Page 83 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 83
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I 3519 _______ ____ P A G IN A A 3-A
Primirea ia O.C. al P.C.fl. a delegaţiei
de activişti ai C. 0. al r. 0. bulgar
Tovarăşul V irgil T rofin. secreta!* C.C. al P.C.R., a luat cunoştinţă de
al C.C. ai PC.R., a p rim it delegaţia m um a organelor şi organizaţiilor dc
de activişti al C.C. al P.C. Bulgar, partid din oraşul Bucureşti, regiunile
condusă de tov. Anghel Todorov, Ploieşti şi Oltenia, a vizita t în tre p rin
membru supleant al C.C. al P.C. deri industriale, unităţi agricole şl
(Urmare din pag. 1) şi independenţei naţionale, egalităţii in drep zata uniwjsnlitukM acestui lor internaţional Bulgar, şeful Secţiei Organizatorice in s titu ţii (le cultură.
turi, neamestecului in treburile Interne, avan Burţile se pMinunţă pentru dezvoltarea nc- a C.C. al P.C.B., care a vizitat ţara Simbătă, delegaţia a plecat spre
Creşterea continuă a potenţialului economic noastră în cadrul unui schimb de
al Republicii Socialiste România şi nl Repu tajului reciproc, Frommţîndh-se cu bolârire sllnghcrită u relaţiilor economice internaţio experienţă. patrie. La aeroportul Bănoasa a fost
blicii Socialiste Federative Iugoslavia a creai pentru respectarea dreptului inalienabil al fie nale, fără rundiţii polilicc. fără restricţii şl dis Prim irea s-a desfăşurat într-o at condusă de tovarăşii D. Ivanovici,
condiţii pentru creşterea an de an şi diversifi cărui popor dc a-şj hotâri singur 1,0arla. dc a criminări şi susţin aplicarea recomandărilor mosferă caldă, tovărăşească. membru al C.C. al P.C.It., A. Cer-
carea schimburilor economice bilaterale. Acor alege corespunzător voinţei şi intereselor sale Conferinţei Naţiunilor Unite pentru comerţ şi vencoviei, membru supleant al C.C.
i r
dul comercial pe perioada 1966-1970, semnat re ealea dezvoltării politice, economice şi sociale, dezvoltare privind sprijinirea eforturilor pentru In cursul şederii în ţara noastră al P.C.R., de activişti de partid.
cent la Belgrad, prevede o sporire a schimburi cele două părţi îşi reafirmă solidaritatea cu po progresul economic al ţârilor in curs dc dezvol A fost de faţă Gheorghi Bogdanov,
lor de mărfuri de peste două ori faţă de reali poarele care luptă pentru cucerirea şi consoli tare. delegaţia de activişti ai C.C. al P.C ambasadorul II P, Bulgaria la Bucu
zările din cei cinci ani precedenţi. darea independenţei naţionale, pentru pace şi Schimbul de p uri cu privire la problemele Bulgar a avut convorbiri la secţii ale reşti.
Cele două părţi consideră că există largi po progres social, cărora le acordă şi Ic vor acorda inlernnţionu'c a evidenţiat hotărirca celor două
sibilităţi de dezvoltare în continuare a relaţii şi in viitor deplinii! lor spiijin. părţi dc a-şi aduce in continuare contribuţia lor
lor economice şi au convenit ca organele lor Exprimindu-şi îngrijorarea faţă ds angajarea Ip normalizarea relaţiilor internaţionale, 1^ dez Vizitele delegaţiei de activişti ai
competente, şl în special Comisia mixtă guver lot mai intensă a iurtelor militare ale Statelor voltarea colaborării intre popoare, consolidarea
namentală româno-iugoslavâ de colaborare eco Unite ale Amcririi. atit în intervenţia lor în păcii şi securităţii internaţionale.
