Page 82 - Drumul_socialismului_1966_04

In întîmpinarea celei de-a 45-a aniversări a creării Partidului Comunist Român i T R A IA N F IU M O N EREMIA ILCENCO

Î N C R E D E R E
I
M i se părea că-n mine sc zbat dutbini de ctntec, Prin porţile largi, nevăzute, oraşului meu

I I precum păm întul poartă nucleu dc foc în pîntec. I-a fost pus un veşmînt provizoriu pe schele,
Dar mina care ştie uneltelor temeiul
Şl mina de faur creşte puternic sub ele,
Intîrzia să-ral ciute frăm întul cu condoiul.
Visarea Doftancl, scăpată de lanţul cel greu.
I Ci pcntru-nariparca puterilor depline E visul dc oameni, ce fream ăţă-n străzile Iui,
$ M anifestări culturale închinate A investit partidul încredere în mine. E Inima tînără-a noii şi vechii — Huncdoarc,
aniversării a 45 de ani de la crearea M i-a-ncrcdinţat frumosul şi tinereţea ţâ rii Sub care trecutul se sfarmă topit în cuptoare ;
P a rtidului Comunist Român se desfă­ Să Ie topesc în suflet şi să Ic dau cîntării. Pe treptele vrem ii cu tim p u l alături mă sui.
şoară pe Întreg cuprinsul regiunii
noastre. A rtiş tii amatori de la oraşe şi Şi drept recunoştinţă, cînd urc in zori pe schele P rin porţile largi, nevăzute, te chem să priveşti
sate întîm pinâ m ăreţul eveniment în- Pun în m ortarul proaspăt şi cintccele melc, La forţa partid u lui strînsâ dc oameni pc schele,
tr-o entuziastă sărbătoare a cîntecu- I Sâ-mbrăţişezc ţara ca nişte zvelte iederi... Să vezi tim pul imens cum creşte sub clc
lul şi dansului românesc Dîn ea răz­ Şi-oraşul cum saltă spre culme, cu paşi tinereşti.
bate dragostea fierbinte pentru
partid, bucuria vie ţii noi, participa­
rea plină de elan la uriaşa operă a
construcţiei socialiste.
Din agenda acestor bogate m ani­
festări spicuim cîteva. In cadrul în ­
trecerii dintre ansam blurile fo lclo ri­ i &
ce. dum inică a avut loc la Hunedoa­
ra spectacolul ansam blurilor din ra­ La începutul prim ăverii lu i Ideile acestui articol le am pli­ „Giocoi! din revoiuţ-ie*, „Holera
ionul Sebeş şi oraşul regional H une­ I 1881, o mare m ulţim e întristată fică şi le clarifică şi mai m ult în ciocoilor", „Gîntec oltenesc" şi
doara. Continuă să se desfăşoare con­ conducea pe u ltim u l său drum, studiul „Poezia” (1846). „Clăcaşul" m i mai Îndeamnă la
cursul dintre form aţiile artistice ale I prin Bucureşti, pe poetul lu p tă ­ U ltim a sa contribuţie de teorie împăcarea dintre asupritori şi a-
căm inelor culturale. La Cricâu — tor Cezar Boli iac, ce se stinsese şi oritică literară „M isiunea poe­ supriţi, ci ila cucerirea şi apărarea
din viaţă regretând că:' ziei" (1867), de o excepţională im ­ d rep turilo r prin \Iuptâ hotârrîtâ:
raionul A lba — a avut loc faza ra­ portanţă, opune in te n ţiilo r (unor „Piinca, fie ru l o rodeşte}
ională iar la Băiţa — raionul Brad I „N-o să văz a sc-nchina reprezentanţi oi Junim ii) de „a Tot cu fie ru l nc-o p ăstrăm ;
Capotele plngărite la opinci
— faza intercomunalâ. dc m uncitor ; face din poezie o artă cu care să Ea i-a celui cc-o m unceşte;
Cei mai tineri artişti amatori, pio­ I N-o să văz săteanu nostru petreacă b o ierii” , ideea unei arte T rîn lo rilo r n-o mai dăm.
