Din  cele  relatate  sc  desprinde  con­  asistenţă  tehnică  dc  calitate  în  toate
          gricolă  din  V in ţu l  de  Jos   gerea  că  prin   măsurile   Ca  o  primă  măsură  lua­  peratorii  cc  vor  deservi   cluzia  că  nu  numai  „cauzele  obiec­  schim burile.  Aplicarea  acestor  mă­
          dispune  de  condiţii  na­  luate  vom  realiza  o  pro­  tă  in  acest  sens  amintesc   maşinile  cunosc  co n d iţii­  tive"  au  dus  la  ncrcalizarca  plaiui-   suri  si  a  altora  sînt  menite  să  ducă   i r o
          turale  favorabile  cu ltu rii   ducţie  pe  măsura  cerin­  faptul  că  s-a  făcut  o  mai   le  agrotehnice  în   care   !uî.  Interlocutorii  noştri  ne-au  vor­
          porum bului,  in  anul  tic ­  ţelor  şi   condiţiilor   dc   bună  amplasare  a  cultu­  trebuie  făcut  semănatul.   b it  şi  despre  cauze  subiective,  de   la  obţinerea  unor  frumoase  succese   i|l—
          ă it  această  plantă  a  ocu­  care  dispunem.  In  acest   rii.  Astfel,   repartizând   S-a  stabilit,  de  asemenea,   natură  internă,  de  deficienţe  care  în  producţie.
          pat  peste  200  hectare  de   sens,  noi  ţinem  seama  de   pentru  porumb  suprafeţe   ca  zi  de  zi  să  fie  contro­
          pe  care  s-au  realizat  in   faptul  cil  soarta  recoltei   care  au  fost  eliberate  din   laţi  şi  îndrum aţi  îndea­
          medie  cite  2 200  kg  po­  de  porumb  sc  hotărăşte   vreme  de  plantele   pre­  proape,  pe  teren  de  către
          rum b  boabe  la   hectar.   încă  de  la  pregătirea  te­  mergătoare,  am  avut  po­  brigadierii  şi   inginerul   Dialog  cu  corespondenţii
          Obţinerea  acestei  recolte   renului  şi  semănat,  lată   sibilitatea  ca  pe  întreaga   cooperativei.  Cu   foiţele                                                           O F E R Ă
          s-a  datorat,  în  mare  par­  dc  ce  în  atenţia  consiliu­  suprafaţă  să   executăm   şi  mijloacele  de  care  dis­
          te,  executării  la  tim p  si   lui  de  conducere  a  stat   arături  de  toamnă.  punem  vom  avea  posibi­  (Urmare  din  pag,  I)  altă  scrisoare,  corespondentul  critică
          de  calitate  a  tuturor  lu ­  ogorîrea  din   toamnă  a   Re  lingă  lucrările  de   litatea  ca  în  această  p ri­                  faptul  câ  deseori  piinea  pregătită  la   din  stocuri  disponibile,  fără
          crărilor  de  pregătire  a  te­  întregii  suprafeţe  rezer­  pregătire  a  solului,   un   măvară  să   însămînţăm   Tii  Simeria  —  ne  scrie  lăcătuşul   fabrica  din  localitate,  se  transportă
           renului,  de  insăm înţat  si   vate  acestei  plante.  A-   factor  de  bază  in  com­  porum bul  la  un  nivel  a-   de  revizie  D um itru  Zuha  —  s-au  con­  la  unităţi  uscată  si  în  condiţii  nei­  mişcare  şi  cu  mişcare  lentă
          de  întreţinere  a  culturii.  cum,  înccpînd  dc  pc  la   plexul  de  măsuri  ce  se   grotehnic  corespunzător,   struit  blocuri  frumoase  si  conforta­  gienice.  Fabrica  este  nouă,  modern
            Pentru  acest  an  supra­  jumătatea  lu n ii   martie   iau  pentru  realizarea  de   asigurind  astfel  o   bază   bile.  Ce  folos  însă  că  pentru  loca­  utilată  şi  dispune  de  toate  condiţiile   următoarele  :
           faţa  destinată   cu ltu rii  eînd  terenul  s-a  zvîntat,  producţii  sporite  îl  con­  trainică  producţiei"*  tari,  apa  este  un  m usafir  foarte  rar.   fa b rică rii  unei  p iin i  de  bună  calitate.