nomică să acţioneze în vederea creşterii schim Vietnamul de sud, cit şi in bombardarea Re P.C. Francez
burilor comerciale, a lărgirii cooperării intre publicii Democrate Vietnam, cele două părţi an
diferite ramuri ale industriei, intensirieării co şi-au expus poziţiile lor cunoscute în legătura (n continuarea vizitei pc care o în in cursul dimineţii de simbătă de
laborării tehnico-ştiinţiflce şi a schimbului de cu situaţia din Vietnam şi şi-au reafirmat spri fn cursul discuţiilor ambele părţi au constatai treprinde In ţara noastră, delegaţia legaţia a vizitat Uzina de anvelope
experienţă. jinul pentru lupta justă a poporului vietnamez cu satisfacţie lărgirea relaţiilor dintre Partidul dc activişti ai P.C. Francez, condusa „Danubiana*. Oaspeţii au fost întim-
Părţile au apreciat pozitiv rezultatele obţi pentru libertatea şi independenţa patriei sale. Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din de tov. Gaston Plissonnicr, membru pinaţi de tovarăşii Tânase Volintiru,
nute in aplicarea înţelegerilor şi convenţiilor Profund ataşate cauzei păcii şi securităţii po Iugoslavia, dintre organizaţiile sindicale, dc al Biroului Politic şi secretar al C.C directorul general al uzinei, Petre Ţă
încheiate în ultimii ani, privind legăturile cul poarelor. cete două ţări militează în mod con tineret, dc femei şi alte organizaţii obşteşti din al P.C. Francez, însoţită de tovarăşii ruş, secretarul comitetului de partid
turale, ştiinţifice, pc linia iiivuţămintului, pre secvent pentru încetarea cursei înarmărilor si Republica Socialistă România şi Republica So Petre Dănică şi Ştefan Andrei, ad si de reprezentanţii comitetului sin
sei, radiotclcviziunii, cinematografici, sportului, înfăptuirea dezarmării generale, pentru măsuri cialistă Federativă Tugoslavia şi au căzut de juncţi de şefi de secţie la C.C. al dical şi comitetului U.T.C. In dupâ-
a vizitelor dintro cetăţenii celor două ţări şi eficace dc natură să înlăture pericolul nuclear. acord să dczvoUe in continuare schimburi dc IVC.R., a fost primită vineri 22 apri amiaza aceleiaşi zile delegaţia a vi
au căzut de acord să dezvolte in continuare re El o sc pronunţă pentru convocarea unei confe delegaţii, vizite, contacte şi consultări pc dife lie ac. la Uniunea Naţională a Co
laţiile în aceste domenii. Ele consideră necesar rinţe mondiale de dezarmare cu participarea rite probleme dc interes comun, precum şi alte operativelor Agricole de Producţie zitat Muzeul de artă al Republicii
să extindă colaborarea in domeniul turismului tuturor statelor lumii. Părţile consideră că in forme de colaborare carp s-au dovedit utile de tovarăşii Nicotae Ştefan, prim-vi- Socialiste România, unde a fost pri
ca mijloc de cunoaştere şi apropiere intic po teresul întăririi ;iăcii. nl eliminării oricăror for pentru cunoaşterea reciprocă a experienţei in cepreşedinte şi Aurel Bulgărea, vice mită de tov. M. H, Maxy, directorul
poare. me dc amestec in treburile altor popoare, re construcţia socialismului in eclc două ţări. preşedinte. muzeului.
Cele două părţi au convenit să sprijine în clamă desfiinţarea bazelor militare străine, re Ţinînd seama de marea diversitate dc condi
continuare dezvoltarea relaţiilor în toate dome tragerea trupelor aflate pc teritoriul altor Mate. ţii în care îşi desfăşoară activitatea partidele
niile dc Interes comun, in spiritul bunei veci Părţile considera, dc asemenea, câ împărţirea comuniste şi muncitoreşti, determinată de par
nătăţi şi al colaborării prieteneşti multilaterale, lumii in blocuri militare nu corespunde dez- ticularităţile istorice şi naţionale ale fiecărei
iu folosul popoarelor român şi iugoslave, al \ o Rării poziţiic a relaţiilor internaţionale ac ţâri, Partidul Comunist Român şi Uniuneu Co
cauzei generale a socialismului şi a păcii. tuale muniştilor din Iugoslavia consideră eâ fiecare
In cursul convorbirilor, părţile au subliniat partid are dreptul exclusiv dc a-şi elabora de
importanţa rezoluţiei adoptate dc Adunarea (jo- sine stătător linia politică, formele şi metodele
ncrală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la ul de activitate în condiţiile concrete ale ţării sale.