angajate deschis în
slujba po­
a-şi fi el legiuitor'*. V-am cerut de m ilă, dreptul
n ierii Şi şcolarii, s-au în tlln it In con­ porului. Cu tocmeală între fra ţi,
cursul ce a avut iloc duminică la I „Bolliac — aşa cum spunea ma­ Tezele lu i Bolliac, deplin crle- Nu vreţi? Nî-1 ţinem cu pieptul,
rele nostru poet Eminescu —
Deva. Ansamblul folcloric devean a Şi veniţi de n i-1 luaţi".
I aramă". N. lorga l-a nu m it „poe­ Iată, dar, ilustrate prin faptă I
fost In aceeaşi ai oaspetele ceferişti­ cînta iobagul şl-a lui lan ţuri de (Clăcaşul)
lo r simenieni. tul L ib e rtă ţii", fiindcă pentru li­ Album comemorativ susţinerile luă .teoretice. Proble- J
Tema simpozionului „Im aginile u- rat concursul pe tema „Te slăvim i bertatea poporului Bolliac lupta matica soc ia l-pol iticâ a fost im ­
Q Fiecare concurs artistic a- versări, se află in plină desfăşu­
nui trecut glorios* ce a avut loc la duce în rînclurile a rtiştilo r ama­ rare. Pină acum s-au întrecut în Partid iu b it", organizat între Casa r prin toate m ijloacele posibile, de pusă, prin creafia sa poetică, ca o
Baia de Criş, raionul Brad, este Ins­ tori şi a spectatorilor un entu­ faţa unui public numeros şi en­ de cultură din Orăştie şi Clubul la poezie la baricadă, de la pu­ talizate, în probleme de teorie şi zonă a inspiraţiei majore.
blicistică ia parlament, fără a-1
pirată de lupta plină de eroism şi ziasm deosebit. Prezenta întrece­ tuziast form aţiile din Turdaş şi muncitoresc din Cugir. „o um inţi1* nici surghiunul, nici critică literară, şi-au găsit desi­ Cezar Bolliac spunea, însă, că
re iniţiată în cinstea aniversării Foit, Almaş şi Balşa, Romos şi D intre acţiunile ce se organizea­ a lăsat Literele pentru p ublicisti­
sacrifioîd desfăşurată de partidul co­ ză in aceste zile, amintiTn seara exilul, nici ostilitatea şi nici ura gur ilustrarea plină în creaţia sa că, aceasta fiin d , fără îndoială, o
a 45 de ani de la înfiinţarea Aurel ViaicMi, Ceru-Băcâinţi şi i
m unist In ilegalitate. Simpozionul, P artidului Comunist liomân a în­ Homorod, Şibot şi Vinerea, S iliş ­ literară „45 de ani de la crearea boierim ii şi burghez} ei dc la pu­ poetică. armă de lupta m ai puternică ia
cal „Te slăvim partid iu b it", ce i
urm at de proiecţii de film , va fi pre­ viorat şi mai m ult mişcarea a r­ te şi Blandiana, Dineul Mare şi P.C.R.” şi m ontajul literar-m uzi- tere. Debutează sub influenţa pre- îndemâna înflăcăra tul ui paşoptist.
