Page 84 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 84
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I '5/9
PADINA A 4-A
$ B AKU
M O S C O V A :
DECLARATIH PREŞEDINTELUI TIT© PRIVIRE P r e z e n t e loo In regiunea Kusar din A zer
Un cutrem ur de gradul 8 a avut
româneşti baidjan. Nu «-au semnalat v ic ti
me.
VIZITA SA ÎN ROMÂNIA PARIS 23 — Corespondentul A - Şedinţa Comitetului Executiv ® U LA N BATO R
gerpres, Georges Dascal. transm ite :
La Paris a fost încheiat un acord P rezidiul M a relui H ural Popu
Am discutat şi despre problemele de coproducţie şi schim buri cine lar al R epublicii Populare Mon»
zitat cîteva localităţi, printre care,
BELG RAD 23 — Corespondentul internaţionale şi evenimentele actu matografice între România şi Fran sl C. A. E. R. gole a emis un decret cu p rivire
Agerpres, Nicolae Plopeanu, trans oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, ale, îndeosebi din Asia şi A frica, şi ţa. Din partea română acordul a fost la organizarea de alegeri pentru
unde se află în prezent un centru Marele Hm-al Popular, la 26 iunie
m ite : poziţiile noastre au fost în general semnat de Mihnea Gheorghiu, vice
La cererea reprezentanţilor presei, industrial, apoi oraşele Braşov şi asemănătoare sau identice. preşedinte al C om itetului de Stat 1966.
radioului şi televiziunii iugoslave, Ploieşti. Am văzut cîteva în tre p rin Consider că această vizită a noas pentnj C ultură şi Artâ, iar din par MOSCOVA 23 (Agerpres). — m ultilaterală In organele C onsiliu
preşedintele T ito a făcut următoa deri industriale m ari care ne-au lă tră in România va constitui un Im tea franceză de Andre Holleaux, d i Intre 19 şi 22 aprilie 1966 a avut lui de A ju to r Economic Reciproc, 0 PORT-OF-SPAIN
rea declaraţie la sosirea sa pe aero sat o impresie foarte frumoasă. A- bold foarte bun pentru întărirea mai rectorul general al C entrului Na loc la Moscova cea de-a 22-a şedin Au fost rezolvate o serie de proble
portul din Belgrad. cestea sînt fab rici m ari, moderne, rapidă şi continuă a re la ţiilo r noas ţional al Cinem atografiei Franceze. ţă a C om itetului Executiv al Consi me im portante ale dezvoltării cola In com unicatul comun dat pu
aşa cum. după părerea mea, trebuie Acordul, care cuprinde prevederi b lic ită ţii Ja sfirşitu l vizitei îm
.V iz ita noastră In România prie să fie. tre în toate domeniile de interes liu lu i de A ju to r Economic Reciproc. borării economice în domeniul com
tenă face parte din rîndul vizitelor comun pentru cele două ţâri. privitoare la coproducţii şi la schim La şedinţă au p a rtic ip a t: S To- bustibilului, energiei electrice, side păratului Etiopiei H alle Selassie
care răm in trainic in am intire. Am C onvorbirile noastre s-au desfă Ne înapoiem din România priete bul de film e, va permite o colabo dorov, vicepreşedinte al C onsiliului rurgiei şi m etalurgiei neferoase, ma în T rin id a d , se arată p rintre a l
fost p rim iţi atît de călduros şi şurat într-o atmosferă foarte cordială nă cu multe salutări cordiale din rare mai strînsâ intre Industriile ci de M in iş tri al R epublicii Populare te riilo r prime pentru industria chi tele că „sdnt necesare măsuri mal
cordial, fncît este im posibil de des şi au fost foarte amănunţite. Am partea poporului român şi cu cele nematografice dîn cele două ţâri. Bulgaria. O. Simunek, vicepreşedin mică, m aşinilor, u tila je lo r şl altor hotărîte pentru înlăturarea re
cris în cuvinte această prim ire. Sim discutat despre rel-aţiile bilaterale, rr.ai bune ură ri ale sale pentru dez După semnarea acordului, in sa te al guvernului R epublicii Socia tip u ri de produse. gim ului Ilegal al lu i Ian Srr.ith
despre colaborarea noastră economi loanele ambasadei Republicii Socia din Rhodesta".