In cursul schimbului do păreri cele două tima sa sesiune, caro cheamă statele europene pc baza aplicării creatoare a rnarxism-tcnmis-
părţi au apreciat că evoluţia situaţiei inter eu onudniri soeial-politiec diferite să-şi intensi mului.
naţionale In epoca actuală se caracterizează prin fice eforturile pentru dezvoltarea relaţiilor dc Partidul Comunist Român şi Uniunea Comu Poposim Ia magazinul de tricotaje in producţie.
sporirea forţei şi influenţei socialismului in colaborare şt bună vecinătate ca o premisa niştilor din Iugoslavia îşi exprimă hotărirca dc din oraşul Sebeş. La raionul ciorapi In anul trecut, firele de bumbac
lume, avîntul mişcării dc eliberare naţională, al pentru crearea unui climat dc inrrcderc şi Înţe a contribui la întărirea legăturilor şi colaboră este mare afluenţă. C um părătorii so rezultate din secţia boblnaj erau
luptei clasei muncitoare, creşterea tuturor for legere reciprocă, favorabil unei abordări cons rii in rândurile mişcării comuniste şi muncito 1 licită vîiuătoarei diferite modele dc prea rigide şi produceau ru p tu ri în
ţelor care luptă pentru democraţie, progres so tructive a problemelor europene încă ncrezol reşti internaţionale, pc baza respectării neabă ciorapi din relon şi bumbac. Pc e ti tricot. U leiul m ineral, care se folo
cial şi apărarea păcii. vate. Republica Socialistă România şi Repu tute în relaţiile dintre partide a principiilor cheta m ultor ciorapi citim firm a Fa sea nu asigura o tratare corespunză
Totodată, părţile constată că în ultima vreme blica Socialistă Federativă Iugoslavia se pro egalităţii, independenţei, neamestecului io tre b ricii „Sebeşul" din Sebeş. Pix)fităm toare a firelor. Din această cauză q
arc loc o intensificare a acţiunilor agresive ale nunţă pentru crearea urnii sistem eficace dc burile interne ale altor partide. Peisaj hunedorean de această ocazie şi ne interesăm Ia parte din produse se rebutau. Pentru
certurilor imperialiste, care, încercând să fn- securitate europeană. împotriva accesului sub * faţa locului dacă produsele fabricii eliminarea acestei deficienţe, în urma
neze procesul istoric de dezvoltare progresista orice formă al militarismului vest-german la „Sebeşul** plac cum părătorilor, 9tnt unul studiu făcut de cadrele tehni
şi democratică a lumii, să împiedice mişcările arma nucleară. Ele consideră necesară regle Vizita preşedintelui Republicii Socialiste Fe A ' pe gustul lort au o calitate corespun ce, s-a introdus la tratarea fire lo r o
revoluţionare, se amestecă în treburile interne mentarea paşnică a problemei germane pe derative Iugoslavia, secretar general al Uniu zătoare. emulsie care dă rezultate bune.
ale altor ţâri, atentează la independenţa şi su baza recunoaşterii realităţii existenţei celor nii Comuniştilor din Iugoslavia, losip Broz Tito, — Obişnuiesc să cumpăr ciorapi Acum, firele dc bumbac nu mai sînt
veranitatea popoarelor in diferite părţi ale lu două state germane. in Republica Socialistă România şi convorbirile  doua sesiune din relon fabricaţi aici în Sebeş, ne atît de rigide, se lucrează mai uşor,
mii. reeurgind şi la intervenţii armate deschise, caic au avut loc constituie o nouă şl impor spune gospodina Elena Pa vel. Sint fără să se rupă.