zentat şi în alte localităţi din raion tistică de amatori, creind o mare M ârtineşti, Sibişel, Orăştioara de D atorită acestei d ă ru iri fără re­ rom antism ului şi rom antism ului De la „C uriosul" (1834), la ziarele
emulaţie între form aţiile artistice Sus şi Beriu. M erită evidenţiate vor avea loc la casa raională de zerve, este firesc ca întreaga sa m aladiv apusean, dar volum ul revoluţiei — „Poemul Român",
ca Riblţa, Ţebea. Zdnapţi şi altele. cultură. i viaţă să fie intrinsec legată de său „M e ditaţii", din 1835, atestă „Poporul suveran", continuând în
de toate genurile. montajele „Noua rapsodie a Ro­
A cţiuni asemănătoare vor avea loc m âniei” de Alexandru A ndriţoiu, Peste tot animaţia şi interesul câteva din cele <nrari glorioase, căutări m u lt mai variate. Pînă in exil cu „E xpatriatul" (Braşov) şi
Concursul din raionul nostru
şi In raionul Sebeş. Astfel, la casa in titu la t „Te slăvim Partid iu b it1*, prezentat de căm inul cultural din faţă de întrecerile artistice au i I mai frumoase evenimente din is­ 1040, creaţiile sale cuprind o arie „Republica Română" (Paris), pînă I
raională de cultură va fi prezentată atît prin tematica sa, cit şi prin Foit, „Te slăvim Partid iubit", fost deosebite. toria neamului nostru, ca revolu­ restrânsă şi nu depăşesc revolta la „Buciuimul" şi „Trom peta Car-
ţia de Ja 1848, Unirea P rincipate­
spontană a unui ilu m inist îm po­
seara literară „Poeţii noştri clntâ scopul pe care-! urmăreşte : dez­ creaţie a cercului lite ra r al casei Nu putem să încheiem rîndurile lor, reformele lu i Cuz>a şi lupta triva nedreptăţilor sociale. Abia paţilor", ca să ne referim doar la
v o lta ta unei activităţi arUistice raionale de cultură, prezentat de de faţă fără a am inti că la reuşita i ceJe al căror editor a fost, tim p
partidul*. La M iercurea se intîlnesc, acestui concurs închinat aniver­ îm potriva monstruoasei coaliţii. du.pă cele şapte luni petrecute in de cincizeci de ani, Bolliac's-a
de masă la un nivel calitativ su­ căminele culturale Ceru-Băcâinţi
astăzi, form aţiile artistice de la 16 şi Şibot, form aţiile corale şi gru­ sării partidului nostru — una din­ In documentele vrem ii numele închisoarea de la Poiana M ăru­ impus ca un gazetar de prim a
perior constituie o înaltă cinsti­
cămine culturale din raion. Pe scena re pe care oamenii muncii din purile vocale din Turdaş. Romos, tre cele mai însufleţite manifes­ i lui Bolliac este pretutindeni con­ lui, BollJac îşi conturează poziţia mină. A rticolele sale. avînd ca
de poet social, preocupările lui în
semnat, iar filele istoriei Româ­
din localitate, a rtiştii amatori, se vor raion o aduc partidului nostru Aurel Vlaicu, Vinerea. Şibot şi tări artistice — îşi dau din plin niei îl aşează în Imediata apropie, această direcţie devenind dom i­ trăsătură generală ironia, sarcas­
glorios. Homorod, brigada artistică de a- contribuţia toţi cetăţenii, de la cei m ul şi vehementa, au verva lite ­
fn-trcce In concursul „P ortul, cintecul mai tineri interpreţi şi susţinători i re a lui N. Bălcescu. nanţe. ratului luptător şi sînt totodată
In concurs sint cuprinse toate giitaţie a căm inului cultural
şl jocul aşa ca pe la noi". comunele raionului, inclusiv cele Balşa. form aţiile de dansuri din pînâ Ia cei mai virstnici păstrători In calitate de „chemat" spre a Cristalizarea concepţiei sole puse în slujba progresului.