patia, cordialitatea şi sinceritatea voltarea şi progresul nostru intern liste România la Paris, în prezenţa liste Cehoslovace, J. Balkow, vice C om itetul Executiv a constatat, de
că şi politică. Am constatat că co preşedinte al C onsiliului de M in iştri asemenea, câ în procesul lucrărilo r
pe care poporul român le-a m ani continuu. ambasadorului V ictor D im itriu , a
laborarea noastră de pînâ acum nu Din acest loc doresc să exprim al Republicii Democrate Germane. de coordonare a p la n urilo r pe anii 0 O TTA W A
festat faţă de ţara noastră şi faţă avut loc un cocteil. D Gombojav, vicepreşedinte al Con 1966-1970 s-a acumulat o experienţă
este pe măsura re la ţiilo r cordiale încă o dată m ulţum irile noastre pro Andre Holleaux, directorul gene
de popoarele Iugoslaviei au lăsat funde conducerii de stat şi de partid siliu lu i de M in iştri al R epublicii bogată şl s-a îm bunătăţit organiza Canada nu are intenţia să-şl
şi apropierii dintre cele două ţări ral al C entrului Naţional al Cine
asupra noastră o impresie foarte a României şi întregului popor ro matografiei Franceze, a declarat co Populare Mongole. P. Jaroszewicz. rea acestei a ctivităţi. retragă trupele din Europa in v i.
vecine şi am căzut de acord că a- vicepreşedinte al C onsiliului de M i La şedinţa C om itetului Executiv îtorul apropiat, a declarat în par
puternică. ceastâ colaborare trebuie lărgită şi mân pentru marea cordialitate şl respondentului Agerpres că .acor niştri al Republicii Populare Po a fost exam inat raportul „ P rincipa lament m in istru l de externe al
In cursul celor cinci zile am avut câldurâ manifestate faţă de noi". dul dâ un nou imbold colaborării lone, Gh. Râdulescu, vicepre Canadei Paul M artin. El a spus
aprofundată şi mai m ult. cinematografice dintre cele două lele probleme care decurg din coor
un program destul de bogat. Am vl şedinte al C onsiliului de M in iştri al 'â ţara sa nu-şi va retrage din
ţâri. Ne bucurăm pentru acest lu Republicii Socialiste România, A. donarea p la n urilo r de dezvoltare a Europa trupele decit atunci cînd
cru, date fiin d legăturile de toate Apro, vicepreşedinte al G uvernului construcţiilor de maşini ale ţâ rilo r actualul tra ta t nord-atlantîc va
Comentariile presei iugoslave felurile, şi în 9 pecial legăturile cul Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc membre C.A.E.R. pe perioada 1966- .d u ra b il".
fi în locu it prinbr-un alt tratat
1970*, prezentat de Comisia perma
turale, care unesc cele două ţări ale
Ungar, M. Leseciko, vicepreşedinte
- L
- -
•
‘ * ‘
publicată de ziar sub t it lu l: „Noi noastre de atîta vreme*’, al C onsiliului de M in iş tri al U niunii nentă C.A.E.R. pentru construcţii de
maşioi.