nesocotind voinţa popoarelor şi normele ele Cele două păr(i au constatai cu satisfacţie tantă contribuţie la dezvoltarea prieteniei şi co frumoşi, durabili, au o linie discretă Pinâ nu de m ult la secţia circu
mentare ale dreptului internaţional. progresele realizate în direcţia îmbunătăţirii laborării frăţeşti dintre Republica Socialistă ştiinţifică — Rău este câ nu se pica găsesc, lare If, m u lţi ciorapi se pătau cu ulei
Aceste acţiuni agresive sporesc încordarea in relaţiilor dintre ţările balcanice. Ele şi-au rea România şi Republica Socialistă Federativă Iu intci'vine în discuţie tovarăşa Ioana din cauză câ maşinile se ungeau
ternaţională şi periclitează tot mai mult pacea firmat hotărirca de a depune şi in viitor efor goslavia, dintre Partidul Comunist Român şi Godgca, vînzătoare Ja un magazin do manual în tim pul mersului. O rgani
in lume. Ele impun necesitatea unor eforturi turi în scopul dezvoltării continue a climatului Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, în inte a muzeelor încălţăm inte, deşi fabrica e Ja doi zaţia de partid dc aici a îndrum at
sporite ale ţărilor socialiste, ale ţărilor nealiniate de cooperare şi înţelegere intre statele balca resul ambelor popoare, al cauzei sociatismulul paşi Fiind de bună calitate, sînt foar personalul tehnic să studieze posi
şi ale altor ţâri iubitoare dc pace. ale mişcărilor nice, in interesul popoarelor lor. al promovării Şi păcii. Comitelui pentru cultură şi artâ te solicitaţi bilitatea îm bunătăţirii sistemului de
colaborării, bunei vecinătăţi şi al întăririi păcii
muncitoreşti, de eliberare naţională, ale mişcări in această regiune şi în lumea întreagă Preşedintele Republicii Socialiste Federative al regiunii Hunedoara a organizat — Inlr-adevăr, ciorapii fabricaţi în ungere a m aşinilor. In urma unui
lor progresiste şi democratice, ale tuturor forţe Iugoslavia, secretar general nl Uniunii Comu fn zilele de 23 şi 24 aprilie ac a Sebeş sint pe gustul cum părătorilor, studiu m inuţios, m aiştrii loan Răşi
lor antiimpcrialistc, in scopul menţinerii şi înlii- Cele două părţi sc pronunţă pentru sporirea niştilor din Iugoslavia. losip Broz Tito. a in doua sesiune ş tiin ţifică a muzeelor, ne spune tovarăşa ICcatcrina Breilcn- narii. M iirca V in lilă şi Dorin Petraş-
ririi păcii mondiale şi a securităţii internaţio rolului şi eficacităţii Organizaţiei Naţiunilor vitat pc secretarul general al Comitetului Cen la care participă lucrători din mu ştein, o altă gospodină. Au o culoare ,:n, an conceput un dispozitiv de un
nale. Unite in menţinerea păcii şi securităţii in lu tral al Partidului Comunist Român. Nicolac zeele regiunii şi de la muzeele din frumoasa şi sînt destul dc durabili. gere a maşinilor, caro a elim inat pâ-
Condiţia esenţială a menţinerii şi consolidă mea întreagă pe baza principiilor Cartei. Ele Ccaiişescii, şi pe preşedintele Consiliului de Slat Timişoara, Sibiu şi Arad. l'upă ce am solicitat şi părerea al larea produselor cu ulei.
rii păcii, a dezvoltării multilaterale a colabo consideră necesar ea Organizaţia Naţiunilor ti nl Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, In cadrul sesiunii au fost expuse tor cumpărătoare, care, de asemenea, In afara m ăsurilor am intite, în n-
rării internaţionale c constituie respectarea In uite să se adaptezo schimbărilor rare au sur să viziteze Iugoslavia. Invitaţia a fost accep 16 comunicări ştiinţifice pe teme de au apreciat calitatea produselor, am est an s-a reorganizat serviri nl
relaţiile dintre state a principiilor suveranităţii venit în lumea contemporană şi că fio reali tată cu plăcere. rugat-o pe tovarăşa ingineră Teodo U.T.C. înainte, calitatea produselor
istorie veche, medie, modernă, con
ra Nica, şefa serviciului C.T.C. de la se controla de către lucrătorii ser
Bucureşti, 23 aprilie 1966 tem porani şî de etnografie. Un nu Fabrica „Sebeşul" din Sebeş, să ne viciului C.T.C. doar in schim burile
măr Im portant dintre comunicări
Secretar general al Comitetului Central Preşedintele Republicii Socialiste s-au referit Ia mişcarea m uncito vorbească despre preocuparea cc o de dimineaţă şl după-nm ia/ii, schim
bul dc noapte fiin d complet neglijat.
al Partidului Comunist Român Federative Iugoslavia, secretar general rească din fostul Judeţ Hunedoaru, are colectivul de aici pentru îm bu In prezent, ca urmare a în tă ririi ser
nătăţirea ca lită ţii produselor.