Bibliotecile comunale din raionul două oraşe ; Orăştie şi Cugir, care Almaş, Turdaş, Vinerea, Aurel ai vechilor noastre tra d iţii folclo­ i orienta scrisul românesc, prin ideologice avea să se producă Eroism ului său civic, temeliei pu­
ALba vor oferi cetăţenilor de la sate aduc pe scene solişti vocali şi in ­ Vlaicu, Homorod etc., ca să nu rice. articolul „Către s criito rii noş­ după 1848, cînd trece de la se poeziei noastre sociale contribu­
tri* (1844), Bolliac atrage atenţia
strum entişti, dansatori, recitatori, am intim decît form aţiile mari poezia social-umamitarâ, cu accen­ ţiei aduse la dezvoltarea publicis­
seara literară „Recunoscători parti­ GASTONE NICO LAE poeţilor vrem ii că „veacul cerc te mesianice, la poezia socială cu ticii româneşti, întregii sale opere
brigăzi artistice de agitaţie, for­ care au adus In scenă pînâ la
dului". Cu acest p rile j, recitatori şi m aţii de cor etc. metodist i înaintare", că datoria poeziei este puternice accente revoluţionare. ce a fost un generator puternic
citito ri artistici vor face cunoscute Concursul, o cărui finală va 70 de artişti amatori. Casa raională de cultură să arate „unde s-a năpăstuit mai După participarea la revoluţie, el de idealuri, fie această scurtă evo­
cum plit nenorocirea" şi că muza
oam enilor cele mal reprezentative coincide cu zilele glorioasei ani­ De un deosebit succes s-a bucu­ Orăştie avea să se simtă unul din masă, care un prinos de recunoştinţă la
„se poate inspira tot aşa dc bine un purtător de cuvânt al celor impliinârea a 85 de an-i de la
creaţii literare închinate partidului. I în bordeiul m uncitorului şl sub muilţi. moartea poetului.
cortul ţiganului". Poeziile scrise între 1848-1851 prof. M. A IU D E A N U
de M. MACREA, OCT. FLOCA. N. LUPU. I. BERCIU
in complexul fenome­
nului istoric general
al patriei noastre.
Lucrarea „Cetăţi
d a c i c e din sudul Celelalte două cetăţi m ilitare a fo rtific a ţii­ zările sînt Indiscuta­
'IVansijvaniei" scoate vor fi avut şi ele un lor dacice şi maţ ales bil m u lt m ai vechi
în relief şi mai m ult asemenea rol : T iliş ­ a com plexului capita­ decit cetăţile, secolul
im portanţa muzeelor ca de a supraveghea lei Sarmizegetusa. Pe I I I — II î.e.n., fiin d a-
din regiunea noastră drum ul de legătură cînd cetatea de la Câ- poi distruse odată cu
in activitatea de cer­ dintre O lt şi Mureş, pilna şi Băniţn aveau cucerirea r o m a n ă
cetare ştiinţifică, fap­ iar Piatra C raivii a un rol mai m ult m i­ (105—106 e.n.),
tul că avem cercetă­ constituit un puternic litar, cele de la Pia­ Lucrarea „Cetăţi
tori capabili, care pot bastion de apărare, tra C raivii şi Tilişca d a c i c e din sudul
sta oricînd alături de cel mai nordic care erau adevărate nuclee Transilvaniei", pe lin ­
arheologii din centre­ se cunoaşte pînă în opidane (orăşeneşti), gă conţinutul său is­
le im portante de cer­ prezent, sau chiar un cu terase locuite, cu toric, rod al muncii
cetare din ţară şl nucleu al unui alt sanctuare etc., centre unor cercetători de
chiar din străinătate. complex dacic din puternice ale unor u- seamă, se prezintă şi
Menţionăm că trei M unţii Apuseni. niuni tribale. Piatra intr-o foarte hună
dintre aceste cetăţi : A utorii nu om it să C raivii a fost identi­ realizare tehnică şi
Tilişca, Bâniţa şi Pia­ descrie tehnica de ficată cu oraşul dacic grafică, constituind o
tra Crai vii au fost construcţie a cetăţi­ Apoulon, menţionat carte valoroasă atît
descoperite si cerce­ lor, specifică dacilor, de istoricul A lexan­ pentru cercetătorul
tate în u ltim ii ani, dar mal ales să re­ drin Ptolemeu, cen­ pasionat, cit şi pentru
ca urmare a g rijii pe marce concepţia atît trul trib u lu i dacic al îndrăzneţul excursio-
care o poartă statul de unitară, care a stat apulilor. Cercetările nlst.
nostru In stitu ţiilo r la baza organizării au confirm at că aşe­ GR. ANGHEL
muzeale.
Lucrarea, deşi este
6crisâ de mai m ulţi
autori, are o formă
unitară, fiecare cetate
fiind prezentată după
un plan bine stabilit, lucreze, sint şi cele ale Numai atunci clnd a (muf N ici nu se apropie bine sectorului.