                                                                                                               Zile  în  şir  nu  curge  apă  deloc",  In  V.  Şerbii  din  Alba  Iulia  ne  scrie
                                                                                                                                                  despre  m ăsurile  luate  de  T.SS.  pen­   —  rulmenţi  ;
                                                                                                                                                  tru  intensificarea  m uncii  de  pro fila ­
        La  Galaţi  un  nou                                                                                                                       xie  si  igienă  a  între p rin d e rilo r  şi  u-   —  piese  de  schimb  şi
                                                                                                                                                  n itâ ţilo r  alim entara  de  pe  raza  ora­
                                                                                                                                                  şului.  Vestea  în fiin ţă rii  unei  noi  co­  arcuri  auto  ;
        obiectiv  industrial                                                                                                                      operative  de  credit  pentru   ţăranii    —  reactivi  şi  sticlărie  de
                                                                                                                                                  din  comunele  Beriu,
                                                                                                                                                                      Dineul  Mare,
                                                                                                                                                  Sibişcl  şi  Orâştioarn,  ne-a  fost  adusă
             construcţie                                                                                                                          la  cunoştinţă  de  tov.  Traian  Prislo-   laborator  ;
                                                                                                                                                  peanu  din  Deva.  Despic  condiţiile  noi
                                                                                                                                                  de  muncă  şi  de  viaţă  ale  oam enilor
                                                                                                                                                  ne  mai  scrie  şî  tov.  Nicolac  IMurc-   —  cărămizi  refractare  ;
          G A LA Ţ I.  La  Combinatul  siderur­
        gic  „Gheorghe   Gheorghiu-Dej1'  din                                                                                                     şun  din  Haţeg,  Homco  Pop  din  Ghe-
                                                                                                                                                  lar,  Sidonia  M u r e ş , d i n   Orăştie  şi   —  organe  de  asamblare;
        Galaţi  au  început  lucrările  de  con­                                                                                                  a lţi  corespondenţi  şi  c itito ri  ai  zia­
        strucţie  a  unui  nou  obiectiv  indus­                                                                                                                                              —  diverse  materiale.
        tria l  —  centrala  termoelectrică.  Ea                                                                                                  ru lu i  nostru.
        este  menita  să  aprovizioneze  cu  ener­                                                                                                  Am  dori  ca  in  scrisorile  ce  le  vom
        gie  electrică  principalele  sectoare  de                                                                                                prim i  de  acum  înainte,  să  în tiln im    Informaţii  suplimentare
        producţie  ale  m arelui  combinat  :  fu r­                                                                                              si  alte  fapte  legate  de  satisfacerea
                                                                                                                                                           cotidiene  ale  cetăţenilor.
                                                                                                                                                  nevoilor
        nalele  de  )  70!)  in c.  ,oţc)ana,  laminoa-                                                                                                                                   şi  listele  complete  de  mate­
        rclc,  lurniy.înd  aburul  necesar  lermoli-                                                                                              Este  bine  să  alegem  cele  mai  repre­
        cârii  în  continuare  a  oraşului.                                                                                                       zentative  şi  edificatoare  exemple  din   riale  se  află  (a  serviciul  apro­
                                                                                                                                                  viaţa  de  toate  zilele.  Apropierea  ce­
          Centrala,  care  va  folosi  ca  prin ci­                                                                                               lei  de  a  45-a  aniversări  a  partidului
        pal  combustibil  gazul  de  furnal,  va  fi                                                                                              a  creat  un  mare  avînt  în  întrecerea   vizionare,  telefon  1388  Hu­
        dotată  cu  cazane  avîiul  o  capacitate                                                                                                 socialistă  pe  frontul  producţiei,   în
        de  350  tone  abur  pe  oră  fiecare  şi  cu                                                                                             acţiunile  gospodăreşti.  Să  scriem  des­  nedoara.
        turbogcnci atonre  de  50  si  100  MW.                                                                                                   pre  toate  aceste  entuziaste  acţiuni  şi
          O  dată  cu  hala  cazonelor  se  con­                                                                                                  m anifestări  caic  cuprind  marea  ma­
        struieşte  şi  pavilionul  tehnic  al  cen­                                                                                               să  de  cetăţeni  ai  regiunii  noastre.
        tralei  cu  11  etaje.
