Page 70 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 70
PAGINA A 2-A
E S E U CERCETAREA
STORICA LOCALA
Ca in orice ştiinţă, zilelor noastre, şter- real sprijin din par
şi î:i domeniul islu- gind praful <le pe do tea Muzeului din
l iei sc fac noi cerce cumente sau valorifi .Alba lulia. 13a/at pe
tări si descoperiri, se ci iul orice material aceasta experienţă,
publică documente si istoric — asa cum a- propun ca pe viitor
studii care, prin pris răla şi tov. prof. (’. să se statornicească,
ma materialismului Iorgovan — putem a- <a o formă organiza
istorii, aduc o lumi- duce o contribuţie în tă a muncii noastre,
:ia nouă asupra prin semnată la ce (((•ta legătură permanentă
cipalelor probleme rea, prelucrarea şi cu muzeele clin regiu
privitoare la dezvol cunoaşterea unor fe ne, tovarăşii care lu
tarea societăţii ome nomene istorice na crează în aceste in-
neşti. Eforturile oa ţionale, care au avut stilulii punîncl la dis
menilor de ştiinţă, a- ecou şi în regiunea poziţia cercetătorilor
ceşli cercetători har noastră. istoriei locale biblio
nici, entuziaşti sluji Părerea mea este grafia necesară.
tori ai adevărului că valorificarea tre In desfăşurarea opi
ştiinţific, pătrunşi de cutului şi a prezentu niilor noastre, s-au
dragoste pentru po lui, a problemelor de făcut judicioase pro
porul nostru şi istoria perspectivă, ar putea puneri pe care le gă
sa, valorifică, pe de face obiectul întocmi sesc interesante, si
o parte, moştenirea rii monografiilor lo care, devenind reali
ştiinţifică, iar pe de cale ale satelor sau o- tate, vor contribui la
altă parte dau la raşelor undo ne des scoaterea din anoni
iveală noi documente făşurăm activitntpa. mat a unor tovarăşi
şi studii istorice, per- Ca profesor. în care, prin munca lor, Mărturii din istoria străveche a pAmlntulul hunedorean : parte a amfiteatrului de la Sormizegctusa
îniţînd formularea u- munca mea de zi cu au înţeles .şi înţeleg (LJlpia Traiana). Foto : v - ONOIU
Jior concluzii de o zi, problema cunoaş să valorifice trecutul
deosebită importantă terii trecutului istoric istoric local.
pentru respectarea n- al comunei a devenit Aş propune ca pe
devArului istoric. de cîliva ani o pasiu lingă legătura cu mu întreceri artistice
Munca de cercetare ne. Am redactat şi o zeul. să existe o mai ÎNSEMNĂRI
ştiinţifică presupune, monografie a comu bună colaborare a
cum bine au subliniat nei Stremţ. Am cu cercetătorilor locali cu O Snn bâtă 16 a p rilie a.c. scena C lu bu lu i sin dica
aproape toti cei care noscut deosebite sa serviciul arhivelor telo r din C u gir a avu t un sp ecta co l dat de form a ţiile
au participat Ia aceas tisfacţii cînd unele stalului, fapt care ar artistice ale C asei raionale d e cultură din O ră ştie şi DISCUŢIILOR
tă dezbatere, pasiune, materiale prezentate da posibilitatea unei
dragoste, curiozitate specialiştilor au -fost mai bogate valorifi cele a le clubului din localitate.
ştiinţifică, la care eu identificate ca faci ml cări a materialelor Publicul en tu zia sm a t, ca ic a u m p lu t sala pin ă la
adaug şi timp fizic parte din cultura documentate. relu z. a a p lau dat în egală m ăsură co ru rile, soliştii vo -
necesar. „Cris" (5000 î.c.n.). Pe înrolindu-ne în cali şi in stru m en tişti, dan satorii, recitatorii ele., d e ia
Imensitatea mate aria comunei Slreml munca de cercetare a cele două instituţii, care au olerit un sp ecta co l plăcut,
rialului istoric local sc fac prezente si alte materialului istoric a tr a c tiv.
astea.ptâ să fie dcsco. culturi si epoci din local, ne vom aduce
porit, cercetat si apoi istorie. Prin elevii dc si noi modesta con O D c cu rîn d s a d e slă şu ra t în sala casei d e cul
făcut cunoscut, înca- la scoală am identifi tribuţie la cunoaşte tura din oraşu l H u n ed o a ra un fru m o s con cu rs culturaî-
drînd problemele lo cat vîrf de lance de rea trecutului sj pre artislic. F orm aţiile a rtistice ale că m in elo r cultu rale din
cale în istoria patriei. bronz, vîrf de fier zentului atît de bogat T o p îiţa şi P cştiş au reuşit să p re z in te un p r o g r a m la
Faptul că trăim in pentru arc. cătuşe, al patriei noastre. un înalt n ivel d c in terpretare.