Nu după m u lt tim p cetăţi prezentate se eomportînd m ici ca­ brigăzilor conduse de voi. morţiş sd se însoare, îna­ de abataj, şi Niculae văzu — ... ? I
de la apariţia lucră­ află în regiunea Hu­ pitole. In felul acesta Noi v-am ruga sa slafi de inte de a pleca in armată, că sere pe n il şi toate cele — Da, da. Crezi cd me­
rii acad. C. Daicovi- nedoara. Ele sint nu citito ru l face cunoş­ vorbă cu oamonii, să chib­ l-a mai văzut pe bătrin aşa necesare instalării lui erau canicul o să stea tot tim ­
ciu, „Sarmîzegetusa", numai puncte istorice tinţă mai în tîi cu me­ zuit! bine, şi să începeţi sa de cătrănit. Se gindca in deja acolo. Se aştepta doar pul la voi ? la-l in primire,
în care sintetiza ma­ ci şi turistice deose­ diul geografic, toate lucraţi cu noile utilaje. lei şi chip, cînd deodată, perlorarca şi puşcarea, Dă ni lă.
rile cuceriri ale ar­ bit de importante, iar cetăţile fiin d aşezate Povestire de Este o treabă de mare răs­ il văzu cd lasă iurculiţa pe pentru ca evenimentul Mecanicul Petru Dânilâ
heologiei româneşti, descoperitorii lor sînt pe vîrfu ri de stînci pundere... masă şi ii spune răspicai : mult aşteptat să se pro­ II luă pe Niculae Qlăturl şi
în atît de im portanta cercetători din regiu­ cu pereţi abrupţi, la Dâtrlnul l/ic a răspuns — Ascultă, băiete l Ţi-o ducă. începu sâ-i explice cum
problemă a dacilor nea noastră. Dr. do­ a ltitu d ini ce variază pe loc că el nu-i de acord. spun pentru ultima dată. In line. veni şi vremea să manevreze t rol iul. Aces­
liberi, o altă lucrare cent Octavian Floca de la 600 pină la Niculae Pârâu, deşi ti- scurt, pentru a-şi drege — âucrez aici dc mai Vă ce vrei, dar părerea lui. ta prinse repede şi, în scurt
apăru tâ în Editura şi prof. I. Berciu, ei 1083 m, apoi cu isto­ nat, era unul dintre cei glasul, trecu la subiect : bine de 30 de ani — a zis mea este să nu te legi la — Găurile au rupt zdra­ timp, incepu sd lucreze
„M eridiane”, „Cetăţi înşişi colaboratori ni ricul 1 cercetărilor şl mai apreciaţi mineri dc la — Dar, pentru altceva el. N-am avut accident şi cap cinci nu te doare Ehl... văn I exclamă Drago- iară apitor.