                             (Agerpres)
                                              şini  şi  tractoare  sînt  dotate  cu  I
                                                Au  dc  an,  staţiunile  dc  ma­
                                              noi  tip uri  dc  utilaje  moderne,
                                              care  asigură  diversificarea  si   I
        Al  20.000-lea  strung                intensificarea  gradului  de  me­
                                              canizare  a  lu crărilor  agricole  de  i
                                                De  curind,  la  Staţiunea         In  fiecare  an  şi  mai  elcs  prim ă­  vire  si  alte  obiective.  Dar  pentru  a
        produs  la  Arad                      maşini  şi  tractoare  din  Haţeg   vara,  comitetele  executive  ale  sfa­  face  oraşul  şi  mai  frumos,  comitetul   r \ in   Haţeg  ne  am  îndreptat   spre   impresie  despre  felul  cum  este  gos­  putaţii,  toţi  cetăţenii  depun  strădanii
                                                                                                                                                                                                                         —■  C om itetul  nostru  executiv,  de­
                                                                                                                                                    ^   comuna  Toleştî.  Interlocutor  —
                                                                                                                                                                                     podărită  comuna.  Pentru  ca  aceasta
                                              a  sosit  un  nou  lot  de  5  tractoare
                                              U.  G5ft.  pc  caic  Ic  puteţi  vedea   tu rilo r   populare   din   regiunea   executiv  se  străduieşte  să  creeze  noi   tov. Aron Cioana, seci etanii  com itetu­  să  fie  favorabilă,  com itetul   nostru   pentru  a  face  comuna  cît  mai  fru ­
          TIM IŞ O A R A .  Ea  uzina  dm   Arad   în  fotografia  dc  faţă.     noastră  organizează  o  largă  acţiu­  zone  şi  spaţii  verzi,  să   amenajeze   lui  executiv  al  sfatului  popular  co­  executiv  a  luat  masurile   cuvenite.   moasă.  Im ediat  după  topirea  zăpezii,
        s-a  semnat  m iercuri  actul  dc  rerep-                                ne  de  înfrumuseţare  a  localităţilor.   străzile,  să  întreţină  o   curăţenie  e-   munal.     Cetăţenii  au  fost  antrenaţi  în  prim ul   s-a  liecut  la  construirea  a  patru  po­
        ţionare  tehnică  a  celui  de-al  20 000-                               Pregătirile  inccp  juca  din  luna  ia­  xeniplară.  In  această  prim ăvară,  cu   —  Nc-am  propus  ca  în  acest  an  să   rîntl  la   amenajarea  unui  paie   în   deţe  in  satul  Ostrov,  s-au  desfundat
        lea  strung  românesc  produs  aici.  înăl­                              nuarie  cind,  pc  baza  propuneri­  s p rijin u l  deputaţilor  şi  al  cetăţenilor,   executăm  lucrări  prin  muncă  patrio­  grădina  muzeului  comunal.  Deocam­  1.200  m.l.  şanţuri,  pe  800  m.l,  s-au
        ţată  în  prim ii  ani  ni  construcţiei  so­                            lor  făcute  (le  către  depuţaţi  şi  ce­  am  întreprins  deja  primele  acţiuni  de   tică  în  valoare  de  210.050  lei.  Desigur   dată  au  fost  scoşi  pomii,  au  fost  să­  lăcut  lă rg iri  de  străzi  în  Clopotiva
        cialiste  uzina  a  realizat  pină  acum                                 tăţeni,  şi  avjnd  in  alenţic  uncie  lu ­  înfrumuseţare.  Mai  întîi  am  început   ca  nu  valoarea  contează  în  prim ul   pate  şanţurile  si  am  plantat  boscheţi   si  Ostrov,  au  fost  văruite  gardurile.