8â fie puternic legate îm preună în ☆ R epublicilor Sovietice Socialiste. 0 S A N TIA G O DE C H ILE
BELGRAD 23 — Corespondentul v iito r şi să colaboreze în toate sintem fe riciţi de succesele poporu BELG RAD 23 — Corespondentul La şedinţa C om itetului Executiv
Agerpres, N. Plopeanu, transm ite : lui român, prieten Şi vă dorim sin Agerpres, N. Plopeanu, tra n sm ite : La şedinţa C om itetului Executiv s-a discutat despre rezultatele con
domeniile. Din acest m otiv, m itin Luînd cn vin tu l în Camera Re
Z iarul „Borba" publică corespon gul de aseară din capitala Româ cer noi victo rii în muncă*. Pnof. M. Popescu-Buzău, secretar au participat, fn conform itate cu a- ferinţei privind specializarea şi co prezentanţilor a Congresului ch i
denta trim isu lu i sâu special in niei nu a fost nvimai semn de ama In corespondenţa trim isulu i spe general al U n iun ii medicale balca cordul cu p rivire la colaborarea d in operarea în producţie, la lucrările lian, deputatul Luis Gustavino a
legătură cu m itingul care a avut loc bilitate faţă de vecinul lor, ci a cial al ziarului .P olitika * se arată nice a făcut o vizită în R.S.F. lugo-, tre Iugoslavia şi C.A.E.R. referitor căreia au participat specialişti al arătat câ Banca interam ericanâ
In Sala Palatului R epublicii. .M i fost în realitate o manifestare con că în Sala P alatului .a avut loc sLavia. Cu acest prilej, a avut con la participarea R.S.F. Iugoslavia La ţâ rilo r membre C.A.E.R. şi R.S.F.I de dezvoltare (B.I.D.) joacă un
tingul de aseară, scrie coresponden vingătoare a unor lu cru ri care deja încă o manifestare evidentă a re v o rb iri cu m em brii Secţiei iugosla lucrările organelor consiliului, V. C om itetul Executiv a adoptat re rol negativ în economia ţă rilo r
Gainovoci, şeful m isiunii permanen
tul, a reprezentat manifestarea f i există — încrederea reciprocă, sen la ţiilo r româno-iugoslave*. ve a U niunii medicale balcanice şl te a R.S.F.I. de pe lingă C.A.E n. comandările elaborate de Comisia Am ericii Latine. El a a m intit câ
delă. foarte caldă şi impresionantă timentele prieteneşti şi conştiinţa V izita preşedintelui T ito In Româ a ţin u t o serie de conferinţe la fa permanentă C .A .E n. pentru con In cadrul recentelor lucrări a
a puternicei prietenii, manifestare nia a fost oglindită pe larg şi de cultăţile de medicină din Belgrad Şedinţa C om itetului Executiv a strucţii de maşini p rivind speciali
unui v iito r comun". fost prezidată de P. Jaroszewicz, re celei de-a patra Conferinţe anu
care s-a repetat in fiecare parte în In încheierea corespondenţei se celelalte ziare din Iugoslavia, pre şl Sarajevo. El a înm înat unor cu prezentantul R epublicii Populare zarea producţiei de utilaje tehnolo ale a C onsiliului interam erican a
multe ocazii in tim pul vizitei pre arată că seara, la Casa Arm atei, cum şi în em isiunile de radio şl te- I noscuţi medici iugoslavi diplome Polone, vicepreşedinte al C onsiliu gice principale pentru producerea demonstrat faptul câ fiecare ţa “â
şedintelui Iugoslaviei în România. preşedintele T ito a dat o recepţie. leviziune. | ale U n iunii medicale balcanice. de m ateriale de construcţie, utilaje latino-am ericană care primeşte
Conducătorii şi poporul acestei ţâri Cuvîntarea tovarăşului Ceauşescu lui de M in iştri al R.P. Polone. pentru prospecţiuni geologice ale credite de la această bancă este
au p rim it pe preşedintele nostru ca a fost publicată de ziar sub urm ă C om itetul Executiv a examinat substanţelor minerale utile, hidro- nevoită să plătească dobîndâ un
pe un prieten scump şi î-au arătat torul t it lu : .M u n cito rii Iugoslaviei, Cu prilejul aniversării a 15 ani de la .R aportul de sinteză cu p rivire la geologie si geologie inginerească dolar la fiecare patru dolari ob
cu m îndrie m arile lor realizări în <ub conducerea com uniştilor, au coordonarea p lanurilo r de dezvolta lin ii tehnologice complete pentru in ţinuţi.