d a c i c e din sudul acad. C. Daicoviciu. cu descrierea monu­ exploatare. Meseria a iri* v*nm c/iemaf Ştifi şi voi nici n-am rămas In coadă Dar acum, degeaba îmi ră­ mir. unui dintre mineri. Sd Tocmai atunci îşi făcu
T ransilvaniei", sem­ împreună cu colecti­ mentelor propriu-zise, vă(at-o de la tatăl său. llie cd (ara are nevoie de mult cu planul Nu vreau sd mă cesc gura. Să şti numa• cd vedem cum îi facem cu apariţia în gura abatajului
nată de M. Macrea, vele de cercetători de nelipsind nici atit de care. acum. mai avea ci- metal. S-au construit tur­ lac de ris acuma, la bă/ri­ daca s-o intimp/a sd ai restul... şi Moş llie. Nu-l răbdase
Oct. Floca, N. Lupii la muzeele din Deva necesara scurtă p ri­ fevo luni pină sd iasă la nate noi, moderne. Asta în­ nele. vreun accident, sau sd mu Mai erau de lată şelul mima sa nu vadă, pînă la
şi 1. Berciu, vine să si Alba lulia. au reu­ vire istorică în care pensie. Pentru cd s-a do­ seamnă cd noi trebuie să Ntctdac Insă. a Promis sco/i planul, cu mine sd sectorului, mecanicul şei urmă ce se va inlim pla. Se
întregească şi să com­ şit să pună în valoa­ se subliniază rolul vedii asculit la minte şt cu dăm minereu de lier mai c-o să dea răspunsul o mu mai dai ochi I şi maisirul dc schimb. Doi opri mai la distantă şi îl
pleteze cu date noi re importantele des­ fiecărei cetăţi în an­ multă tragere de inund mult, iar aşa cum lucrăm doua zi. după ce-o discuta — iasă, tată. că ştiu eu mecanici şi un electrician. p rivi pe Niculae cum ma­
aceeaşi problemă ma­ coperiri de la cetăţile samblul statului dac, după ce s-n întors din ar­ astăzi, nu reuşim. Singuta cu ortacii. ce lac : doar nu mai sint a/u/a// de minerii din echi­ nevrează instalaţia. Văzu
joră din Istoria veche dacice de la Căpîlnn de la Burebista la De- mată, adică cu vreo 6 cale prin cate vom putea In drum spre casă, au copil I — ti răspunse N i- pa lui Niculac. piegulcau cu mirare cum scrcpcrul.
a poporului nostru, (raionul Sebeş), Piatra cebal. lum in urmă. i s-a încre­ tace lată cerinţelor este avut o discul ic după care. cuine. In Ici de înciudat. instalat ia. ascultător, trăgea cu el o
coroborarea
Prin
însuşi acad. C. Dai- C raivii (raionul Alba) tuturor datelor refe­ dinţai conducerea unei b ri­ introducerea tehnicii avan- tatal a rămas cu impresia Dacă n-om lacc-o noi. care După ce totul a lost pus cant Hule de minereu pe
coviciu menţionează si Baniţa (oraşul re­ găzi nou fntiintale Ş1, de sate. Şi. pentru asta. şt iii că şi-n convins fiul sd nu sintem membri de partid, la punct, unul dintre ci care. cu trocul, ar li trebuit
în „C uvîntul înainte" gional Petroşani). Ma­ ritoare la cetăţile de cînd a preluat-o. n-a lost bine cd, din iniţiativa co­ se „întindă cit nu-i gjun- cine-ai vreo s-o Iacă ? / apăsă pe manetă şi luma s-o ducă 10 oameni. Şi.
Bănită,
Căpilna,
la
al acestei lucrări, că terialele arheologice lună in care să nu-şi depă­ mitetului de partid pe ex­ gc plapuma4’, lut, astăzi, A doua zi nq plecat amiu- metalică, dc care era prins protiiind de iaptul că pre­
autorii îşi prezintă re­ de la aceste cetăţi, Tilişca şi Piatra C rai­ şească planul, lucru cu ploatare. a tosl alcătuit un să afle că lotuşi a accep­ doi spre mină, dis-de-fli- scrcpcrul. sc puse in miş­ zenta tui n-a lost observa­
vii s-a putut
stabili
zultatele cercetărilor minunate m ărturii ale cure Al aş llie — cum ti colectiv de specialişti care tai; ba încă şi-a hiat şi-un mineată. ca de obicei, dai care Accsla, îşi inhpsc tă. iăcu calea întoarsă.