NICOLAE CEAUŞESCU al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia eorodusâ de Partidul Comunist Ro — M uncitorii fabricii noastre, ne-a viciu lu i C. T. C. cu m uncitorii c a lifi
IOSIP BROZ TITO mân. spus inginera Nica. au hotărît să li caţi. (are au ex|>erientă in munru,
Preşedintele Consiliului de Stat Pai*tlcipanţM la sesiune vor efec vreze beneficiarilor numai produse .s-a trecut Ia repartizarea mai ju d i
al Republicii Socialiste România tua azi o excursie documentară la de bună calitate. In cinstea celei de cioasă a controlorilor pc fiecare
schimb. C ontrolul ca lită ţii producţiei
a 45-* aniversări de la crearea parti
CHIVU STOICA cetatea BAnlţa. dului, el s-au angajat să îm bunătă pe faze de lucru s-a extins în toate
ţească calitatea tricota je lo r cu 1 la secţiile.
sută, a ciorapilor din relon şi bum La îm bunătâţiren ca lităţii produse
bac cu 0,1-0,2 Ja sută. Angajamente lor a contribuit m ult şi înzestrarea
le au fost îndeplinite şi depăşite. tehnică a fabricii cu maşini moder
Faţă de planificat, calitatea tricota ne. Numai în acest an fabrica „Sebe
jelor s-a îm bunătăţit cu 1,29 la su şul" a fost dotată cu 7ft maşini du
tă, a ciorapilor din relon şi bumbac blu cilin d ru cu indici tehnico-econo-
cu 0,2 şi respectiv cu 0,4 la sută m iri superiori vechilor maşini. Pen
De reţinut este faptul că de la be tru exploatarea noilor maşini au fost
$ Boxerii români catc participă prezentanţii federaţiilor de specia neficiari nu am p rim it nici o recla num iţi m uncitori cu experienţă bo
litate din România, Cipru, Elveţia m are şl nici un refuz. gată în pixxhirţie, care stâpinesc
la turneul internaţional de la Am şl Italia, pentru a fixa calendarul Pentru obţinerea acestor succese, tainele meseriei.
sterdam au repurtat victorii In co atenţia noastră a fost îndreptată spre Colectivul fabricii dc ciorapi şi tr i
drul celei de-a doua reuniuni. In li întâlnirilor din cadrul grupei a 6-a calificare şi ridicarea ca lifică rii mun cotaje din Sebeş îşi propune însă să
mitele categoriei muscă, C. Gruescu a «Cupei Europei* lnterţărl. Calen citoarelor, perfecţionarea tehnologiei imbunât.iicască în continuare calita
l-a învins pe V. Larionov (U.R.S.S.), darul a fost fixat du,pĂ cum urmea dc fabricaţie, întărirea com parti tea produselor. In acest scop se stu
prin abandon dictat de arbitru în ză : In 1966: 2 noiembrie : Elveţia mentului controlului tehnic de cali diază şi se preconizează a se aplica
repriza a treia. La categoria cocoş tate. In toamna anului trecut, la sec o metodă nouă de vopsire a produse
N. Gflju a oî$tigat la puncte în faţa — România; 26 noiembrie : Italia ţiile circulare I şi încheiat, şi in a- lor din bumbac, sc va pune un accent
olandezului G. Paske. — România 1 3 decembrie : Cipru — cest an la secţiile sortare Şi lenjerie, mai mare pe calificarea m uncitorilor,
$ Pe stadionul Prater din Vlona România. In 1967 : 18 sau 25 febru au fost deschise cursuri de calificare. pe întărirea răspunderii personale
pentru calitatea produselor. Materia
arie : Cipru — Elveţia ; 22 martie : La aceste cursuri, temele, legate primă va fi recepţionată cu mai
9e dianutâ astăzi meciul amical de strict de specificul producţiei, au
fotbal dintre reprezentativele Austri Cipru — Italia ; 23 aprilie : Româ fost predate de către ingineri şi teh multă exigenţă, iar controlul tehnic
ei şl U.R S.S. nia — Cipru ; 10, 17 sau 24 mai : nicieni cu experienţă ca : Elena Ro de calitate va fi în tă rit în toate sec
★ România — Elveţia ; 25 Iunie ; Ro man, Aurel Pavci. Simion Ordean. ţiile.