re a economiei naţionale ale ţâ ri
dezvoltarea industriei şi dorinţa lor schimbat fundam ental faţa ţării**. lor membre C.AE.R. pe perioada dustria chim ică, pentru producerea
Iar cuvîntarea tovarăşului T ito este înfiinţarea Asociaţiei de prietenie de îngrăşăminte minerale, m aterii
sinceră ca cele două ţâri ale noastre 1966-1970', prezentat de B iroul Co prime şi semifabricate. © PARIS
m itetului Executiv pentru proble Com itetul Executiv a examinat,
Finlanda-România me de sinteză ale p la nurilo r econo de asemenea, probleme curente ale nul francez a fost Înştiinţat de
La Paris s-a anunţat câ guver
mice, şi a m enţionat câ ţă rile mem
guvernul american câ acordul în
întrevederile lui Gromiko la Roma H E LS IN K I 23 (Agerpres). — România, dr. P. K. K illin e n , direc bre ale C.AE.R, şl organele consi colaborării economice pentru care cheiat între Franţa şi S.U A. în
liu lu i au încheiat în principal lu
tor general al Agenţiei finlandeze
au fost adoptate recomandări şl ho-
Cu p rile ju l îm p lin irii a 15 ani de
la înfiinţarea Asociaţiei de priete de ştiri, N. I. Vaneea, ambasadorul crările p rivin d coordonarea planu tă rîri corespunzătoare. septembrie 1960, p riv ito r la sto
lia, a oferit o recepţie fn cinstea rilo r de dezvoltare a economiei na ru rile de arme nucleare am eri
ROMA 23 (Agerpres) lui A. A. Gromiko. La recepţie au nie Finlanda-România, la 21 apri Republicii Socialiste România în ţionale. Coordonarea plan urilo r s-a Examinarea problemelor la şedin
La 22 aprilie, A. A. G rom iko, m i lie a avut loc la H elsinki o festi Finlanda, Alecu Costică, vicepreşe cane aflate pe te rito riu l R. F.
nistrul afacerilor externe al U.R.S.S. participat, A. Moro, preşedintele vitate, la care au luat parte Paavo dinte al Institu tu lu i Român pentru desfăşurat mai ales pe bază bilate ţa C om itetului Executiv s-a desfă Germane, şi afectate forţe lo r
care se află intr-o vizită oficială C onsiliului de M in iştri al Italiei, şt A itio, vicepreşedinte al Parlamen R elaţiile C ulturale cu Străinătatea, rală, prin consultări reciproce între şurat într-o atmosferă de prietenie franceze integrate îşi va pierde
la Roma, a avut întrevederi cu A. nIţi mem bri al guvernuJui italian, tului. Jussi Saukkonen, m inistrul oameni de ştiinţă, cultură şi artă, organele de planificare ale ţâ rilo r frăţească, deplină înţelegere reci valabilitatea o dată cu retrage
Moix>, preşedintele C onsiliului de I,. Longo, secretar general al P.C. învâţâm întului din Finlanda cu so membri al corpului diplom atic. membre C.A.E.R., precum şl pe bază procă şi unanim itate de păreri. rea fo rţe lo r m ilitare franceze din
M in iştri al ita lie i, şi cu P. Nenni. Cu acest p rile j au luat cuvintu] omandarr.entul Suprem alia t din
Italian, şi a lţi conducători al P.C. ţia, d-na Virolainen, soţia prim ului Europa (SHAPE), adică la 1 iulie
Vicepreşedinte al C onsiliului de Jussi Saukkonen. m inistrul Invâ-
M in iştri Italian, precum şl conducători al m inistru, Vilho Siivola, preşedinte ţăm întulul, V ilho Siivola, preşedin n>67.
