Page 74 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 74
PÂGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3517
0 P Q M lN T U L U I H U N E B O R E B N
Datorită aşezării sale Doctor docent OCTAVIAN FLOCA
geografice şi conforma
ţiei geologice (existenţa
mai multor peşteri) şi a de plante, vînătoarea şi nimale arse din jurul rare, în schimb cele ale
unor importante linii de pescuitul. Oamenii se vetrei de foc sesizate în animalelor sălbatice a-
comunicaţie, ce se Sntil- îmbrăcau şi se apărau peştera de la Ohaba-Po- flate în peşteri ca r ur
nesc a ic i; mulţumită de frig cu piei de anima nor. Obţinerea focului, sul de peşteră, lupul,
bogăţiilor sale de tot fe le şi la adăpostul natu spune Engels, „i-a dat leul, hiena ş a., sînt mult
lul, teritoriul regiunii ral al peşterilor. O im omului pentru prima mai frecvente, fje că c
hunedorene apare ca un portanţă deosebită in dată dominaţia asupra vorba de Cioclovina, fie
ţinut locuit din cele mai lupta grea pe care o du unei anumite puteri a de Ohaba-Ponor sau
îndepărtate epoci ale so ceau oamenii acestor naturii şi, datorită aces Nandru.
cietăţii omeneşti. timpuri, atît pentru a se tui fapt, ]-a smuls defi Dezvoltarea continuă
Se ştie că cea mai apăra împotriva anima nitiv din lumea anima a creierului, a conştiinţei
veche, dar şi cea mai lelor sălbatice şî a fri lelor". omeneşti, a graiului etc.,
lungă orînduire din is gului, cit şi pentru îm E important a se men duce cu timpul — prin
toria omenirii este cea a bunătăţirea hranei, cul ţiona că, pe lingă alte creşterea capacităţii de
comunei primitive, care minează cu obţinerea ar vestigii însemnate, pri activitate mai organizată
a început odată cu apa tificială a focului. In mele resturi fosile uma şi de gîndire, — la pre
riţia omului şi a durat luptă cu natura, oamenii ne, de la mijlocul primei cizarea unor relaţii so
pînâ la împărţirea socie creează noi unelte, mai epoci a pietrii, aparţină ciale sub forma ideii de
tăţii în clase antagoniste. perfecţionate (străpungă toare omului primitiv rudenie, a reglementării
Ea se ocupă cu originea toare pentru cusut veş (Homo primigenius), au dintre sexe etc., punîn-
însăşi a omului, cu pri mintele de blană, săpă- fost descoperite la Oha- du-se bazele celei mai
mele lui manifestări ca ligi de mină pentru scos ba-Ponor şi se află în primitive forme a socie
om, făurindu-şi unelte rădăcinile), noi forme de colecţiile muzeului din tăţii gentilice — comuna
le ; e perioada cînd în vînătoare, mai ales, pen Deva. Şi, la fel, în peş gentilică matriarhală.
treaga omenire se află tru procurarea celor ne tera Cioclovina s-a gă O vizită la peşterile
pe treapta cea mai de cesare traiului. Clima sit primul rest fosil u- din regiunea noastră,
jos a existenţei sale. fiind rece şi uscată, vî man (Horr.o sapiens fos- completată cu cercetarea
Vîrsta cea mai veche nătoarea joacă un rol tot silis), din faza superioa colecţiilor muzeale, ne
a comunei primitive din mai mare — culesul sa ră a primei epoci a pie oferă imaginea intuitivă
care posedăm, pe terito tisface mai puţin nevoile trii : craniul aparţinînd a locuinţei, uneltelor,
riul regiunii Hunedoara, de hrană. Folosirea fo unei femei. traiului, în general, a
urme ale omului primi cului şi consumul cărnii Dacă urmele de sche
tiv — locuitor al peşte îl dovedesc oasele de a- lete umane sînt mai primilor oameni de pe
rilor — este cea a pie meleagurile hunedorene.
trei cioplite, numită şi
paleolitic. Primele urme
sigure de existenţă a o-
muluî, pe la mijlocul a-
cestei faze, ne conduc,
cu aproximativ 120—100
de mii de ani în urmă.
Ce cale lungă de atunci
şi pînă azî ! Cercetările
efectuate în peşterile de
la Ohaba Ponor (Pui),
N a n d r u (Hunedoara),
Cioclovina (Luncani) ş.a.
— sălaş de locuit, de re
fugiu şi apărare a omu
lui acelor vremuri — au
dat la iveală urme de
vieţuire : unelte de mun
că 'lucrate din piatră cio
plită (cremene) şi din os.
Se înţelege însă că cele
mai numeroase şi mal la
îndemînă unelte din
lemn ale omului primi
tiv au pierit fără urmă,
odată cu scurgerea mile
niilor.
Principalul mijloc de
« r «r u*vc-urare a hranei îl
■ nstituia c u l e g e r e a Unelte ale omului primitiv şi oase de animale găsite în peşteri»
■fcwctelor şi rădăcinilor Nandru şi Cioclovina.
Ei?