„cu competenţa şi a- cu ltu rii dacilor, stră­ rolul precis al fiecă­ spuneau minerii — era tare a studiat tot ce se poate angajament... lată să-şl spună un cuvint. colţii în masa de minereu A doua zi. înainte de a
cribla ş tiin ţifică ce-i moşii noştri se a- reia dintre ele în a- mitului. Cu o zi înainte, la ce S-a ajuns la conclu­ Din cauza asta. înainte Fiecare işi avea Irămintă- şi l\ti spre rostogol o can­ intra in mină, Moş llie sc
păraren complexului
caracterizează". In ­ flă în colecţiile şi ex­ ambii au tosl chemaţi In zia că introducerea screpc- de a intra in curte, au n/e lai. Moş llie sc gindea titate apreciabilă. După cc dcspăr(i dc Niculae, spu-
tr-adevăr, această lu­ poziţiile muzeelor din de cetăţi ce au fo r­ biroul oir/ani/.aliei de bază relor in citeva abataje, avut un schimb de cuvin­ cq lud ..i-a scăpai din m i­ ai mise la capătul cursei. uindii-i că are ceva dc a-
mat capitala statului
crare este rodul unei Deva şi Alba lulia. dac. Saimizegetusa. Sc alia acolo şi şelul sec care permit atit evacuarea te „ tari", iar acum mjncnu nă4' şi nu-l mai ascultă, iar Iun ia il lir i înapoi şi mai taujat la sector. Intră In
cercetări asidue şi pa­ constituind documen­ torului. Secretând, un mi­ mecanizată a minereului amindoi tactili şi înciudaţi Niculac. la ce-o să urme­ aduse o încărcătură. birou, tocmai cînd ingine­
sionante a celor patru te autentice de o rea­ Intrîud în detalii, a- ner /recii/ intr-a doua vîrs- din Iront, cit şl transpor­ Nana Măria ii privea ne-, ze pină la slirşitul schim- Minerii, cu Niculae in rul Călinoiu. şelul sectoru­
autori, tim p de mni lă valoare istorică. fliim că cetutea de tă, ti inhmpină ca de obi­ tul iambicului, ar duce la dumerită. Nu îndrăznoa să-i huliţi. Au mers aşa. ca doi frunte, priveau m/rofi la lui. se pregătea sd plece.
m ulţi ani, pe şantie­ lată, deci, o carte la Bănită avea rolul cei, poitlndu-i sd şadă creşterea productivităţii întrebe nimica de leamă sa străini, plna la ramificat ia grămada de bulgări ce sc — Ce-i baiu. Moş llie f
rele arheologice din utilă pentru oricine de a stăvili accesul — Ei, cum te mni lauzi. muncii de aproape două nu se işte vreo ceartă. îşi galoriilor ce-t duceau spre rostogolea împinsă de sere- — îl inlim pină accsla.
M u n ţii Orăştiei. doreşte să cunoască duşmanului, care or Moş llie ? — începu el ori. Două dintre scrcperc- cunoştea bine soţul. Ştia locurile lot dc /nuned. Aici. per şi aproape nu le venea — Ce sa lie. tovarăşe in­
Lucrarea .Cetăţi istoria şi monumen­ fi urcat prin pasul vorba. le care au lost comandate cd dacă nu-i in apele lui. bâlrinul i-a zis doar a lil : să-şi creadă ochilor. giner, aş avea o rugămin­
d a c i c e din sudul tele patriei, o carte Lainici, iar cetatea — Iacă. //id lin >i eu au sosit de circj pairu zilei cel mai bun huru-i i — Sa ai grijă, băietei — - M ente! — Uădn \ \ . te... Cel de-al doilea sere-
Transilvaniei" prezin­ care dovedeşte, o dată Câpîlna de a bara după cei tineri. urmează sd mal sosească laşf în pace. „Dar ce-o li Si şi-a continuat drumul dictul mecanicul şcl. net. ştifi acela dc afară...
tă pentru noi o im ­ mai m ult, importanţa Valea Sebeşului, sin­ — Asta se vede după încă trei. Plinire abataje­ avind cu Nicu/ne ? Să tic /dfd sd mni aştepte răs­ — Hai, Niculac. inccarcă Să nu-l da{i a ltcu iva ; a-
portanţă deosebită, gura cale accesibilă graficul de afară. $t. tuşind le In care ele ar putea sd Iar■ vorba dc-o lală ? I“ . puns. şl lu — il îndemnă şelul duccti-l la mine în abataj...
cunoscând faptul că studierii istoriei lo­ dinspre nord-est în
interiorul
m unţilor.
trei din cele patru cale. atît de necesară ~‘ ~i t M III MWPIII