        16  tip u ri  d?  strunguri,  dintre   care   Schimb                     crări,  comitetele  executive  întoc­  amenajarea  parcului  oraşului  în  care   rind.  Noi  viciu   să  muncim  în  aşa  fel   pentru  un  gard  viu.  In  continuare  se   La  centrul  de  comună  este  in  con­
        mai  m ult  de  jumătate  au  intrat  în  fa ­                           mesc  planuri  de  acţiune,  uprobalc   existau  multe  gropi.  Cetăţenii,  pre­  ca  vizitatorii  comunei  noastre  să  ra-   lucrează  la  amenajarea  aleilor.  Vrem   strucţie  un  loral  dc  cămin  cultural.  Şi
        bricaţie  dc  serie  în  acest  au.  In  în ­                            in  sesiunile  sfaturilor  populare.  A-   zenţi  în  număr  destul  de  marc,   au   mînă  plăcut  impresionaţi.  Pînâ  acum   ca  pînâ  în  ziua  de  1  M ai  sa  te rm i­  aici  s-a  m uncit  m ult.  cetăţenii  clertu-
        treprindere  sc  realizează  acum  n  pro­ de  experienjă               semenra  planuri  an  fost  întocmite   um plut  gropile  cu  pâmînt,  terenul  a  s-au  făcut  a linieri  de  străzi  pe  o  dis­  năm  acest  parc.  Concomitent  se  lu ­  ind  400  zile  de  muncă.  Lucrările  vor
        ducţie  dc  peste  douăzeci  de  ori  mr-ii                         i    si  in  acest  an  dc  către  loale  sfatu­                                                                                           continua.  Tot  în  perioada  care  urmea­
        mare  dorit  în  anul   în fiin ţă rii  ci.  O   Activitatea  dc  zi  cu  zi  a  oamenilor   rile  populare  din  regiune.  O  dala                                                                            ză  vom  deschide  un  drum   pe  circa
        parte  din  strungurile  româneşti   au   în  procesul  producţiei  materiale,  rid i­  cu  sosirea  prim elor  zile  dc  prim ă­                                                                               un  kilom etru  la  locul  num it  „G m n",
        fost  rxportutc  in  peste  31)  de  ţâri.  că  in  faţa  lor  noi  şi  noi  probleme,  a  I  vară  s-a  şi  pornit  la  treabă.  Peste                                                                         vom  lace  încă  două  peduri  la  Os­
          în  curind  s*»  va  tr a c   l,i  asimilarea   căror  rezolvate  se  rcMcclâ  direct  în   tot  in liln c şli  grupuri   masive  de                                                                          trov  .şi  altele.
        unui  nou  ti])  de  strung  de  mare  pre­  creşterea  producţiei  şi  îm bunătăţirea   \ oameni  lucrind  la  amenajarea  dc   Din  activitatea  sfaturilor  populare                                          Tovarăşul  IMîrcea  Ursii,  secretar al
        cizie.  cu  comanda  program  centrali­  caii lăţii  produselor.  Pornind  de  la  a-   I  spaţii  şi  zone  verzi,  a  unor  dru­                                                                                *  C om itetului  executiv  al  Sfatului
        zată.                              cest  im portant  obiectiv,   conducerea  4  m uri  şi  şanţuri,  construind  poduri                                                                                        popular  comunal  Hiu  de  Moi i,  ne-a
                              (Agerpres)   Întreprinderii  de  panificaţie  din  De­ i  şi  podeţe  şi  — Ite  lucrări  de  interes   fost  săpat  de  două  ori  şi  l-am  însă-   tanţă  de  700  m  l.,  s-au  executat  0.250   crează  intens  la  curăţări  de  şanţuri,   in vita t  la  căminul  cultural.-  .Aici,  in
                                           va.  tn   sprijinul  com itetului  local  al   obştesc.              m înţat  cu  iarbă  De  asemenea  am  fă­  m l.  şanţuri,  s-an  transportat  80  m.c.   amenajări  de  drum uri  etc.  In  satele   îm prejurim ile  căm inului,  am  văzut  in
                                           siliciu aţelor  Brad  si  grupa  sindicală   I  O  participare  largă  la  lucrările   cut  postamentul  băncilor,  le-am  re-   pietriş  pc  şoseaua  de  la  Cîrneşti  si   Sormisegetuza  .şi  Breazova  de pildă fiu   lucru  o  alee  executată  cu  m ult  gust,
                                           a  Iun âtorilor  brutari  din  C u g ii.  a   dc  gospodărire  şi   înfrumuseţare   vopsit  si  reaşezat  pentru  ca  cetăţenii   altele.  In  satul  Reia  sc  lucrează  in ­  fost  curăţate şanţurile  pc*  o  distanţă   zone  verzi,  rondoun  de  flo ri.  Apoi  a
                                                                                                                                                                                                                       adăugat  :
                                                                                am  in tîln it  şi  cil  ocazia  unei  vizite
        „Arfo-tip“                         organizat  nn  schimb  de  experienţă  la   1  făcute  zilele  trecute  în  mai  m ullc   să  aibă  posibilitatea  sa  se  recreeze.   tens  la  amenajarea  unui  dig  şi  a  u-   dc  1.500  m  l  Un  număr  destul  de  ma­  —  Consider  totuşi  că  cea  mai  im ­
                                                                                                                De-a  lungul  parcului  am  sădit  tran­