In seara aceleiaşi zile, S. P. Ko- altor partide politice din Italia. le Asociaţiei de prietenie Finlanda- tele Asociaţiei de prietenie F inlan
zirev, ambasadorul U.R.S S. in Ita da-România şi Alecu Costică. vice © PARIS
pentru R elaţiile C ulturale cu Stră Prima reuniune a Comitetului In cercurile politice franceze
Român
preşedinte al In stitu tu lu i
inătatea. <e precizează câ noua comunica
V I E T N A M U L D E S U D asistat peste 400 de persoane, s-au bipartid P.S.I. - P.S.D.I. re diplom atică adresată de gu
In cadrul festivităţii, la care
au
vernul francez
W ashingtonJ.ul
prezentat un concert de muzică cla nu are în vedere nici o am intire
sică şi populară finlandeză şi ro a term enului de retragere a tru
mânească şi o expoziţie de fotogra pelor americane de pe te rito riu l
S.U.A. a transform at conflictul viet ROMA 23 (Agerpres). — de, secretarii P.S.I. şi P.S.D.I., de
vietnameze s-au alăturat Frontului namez într-un autentic război în fii cu vederi din Bucureşti şi aspec M artino şi Tanassi, au prezentat Franţei. După părerea Parisului,
Naţional de Eliberare. care principala forţă de luptă este te privind dezvoltarea economică a V ineri a avut loc la Roma, la fiecare ctte un raport. Ei au făcut ar putea fi amînatâ doar desfiin
$ ÎNCERCĂRI DE SO LU ŢIO ★ armata americană cu un efectiv de României. sediul D irecţiun ii P.S.D.I,, prim a re precizări în legătură cu poziţia p arti ţarea sistemului de aprovizionare
W ASHINGTO N 23 (Agerpres). — uniune a C om itetului bipartid P.S.I.- delor respective faţă de unificare, şl comunicaţie al trupelor ame
NARE A CRIZEI PO LITICE Comandamentul m ilita r al State- 250.000 de soldaţi". P.S.D.I., desemnată de direcţiunile în urma Congresului al 36-lea al ricane. Acestea ar urm a deci să
$ NOI A TA C U R I A LE P A T R I lor Unite în Vietnam ul de sud a or partidelor socialist şl social-demo- P.S.I. şi Congresului al 14-lea al pârârească Franţa pină la 1 apri
donat trupelor americane să la asu crat pentru a discuta problemele le P.S.D.I. lie 1967, dată stabilită in iţia l de
OŢILO R $ TRUPELE A M E R I pra lor principalele operaţiuni m i gate de unificarea socialistă. Preşe In cursul zilei de vineri. Pietro guvernul francez. Se ştie că
CANE AU L U A T ASUPRA LOR litare îm potriva partizanilor sub mo dinte al com itetului a fost ales Pie Nenni a făcut o scurtă declaraţie la A.u.A. au cerut prelungirea ter
tivu l câ trupele salgoneze ar fi con tre Nenni, vicepreşedinte al Con posturile de televiziune, în calitate menului de retragere a trupelor
P R IN C IP A LE LE O PERAŢIU NI centrate pentru paza localităţilor s iliu lu i de M in iştri şi preşedinte al de preşedinte al com itetului b ip a r
controlate de guvern. Aceste m âjuri P.S.T. După reuniune a fost dat pu
M IL IT A R E . tid. întrebat în legătură cu data pre
au fost anunţate Intr-un Interviu b lic ită ţii un comunicat, în care se cisă cînd va avea loc fuzionarea ce ^ C AIRO
acordat ziarului .B altim ore Sun" de arată că, în cadrul prim ei şedinţe lor două partide, Nenni a dat un
senatorul McGee întors recent dln- a reprezentanţilor celor două p a rti răspuns evaziv. Secretarul general al F rontului
tr-o călătorie din Vietnam ul de .sad, naţional de eliberare din A ra -
SAIGON 23 (Agerpres). — întreprinsă împreună cu aeeretarul bia de sud, Mackawee, a sosit
Agenţiile de presă anunţă că la adjunct al m inistrului apărării, Cvrus vineri I r Cairo, venind de la Bei
Saigon au început sîmbătă dim inea- Vance. El a recunoscut că guver rut. In capitala R.A.U., el urm ea
;â lucrările unui com itet prelim inar nul american a luat areste mă ză să aibă convorbiri cu perso
convocat de guvernul generalului suri, deoarece soldaţii sud-vtetna- Republica Dominicană na lită ţi egiptene în legătură cu
Ky, în încercarea de a soluţiona mezi .s-au p lic tisit de război şl vor <tadiul actual al luptei de elibe
criza politică din Vietnam ul de sud. să se întoarcă acasă". Temlndu-ee rare naţională din te rito riile A ra-
Menirea acestui comitet est? de câ procentul dezertărilor din armata "i de and.