Meciul de la Viena va fi trans care au dovedit dragoste pentru îm Aplicarea cît mal curînd a aces
mis şl la postul nostru de televizi mânia -— Ilnlia ; 1 noiembrie : italia părtăşirea cunoştinţelor. M uncitoare tor măsuri şî a altora va contribui
une, cu Începere de ’la ora 16,30. — Cipru ; 8 noiembrie : Elveţia — le înscr ise la cursuri au fost ajutate la obţinerea unor rezultate mai fru
Cipru ; 18 sau 19 noiembrie : Elve de m aiştri să aplice in practică cele moase in viito r, la satisfacerea mai
® La invitaţia Federaţiei italiene ţia — Italia ; 9 sau IC decembrie ; învăţate. Ca urmare, intr-un tim p deplină a gusturilor cum părătorilor.
Şcoala generală de 8 ani Petrila. Foto : V. ONOIU di» fotbal s-au întilnit la Roma re Ralia — Elveţia. scurt, ele au objinu t realizări bune D. LUrA$CU
August* ; TEIUŞ : Dc-aş fi Harap ful „M ureşul* ; HUNEDOARA : A întreprinderea
A lb — cinematograful „V ictoria* ; fost cindva hoţ — cinematograful
ZLA TN A ; Camera in formă de T e le v iz iu n e „Siderurgistul" ; Unora (e place jaz-
„1 / — cinematograful „M uncito zul — cinematograful „Flacăra" ; METALURGICĂ AIUD
rul" ; SEBEŞ : Procesul de la N lirn- 8.30 Ora exactă ; 8.33 Reţeta gos C A î .AN : Runda 6 — cinemato
berg (seriile şi II) — cinemato podinei : Curs de croitorie ; 0,011 graful „11 Iu n ie "; G H E LA R : Fe Programul I : 5,06 Hună diminea
graful „Progresul* ; Pinguinul — Emisiune pentru copii ; 10.30 E- meia necunoscută — cinematogra ţa, dragi m e lo d ii; 5,40 Instrum en str. Vulcan nr. 2-10, telefon 365,
ful „M inerul* ; PETROŞANI : Gus
uşoară ; Ui
te populai* ; 6,10 Muzică
APOL-
cinematograful „Sebeşul" ;
Cinema DUI. DE SUS: Camera albă — ci misiune pentru .sate ; In Jurul orei tul m ierii — cinematograful „Re 6.15 Transmitem pentru sate ; 6,30 0 — ingineri ;
angajeazâ urgent :
12.00 — Transmisiune din sala A-
nematograful „23 August" ; OltAŞ-
publica" ;
Dialogul instrum entelor; 6.45 Salut H
Depăşirea — cinemato
TIE : In tiln irc lo Ischi* — cinema tcneului a părţii a doua a graful „7 Noiembrie" ; LU PKN 1 : voios de pionier ; 7,15 Pe strune de M — economişti ;
concertului simfonic extraordinar, Winnetou (scria II — cinematogra
tograful „Flacăra"; Trageţi in Sla- vioară ; 7,30 R itm uri tinereşti ; U — sudori ;
DEVA : La porţile păm înlului — nislas — cinematograful „Patria* ; prezentat de orchestra simfonica ful „Muncitoresc* ; Duminică la 7,45 „Sat nou. cîivtec nou* — cîn- — lăcătuşi ;
cinem atograful .P atria* ; Cineva a Filarm onicii de stat „George New York — cinematograful „C ul tcce şi Jocuri ; 8.00 Sumarul ziaru
CUG11< : Neamul Şoimăi oştilor — Kziescu", d irijo r David Oistrah ; Relaţii suplimentare la serviciul personal şi formarea ca
acolo sus mă iubeşte — cinemato (seriile I şi II) — cinematograful tural" ; UONEA : Caporalul şi cei lui „Sointeia* ; 8,30 La microfon,
graful .A rta " ; S IM E R IA : M uncile „7 Noiem brie1* : Fata lui Bube — 15.00 Studioul „ A " ; 20.00 Telejur lalţi — cinematograful „M inerul" : melodia preferată ; 9,30 Sfatul me drelor.