                                                                                                                                                   nni  canal  pentru  a  schimba  cursul
                                           Fabrica  de  pîine  din  oraşul  Brad.  Cu
                                                                                                                                                                                     rc*  de  cetăţeni  a  participat  si  la  ame­
                                                                                                                                                                                                                       portantă  lu n a re   executată  pinii  acum
                                                                                 localităţi  din  raionul  Haţeg.  Deşi  a
                                                                                                                                                                                     najarea  drum ului  spre  Raucineşti  pc
        un  nou  sortiment                 acest  prilej,  m uncitorii  brutari  dîn   I  cetăţeni,  e.vînd  în  frunte  deputaţii,   d a firi  urcători.  Cine  vine  pc  la  noi   Rhilui  Mare  care  provoacă  inundaţii.   o  distanţă  de  801)  m.t.  şi  la  desfunda­  o  lungime  dc  500  m.l.  la  Valea  D il-
                                                                                                                                                                                                                       este  deschiderea  unui  nou  diurn  pe
                                                                                 plouai  aproape  ţoală  ziua.  sule  dc
                                                                                                                observa  că  şi  parcul  din  Piaţa  U n i­
                                                                                                                                                   Numai  pînâ  în  prezent  s-an  efectuat
                                           cele  două  localităţi  şi-an  îm părtăşit
                                                                                                                                                   la  aceasta  lucrare  peste  700  zile  de
                                                                                                                rii  a  fost  refăcut  complet  {ivind  un
                                                                                                                                                                                     rea  şanţurilor  pe  1.200  m.l.
        de  hîrtîe                         din  experienţa  acumulată  în  utiliza­  au  ieşit  să  Iacă  localităţile   mai   aspect  m ult  mai  plăcut.  muncă.                     —  Ce  melndc  de  antrenare  a  cetă­  jii.  S-a  munc it  m ult  insa  oamenii  sînt
                                                                                 frumoase,  mai  al racii ve.  CA  să  n-
                                                                                                                                                                                                                                               următoare
                                                                                                                                                                                                                       m ulţum iţi.  In
                                                                                                                                                                                                                                     perioada
                                                                                                                  O  alta  lucrare  care  sta  în  atenţia
                                           losirea  in tegrală 'a  capacităţii  utila­ I  fl'vin  cit  mai  m ulte  amănunte  des­  noastră  este  amenajarea  in  întregime   siona  acţiunea  de  gospodărire  şi  in-   ţenilor  folosiţi  ?  vom  executa  lărgiri  dc  drum uri   la
                                                                                                                                                    In  zilele  care  urmează  vom  im pu l­
                                           rea  raţională  a  tim pului  dc  lucru,  fo­
                                                                                                                                                                                       —  M em brii  com itetului  executiv  an
        fotografica                                                              pre  felul  cum  sc  desfăşoară  aceas-   a  strâ/.ii  Cloşca  Pină  acum  am  tran­  frunuiseţare  prin  văniirea  gardurilor   fost  repartizaţi  pe  sate.  IVin  deputa­  Valea  D iljii  şi  Rîu  de  Mori,  curăţări
               o                           jelor,  respectarea  întocmai  a  reţete­  i  lu.  acţiune  am  adresat  unor  preşe­  sportat  pe  strada  am intită  130  m.c.   şi  pomilor,  alinieri  de  străzi  şi  alic  lu ­  ţii  comunali  şi  comitetele  de  circum ­  de  şanţuri  etc.