a alcătui componenţa aşa-nurr.ituluî saigonezâ va creşte, generalii salgo- Declarafia lui Hector Aristy
comitet ce va fi însărcinat cu ela ne2i şi comandamentul american au © CARACAS
borarea noii legislaţii electorale. hotărit transferarea soldaţilor în
După cum se ştie, aşa-zisul „Con- a şa-n urnitele .u n ită ţi sem lm llltare*. SANTO DOM ING O 23 (Agerpres) urma situaţiei create, partidul său La U niversitatea din statul
zres naţional politic*, desfăşurat re Senatorul McGee a declarat că Hector Artaty, preşedintele „mîş va contramanda dem onstraţiile pre Merida (Venezuela) a avut loc o
cent in capitala sud-vietnameză, a tabăra m ilita ră Vung Tau, situată căril 24 aprilie* şi membru al fos văzute. A risty a afirm at câ forţele adunare la care au participat ca
hotârît intre altele organizarea unor în delta M ekongului va fi lărgită, tului guvern constituţionalist domi tnteramericane .au venit în ţară drele didactice, studenţii si nu
.alegeri generale" în vederea desem capacitatea ei fiin d sporită in toam nican, a declarat că «elemente de pentru a reprim a poporul dom ini meroşi activişti pe tărim obştesc.
nării unei adunări naţionale consti na acestui an de două ori, ceea ce V IE T N A M U L DE SUD. — A junşi la lim itele disperării şi neavînd extremă dreaptă, sp rijin ite de o fi can şi a s p rijin i extrema dreaptă" P articipanţii la adunare s-au
tuante încercînd să răspundă, în va da posibiltatea ca unităţile semi- alt m ijloc de a se face auziţi, suci-vietnamezii au luat calea revoltei, ţeri ai armatei dominicane, benefi si a adăugat că .ele trebuie să fie pronunţat pentru eliberarea ime
acest fel. uneia din principalele ce m ilitare să crească cu 10.000 de per a m anifestaţiilor şi dem onstraţiilor de masă. ciind de com plicitatea forţelor inter- condamnate pentru aceasta*. diată a preşedintelui Federaţiei
rinţe ale budiştilor pentru a pune soane la fiecare trei luni. In fo to : La Saigon se înfruntă două forţe inegale: trupele guver venţioniste ale O.S.A.", au pus la Pe de altă parte, liderul m işcării centrelor universitare din Ve
capăt dem onstraţiilor antiguverna Referindu-se la această problemă, namentale dotate cu echipament special şi populaţia care nu are decît cale organizarea unor tu lb u ră ri cu constituţionaliste dominicane a de nezuela, Fredy Munoz, care se
mentale Deşi au fost promise mă senatorul Fulbright, preşedintele m îinile goale pentru a se apăra îm potriva b ru ta lită ţii soldaţilor veniţi p rile ju l prim ei aniversări în cursul clarat câ partidul său nu sprijină MIA tn închisoare
suri concrete de către autorităţi in Comisiei senatoriale pentru aface să încerce să stăvilească valul protestelor antiguvernamentale şi anti- zilei de dum inică a revoluţiei din nici un candidat la apropiatele a-
urma acceptării de către budişti a americane. aprilie 1965. El a subliniat că. în legerl prezidenţiale. © NEW YORK
m enţinerii la putere în continuare rile externe r declarat câ .guvernul
a regim ului m ilita r ptnâ la organi De la baza forţe lo r aeriene a-
zarea acestor alegeri, observatorii mericane din Vandenberg (C ali
politici remarcă faptul câ genera tat o criză de guvern din octom după 20 de ani în opoziţie, inten fornia) a fost lansat vineri un