lui flcrcu lc — cinematograful „M u cinematograful „M uncitoresc1*; H A nalul de seara : 20,15 Orizont ş tiin LIYEZEN I : Spărgătorul — cine dicului ; 9,35 Sonata nr. 3 in la m i
reşul* ; HUNEDOARA : A fosl ŢEG : Furtuna dcaxupra Asiei — ţific — film realizat de studioul matograful „Muncitoresc" ; UHI nor pentru vioară şi pian ; 10,05 So
cindva hoţ — cinematograful .S i- „A l. Sabia* ; 20,30 Serena/tă... cu ( ‘AN I : Aport M uhtar — cinemato lişti şi orchestre de muzică popu
d e ru rg istur ; Procesul profesorului cinematograful „Popular* ; BHAl): bucluc. ; 21,05 Film : „O fata mo graful „7 Noiembrie* ; PAKOŞEN1: lară ; 10,30 „A n ii noştri pl-ini de
W cir — cinem atograful „Flacăra" ; Colina — cinematograful „Steaua destă". ; 22,35 Telejurnalul de .Merii sălbatici — cinematograful soare". M ontaj literar pentru şco
Colea V ictoriei — cinematograful roşie* ; G U I I A H A R Z A : Ju- noapte ; 22.45 Telcsport ; 23.15 In- „E nergia": P E T R IL A : Doi băieţi lari ; 11,30 Pe aripile valsului ; 11,49 fî& U i. J f./in z c fa & A c t
„C onstructorul" ; C A l.A N : Runda dex — cinematografii! „M inerul* ; hidcrca emisiunii. ea piinca caldă — cinematografii: Muzică populară cu Fxmterinn Cu-
6 — cinem atograful „11 Iunie* ; „Muncitoresc" ; VULC AN : Căpiţa zuioc şi Oprea Drăgoi Ia vioară ;
G HELAR ; Femeia necunoscută — IU A : U ltim a cavalcadă spre Santa nul Zero — cinematograful ,.Mun 12,10 Opera „Răscoala* de Gheor- R
cinematograful „M in e ru l" ; TE- Crnz — cinematograful „Lum ina". dtorcsc" ; C R IV ID IA : Ucigaşii d< ghe Dumitrcseu. In roiurile prin- j
I.1UC : O poveste ncinvcntalâ — femei — cinematograful „M uncito ipale : Nicolac Secăreanu, Marla jll
cinematograful „M in e ru l" ; PETRO resc" ; A N IN O A S A : Indrâ/.nelul Crişan, Constantin Tliescu, Viorel M
ŞANI : Gustul m ierii — cinemato PardAilIan — cinematograful „Muu Ban, David Ohanesian, Cornelia j
graful „Republica" ; Depăşirea — R a d i o , PENTRU 21 ORE ■itorcsc" ; BARBATKNI : Veselă Gavrilescu, coiul şi orchestra Tea- U
cinem atograful „7 Noiem brie" ; LU- Vremea se încălzeşte uşor. Ceru! la Aceapulco — cinematograful „C iru lu i de operă şi b a le t; 13.05 R it- n
PENI r W innetou (seria I) — cine va fi senin. Izolat insă vor cădea August" ; A LB A IU L IA : Pingui muri vesele ; 13,30 M elodii popu- l RESTAURANTELE
m atograful „Muncitoresc" ; D um i Programul I : 7,Lâ Intermezzo ve precipitaţii sub formă de ploaie. nul — cinematograful „V u lo ria * . lai e la cererea ascultătorilor ; 14,08 I]
nică la New York — rinematogi'a- sel ; 7,45 Muzica uşoară : 7.50 Su Vîntul va sufla moderat cu inten Cintind despre Arizonu — cinema Succese de Ieri şi de azi — mu- H
ful „C ultu ra l" ; UONEA : Şoarecele m anii presei ; 8,30 Teatru radiofo sificări locale din est şi sud-esi tograful „23 A ugust*: T E IU Ş : Ce5 zică uşoară ; 15.00 V arietăţi muzi- | C O R V IN U L9 M E T A L U L ,
din America — cinematograful „M i nic pentru copii : .Ţinut şi gene Temperatura aerului va fl cuprin mai frumoşi ani — cinematografii -ale ; 15,40 Noi înregistrări de mu- H
nerul" ; LIV E ZE N ! : Spărgătorul — ralul comandant" Scenariu de Al să ziua între 14 şi 20 de grade, iar „V ictoria" ; Z LA T N A : 800 dc legh. zică populară din regiunea Olte- B
cinem atograful „M u n c i t o r e s c " ; Ovîdiu Zotta ; 9,30 Muzica popu noaptea între 1 şi 5 grade. po Amazoane — cinematograful uia .* 16,20 Avii din opere interpre- li DUNÂGEA I
U IU C AN I : Aport M uhtar — cine lară pentru ascultătorii de la sate : „M uncitorul* ; SEBEŞ : Agentul dc late de Lei la Cincu ; 16,35 Cîntâ !