                                           lor  şi  procesului  tehnologic  de  fa b ri­  d inţi  şi  secretari  ai  comitetelor  e-   balast.  Deputaţii  lu cia n   Fon a,  l.adis-   crări                               Am  vizitat  doar  cîteva  localităţi
          l.n  Fabrica  do  Indic.  fotografică  din                             xceutivc  ele  sta lu rilo r   populare                                                             scripţii  ei  mobilizează  oamenii  la  ac­
        T<|  Mureş  s-a  realizai  un  nou  snrli-   caţii'.                    din  raionul  Haţeg  întrebarea  :  Ce   lau  Moghioroş,  Cornel  Viţionescu  si   |  a  Şarm isegetuza  am  purtat  o  dis-  ţiunile  patriotice.  I.a  Zcicani  spre  e-   ale  raionului  Haţeg  cu  scopul  dc
        nu'iit  de  liirlic   loto  îmbunătăţii  „Ar(o*   B ilanţul  schimbului  de  experienţă   aţi  întreprins  pentru  înfrum use­  a lţii  s-au  dovedit  a  fi  buni  gospo­  •“   cuţie  ceva  mai  lungă.  Aceasta  pe   xemplu,  se  va  construi  un  pod   din   a  surprinde  aspecte  privind  acţiu­
        Tip",  produs  pe  baza  do  clorobmimiră   s-n  dovedit  deosebit  de  bogat.  Fie­  ţarea  şi  gospodărirea  localităţilor?  dari,  au  antrenat  la  muncă  patriotică   m otiv  că  în  fiecare an  aici  vin  nume­  ciment  şi  se  va  mări  capacitatea  că­  nea  de  gospodărire  si  înfrum use­
        de  orgi ni  Noua  liirlie   are  un  contrast   care  participant  s-a  angajat  ca  (ele              un  număr  mare  de  cetăţeni  dm  c ir­  roşi  turişti  pentru a  vizita  ruinele  cetă­  m inului  cultural.  Deputaţii  < unnsc  a-   ţare.  Interlocutorii  şi-au  exprim at
        şi  o  lonnlilale  mai  bunii  la(,i  de  cele-   înv.iţace  cu  acest  prilej  să  le  aplice   rim ul  interlocutor  a  fost  tovară­  cum scripţiile  lor.  Le  fapt  abia  de  aici   ţii  Despre  felul  cum  sc  munceşte  !a   cesl  lucru.  Cînd  tim pul  v,i  permite   hot:  rirca  ca  să  riitrcncze   toate
                                                                                  şul  Cusian  Faur,
        lo llr  sortimente  labrirale  pină  acum.                             P                   preşedintele   înainte  vom  antrena  o  masa  si  mai   înfrumuseţarea  lo ca lii,iţii  nc-n  vorbit   se  va  trece  si  la  reali za ren  acestor   Iurtele  de  care  dispun  pentru  ca
          Tot  aici  s-a  experimental  .şi  pus  !a   ni  viaţii.               C om itetului   executiv   al   Sfatului  mare  de  cetăţeni  la  lucrările  de  în­  tovarăşul  iMerian  Vivante,  secretar  al   obiective.  îu  cinştea  celei  de  a  16-a  aniver­
        punct  procesul  tehnologic  pentru   un        ION  I1MSOI           popular  orăşenesc  Haţeg.        frumuseţare.  Printre  altele  vom  a-   com itetului   executiv  al   sfatului   preşedintei'»  C om itetului  executiv  sări  a  creării  partidului  să  obţină
        tip  de  hi r li o  (ologralicâ,   deslinat  in   şeful  sectorului  de  panificaţie   —  Oraşul  nostru  arală  cu  totul  a lt­  menaja  străzile  M o rilo r şl  CYişan  care   popular  comunal.  ■   ai  Sfatului  popular   comunal   rezultate  deosebite,  astfel  ca  toate
                                                                                                                                                                                                                          localităţile  să  lie cit  mai  frumoase,
        special  instituţiilor  dc  documentare.  (din  colectivul  subredacţici  vo­  fel  faţă  dc  anii  trecuţi  S-au  construit   se  află  la  periferie,  vom  planta  50.000   —  Sintem  conştienţi  dc  faptul  că   Clopotiva,  tovarăşul  Petru  Vasinni  a
                              (Agerpres)               luntare  Brad)         blocuri,  un  modern  complex  de  deser­  bucăţi  flo ri  în  oraş  şi  multe  altele.  cei  care  ne  vizitează  îşi  fac  şi  o  intra t  direct  în  subiect.  V.  A U IU
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12