tr-o regiune pe aria vase de factura a- Cei SO a rtişti am a to ri care s-au în trecu t in cintec.
căreia s-au săvîrsit vară. Prof. BERŢIA Cil.
măreje fapte istorice, Trebuie să mărtu ele la Şcoala generală joc şi vo ie bună, au d ed ica t sp ecta co lu l p re z e n ta i a -
de la daci şi pînă la risesc că în activita din Strcmţ. raionul p ro p ia tu lu i e v e n im e n t d e la S m ai. a 45-a an iversa re a
marile realizări ale tea mea am primit un Alba creării P artidu lu i C o m u n ist R om ân.
F O T B A L
a i a r r a a m n a i
MARGINALII
LA ETAPA
DE DUMINICĂ
Intilnir-ile din cadru] returului
campionatului de fotbal sînt ur
ni, uite cu interes sporit. După
cum vă este cunoscut, în campio
natul categoriei B, seria a doua,
privirile amatorilor de fotbal din
regiunea noastră sînt îndreptate
sn*v evoluţia formaţiei Jiul Pe
tri.a. care dă speranţe suporterilor
că va promova in prima categorie
a ţării. Comportarea fotbaliştilor Noul magazin universal dat in folosinţă de curtnd în comuna Vinerea, arc o secţie cu
din Petrila în ultimele două eta autoservire şi o secţie cu textile şl confecţii, ambele bine aprovizionate.
pe însă nu este de natură să sa In foto : aspect exterior al magazinului. Foto : I. TEHEK
tisfacă. Se credea că după me
ciul de egalitate realizat „acasă"
in compania formaţiei A.S.A. Tg.
Mureş, jucătorii din Petrila vor
depune mari eforturi pentru a
scoate un rezultat favorabil la A-
rad Dar acest meci a fost pier
dut, iar Jiul a „căzut" pe locul
IIî în clasament. Să sperăm că
echipa din Petrila se va mobiliza
mai mult în meciurile următoare,
iar rezultatele de pe teren îi vor
fi favorabile.
Intr-o situaţie îngrijorătoare se
aTlă ecitip» Victoria Călău, care
activează in categoria C, seria
vest. Duminică, echipa din Călan
a fost înfrîntă la Craiova cu sco
rul de 4-0, aflîndu-se tn prezent
în coada clasamentului Este o si
tuaţie asupra căreia trebuie să
reflecte toţi jucătorii, iar în eta
pele următoare să depună efor
turi pentru a acumula punctele
necesare evitării retrogradării.
Echipele din campionatul re
gional luptă cu multă ambiţie
pentru a ocupa un loc fruntaş în
clasament, cit şi. pentru a se si
tua departe de „lanterna roşie*.
Bine s-a comportat in retur ca dc
altfel şi în tur formaţia Aurul
Zlalna, care are un avans de trei
puncte faţă de a doua clasată,
Ştiinţa Petroşani. Un salt specta
culos a realizat formaţia Minerul
Teliuc, considerată la un moment
dat ca imposibil să evite retrogra
darea. După victoriile înregistrate,
ea ocupă acum locul X in clasa
ment.
In etapa de duminică scorul cel
mai mare l-a realizat Ştiinţa Pe
troşani, care a învins cu 4-0 for
maţii a C. ,F. K Teiuş. De remar
cat că în campionatul regional se
ratează încă multe lovituri de la
11 m. Duminică au foşt ratate
două asemenea lovituri prin Nis-
tor, de la Minerul Ghelar şi
Bulbucau, dc la Ştiinţa Petroşani.
Acest lucru constituie o nota
slabă pentru jucătorii d'iu cam
pionatul regional. Ei ou datoria
ca la antrenamente să exerseze
mai mult executarea pcnaltiuri-
lor.
.Si in campionatul regional de
fotbal echipele gazdă sini favorite
în meciurile pe care le susţin. In
etaoa de duminică nici o echipă
nu a reuşit să realizeze victorie
in deplasare. O altă carenţă în
fotbalul practicat de echipele din
campionatul regional este aceea
că liniile de atac sînt încă nee-
ficace in faţa porţii. Sc înscriu
destul de puţine goluri si multe
din ele la întimplare. Tot în etapa
de care vorbim s-au înscris doar
18 goluri, dintre care e-lupele
gazdă au marcat 14.
Viitoarele etape vot aduce, sin-
trm convinşi, alte lapte care ne
cesită a fi comentate. Amatorii de
fotbal din regiunea noastru aş
teaptă dc )a jucători realizarea
unor meciuri dc mai bună cali
tate Există toate posibilităţile ca
şi echipele din campionatul re
gional să ofere spectacole fotba
listice care să satisfacă exigen
tele.
V. ALBU