matograful .7 Noiembrie" ; PAHO- 10,00 Transmitem pentru sate ; 11,05 legătură — cinematograful „Progre Danv Sa val şi Sachn Distel ; 17,00 U
ŞEN’ l : M erii sălbateci — cinema Răspunsuri muzicale pentru iubito sul* ; Kozara — cinematografii! Muzică uşoară de Sile Vişan şi Ştc- I BC2Â2IA CO B V IN UL ţ
tograful „Energia* ; PETRU.A : rii de fo lclo r; 11.30 File ale unei „Sebeşul" ; APO LDU L DE SUS : lan Knrdoş ; 17,20 Actualitatea tea- D
Doi băieţi ca pâinea caldă — cine glorioase istorii : 12.00 De toate, Păcat de benzină — cinematogra tra lâ ; 17,40 Pagini din opereta 9
matograful „M uncitoresc" ; V U L pentru toţi ; 13.13 Parada soliştilor ful „23 August" ; CUGIR : Fata lui „Plutaşul dc pe B istriţa" de Fila- I COFETĂRIILE
CAN : Căpitanul Zero — cinemato de muzică uşoară ; 14,50 Varietăţi Bube — cinematograful „M uncito ret Barbu ; 18.03 In Jurul globului ; I
graful „M uncitoresc" ; C R IV ID IA : muzicale ; 15.30 Drag mi-e cin tecul resc* ; OKAŞTIE : Karambol — < i 18,30 R itm urile cincinalului ; 19,00 I
Nevasta nr. 13 — cinematograful şi jocul ; 16,03 Coruri şl dansuri din nematograful „Flacăra* ; Tatăl sol Drum eţii veseli. Einisiune-concurs I M ETALUL Şl GAROFIŢA
„Muncitoresc* ; AN IN O ASA : în datului — cinematograful „Patria* nentru elevi. Tema : „Prim ăvara I
drăzneţul Pardalllan — cinemato opere ; 17.20 Mic concert folcloric : C in e, m a HAŢEG : Furtună deasupra Asiei in poezia noastră" : 20.00 Rndiogn- n
graful „M uncitoresc" r BAHBA- 18,03 Radio alias : 19,30 „Am în — cinematograful „ P o p u l a r " : <eln de seară ; 20.20 Sport. Post- | {iNDt PUTETI PETRECE
TEN l : Veselie la Accupulco — ci drăgit o melodic" — muzică uşoa BRAD : Brăţara dc grăunte — cine «cri piu in ; 20,45 Noapte bună. copii: I
nematograful „6 August" ; A l.B A ră i\»m.m*asc;i ; 20,15 Teatru radio DEVA : Finala buclucaşă — matograful „Steaua roşie" ; GURA ..Mielul alb nu vrea să plece" ; I
IU L IA : W innetou (seria a ll-a ) — nemntograful „P atria" ; Arşiţa • BARZA : ,Index — cinematograful C LIP E P L Ă C U TE
cinematograful „V ic to ria *; Homu- fonic : „Omul mi e singur* de Ion cinematograful „A rta* ; SIM ER IA „M inerul" ; IU A : Culorile luplel 21.15 Satira şi um orul* ; 22,20 Mu- I
lus şl Remus — cinematograful „23 Bâieşu ; 22,25 Invitaţie la dans. Trageţi în Stanîslas — cinematogra — cinematograful „Lum ina*. zică uşoară.