lu l K y încearcă, totuşi, să tărăgă brie pînâ la 3 martie, la cererea ţionează să-şi reorganizeze rîn- satelit a rtific ia l cu misiunea de
neze lucrurile, convocind abia acest preşedintelui Jonas cabinetul lui riurile şl să se adapteze la noua « măsura ra d ia ţiile concentrata
.com itet prelim inar". Rezultatele a- in fafa unei noi situafii Klaus a funcţionat cu titlu l de situaţie în cîm purlle magnetice ale Pâ-
cestor lucrări sint lesne de în tre provizorat. In prim a şedinţă parlamentară m întuîul. Satelitul, 1n greutate
văzut Iacă se are in vedere că ele Noua situaţie la care alegătorii după formarea noului guvern de fl9 kg se deplasează pe o or
se desfăşoară sub conducerea m i nu se aşteptau şî care l-a găsit (care a durat 12 ore), disputele,
nistrului de interne de la Saigon, oarecum nepregătiţi pe p o litici p o trivit presei austriece, au fost bită ce trece pe deasupra celor
late a m inisterelor oferite P a rti
Tran M inh Tiet. juvern de coaliţie. Insă aceste enii celor două partide va consti mai puţin aspre decît se aştepta, doi poli al planetei noastre. El
De la 18 aprilie, A ustria cu dului socialist şi nu restringerea ceea ce demonstrează că cele
★ noaşte o nouă situaţie politică in încercări au eşuat. el cum prevăd propunerile P arti tui o serioasă probă de încercare două partide se află deja la în a fost lansat cu a jutorul unei ra
Telegramele agenţiilor de presă ternă. După 20 de ani de guver P artidul populist a fost de a- dului populist, iar a treia pentru ambele partide. Este de ceputul adaptării la noua situ chete la care se folosesc combus
anunţă câ forţele patriotice îşi con nare a coaliţiei guvernamentale, ord ca socialiştii să ocupe ace prevedea ca bugetul să asigure aşteptat ca in interiorul ambelor aţie. De altfel, preşedintele P a rti tib ili solizi. Acest satelit este
tinuă ofensiva în diferite părţi ale formată din Partidul populist şi leaşi posturi ca şi in guvernul . 0 repartizare suficientă şi echi partide să intervină noi schim dului socialist, Pitterm an, şi-a
ţă rii. In ultim ele 24 de ore s-au în P artidul socialist, astăzi guvernul trecut — cu excepţia portofoliu- tabilă a in ve stiţiilo r pentru toate bări pentru a adopta stilul şi exprim at regretul câ trecerea la prim ul din seria celor şase care
registrat o serie de atacuri ale pa este alcătuit numai din reprezen sectoarele". P artidul po-pulist a practica a ctivită ţii lor la situaţia m guvern form at dintr-un singur urmează să fie lansaţi Ia a ltitu
trio ţilo r în diferite cartiere de la tanţii P artidului populist Sfîrşi- respins aceste condiţii, ceea ce schim-batâ. P artidul populist va partid n-a avut loc după o peri dini de cîteva m ii de m ile pentru
periferia Saigonului. Astfel, un grup lul guvernării prin coaliţie este C o m e n ta riu a determ inat Congresul extraor trebui ca in urm ătorii patru ani oadă de tranziţie. La rîndul sâu, a se studia centura de ra diaţii ce
de patrioţi a atacat cu grenade in consecinţa directă a alegerilor dinar al P artidului socialist să <â se străduiască de a îndeplini preşedintele P artidului populist, înconjoară Păm intul.
primele oro ale dim ineţii de simbâ- parlamentare ele la 6 martie, care hotărască trecerea sa în opoziţie. orogramul guvernamental pentru W ithalrr., a cerut socialiştilor să
tâ un post de poliţie saigonpz, în iu dat ciştig de cauză populişti- e x te rn Semnalul sfirşitului coaliţiei ''a, la sfirşitul celor patru ani, fie date u ită rii dezbinările, subli 0 TEHERAN
tim p ce o altă unitate a forţelor lor. Deşi populiştii au ciştigat guvernamentale a fost dat in luna <â evite o posibilă fnfrîngere în niind in acelaşi tim p aspectele
patriotice a atacat posturi ale ar alegerile, nedispunînd de o ma octombrie, anul trecut, cu prile- alegeri. In faţa noului guvern oozitive ale colaborării din ca
matei guvernamentale intr-un alt joritate prea mare (p o trivit le jul discutării bugetului, cînd oopulist se află problema stabi- Guvernul iranian a cerut con
cartier. In ambele cazuri, după atu», gislaţiei austriece, unele legi im lui M inisterului Justiţiei. P arti oopuliştii au refuzai să u p a c ti ,:.tâţii monetare şl a preţurilor, drul guvernului de coaliţie. dur.. * ducerii C onsorţiului Internaţio
Adevărata confruntare
p atrio ţii s-au repliat. portante nu pot fi luate decît cu dul socialist a condiţionat rea zeze anumite cheltuieli bugeta ierezulvata problemă a asocierii populişti şi socialişti va avea loc. nal al petrolului să nu mai li
lizarea unei coaliţii de garanţii
& o m ajoritate de două treim i), s-au ■are să excludă posibilitatea în re p o trivit propunerilor socialişti- Ir Piaţa comună, cea a reformei lesigur, atunci cînd se va trece vreze petrol Rhodeslei Intrucît,
•ndustriel etatizate, precum şl a
SAIGON 23 (Agerpres). — depus inceivâri pentru reconsti treruperii (printr-o măsură uni ‘or. Cele două partide, deşi fă- •adioteleviziunii, a elaborării u- in mod concret la realizarea mâ in conform itate cu hotărîrile
După cum anunţă agenţia VNA. tuirea coaliţiei guvernamentale. laterală a P artidului populist) a eau parte din aceeaşi coaliţie ■îui buget pe termen lung şi al lu rilo r preconizate de guvern cu O.N.U., Iranul se consideră obli
in Vietnam ul de sud iau amploare Timp de cinci sâptâmîni, liderii olaborârii dintre cele două guvernamentală, s-au găsit în o- tele. ire, în mod evident, socialiştii
dezertările in rîndul trupelor gu elor două partide au depvis e- oartide pinâ la sfirşttul actualei ooziţie unul faţă de altul. P rim ul •t rin t de acord. gat să nu mai perm ită aprovl*
vernamentale. Astfel, in primele trei forturi pentru a ajunge la un legislaturi. A doua condiţie ce- m inistru Klaus şl-a depus de La rîndul sâu. socialiştii care zlonarea cu petrol a acestei ţfYri.
luni ale anului lOfifi. numai fn pro- '-orr.promis în vederea form ulei ■ca menţinerea sferei de activi- misia Deşi propriu-zis nu a exis afectiv se află pentru prima dată C. VAR VARA a anupţat sîmbătă ziarul „Donia*.
vi nr iile Nam Bo (oriental) şi S/am “ rare urma s-o adopte noul
re apare la Teheran.
Ro (occidental), peste fi.2 00 de sol-
daţi, apaiţinînd unor in ită ţi sud-
12 75." 15 85. 12 11. Taxa olStltâ In numerar conform aprobârii Direcţiei Generale P.T.T.R. - nr. 265528 din 6 noiembrie 1949 - T iparul întreprinderea Polieraficâ Hunedoara-Deva. 40 06*
ziarului stc. Dr. I»«tru Gcoza nr 25, telefon 15 8 8,
Redacţia şi adm inistraţia