Page 85 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 85
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNUI VA I
Maurice Couve de MurviSle, m inistrul
de externe a! Franţei, a sosit în tara noastră
M inistrul afacerilor externe al m inistrul afacerilor externe, George In aceeaşi zi. m inistrul afacerilor
Franţei, Mani ice Couve de M urville, Macovescu, adjunct al m inistrului externe al Franţei, Mauriee Couve
a sosit luni după-amiazâ in ţara noas afacerilor externe, acad. Şt. S. Nico- de M urville, împreună cu persoanele
tră. într-o vizită, la invitaţia guver lau, preşedintele G rupului parlamen care îl însoţesc, a făcut o vizită pro
nului Republicii Socialiste România. tar pentru relaţii de prietenie Ro tocolară m in istru lu i afacerilor exter
El este însoţit de Jacques de Beau- mânia— Franţa, V ictor D im itriu . am ne al Republicii Socialiste România,
marchais, directorul general al afa basadorul Republicii Socialiste Româ Corneliu Mănescu.
cerilor politice şi alţi funcţionari su nia Ja Paris, funcţionari superiori
periori din M inisterul Afacerilor Ex din M inisterul A facerilor Externe. #
terne nl Franţei Au fost de faţa Jean Louis Pons,
La sosire, pe aeroportul Băneasa, ambasadorul Franţei la Bucureşti, şi Seara, Corneliu Mănescu a o fe rit
au fost prezenţi Cornel iu Mânescu. membri ai ambasadei un dineu în cinstea oaspetelui
1. M. Ţebca. Cîtiva din mem Sosirea delegaţiei
brii brigăzii com unistului Gro-
ANUL XVIII. NR. 3520 MARŢI 26 APRILIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI za Pptrn, fâcind bilanţul unei Marii Adunări Naţionale a Turciei
zile de muncă.
Foto : I. TERFK M arin, adjunct al m inistrului afa
La in vitaţia M a rii Adunări Na
ţionale a Republicii Socialiste cerilor externe, Ion Pas, preşedin
România, luni a sosit în Capitală tele G rupului Român a) U n iu n ii
interparlam entare, preşedinţi ai
ANGAJAMENTUL SOCIALIST ----- ţionale a Turciei, condusă de Fer- M.A.N., deputaţi, funcţionari su
o delegaţie a M a rii Adunări Na
permanente
ale
unor
comisii
ruh Bozbcyli, preşedintele M edji-
lisului. periori ai M.A.N. şi ai M inisteru
La sosire, pe aeroportul Bănea lui A facerilor Externe.
sa, delegaţia a fost intim pinatâ Au fost de faţă Semsettin A rif
dc Ştefan Voitec, preşedintele M ardin, ambasadorul Turciei la
IZVOR DE SUCCESE M arii A dunări Naţionale, acad. Bucureşti, şi mem bri ai ambasa
Ştefan Nicolau. vicepreşedinte al
dei.
M arii Adunări Naţionale, M ihai
Primirea la Marea Adunare Naţională
Preşedintele M arii Adunări Na şedinţi ai M a rii Adunări Naţio
nale, M ihai M arin, adjunct al
r u g © CĂRBUNE PESTE PLAN ţionale, Ştefan Voitec, a p rim it m inistrului afacerilor externe,
luni după-amiază delegaţia M arii
Adunări Naţionale a T urciei, în prof. dr. Traian lonaşcu, Vasile
frunte cu Ferruh Bozbeyli, preşe Mateescu, acad. Ştefan M ilcu, pre
dintele M edjilisului. şedinţi ai unor comisii permanen
te Şi a lţi deputaţi.
1 ‘ » PIESE DIN FONTA ECONOMISITĂ într-o atmosferă cordială, au luat A fost de faţă Semsettin A rif
La întrevedere, care a decurs
parte acad. Ştefan Nicolau, Gheor- M ardin. ambasadorul Turciei la
ghe Necula, M aria Groza, vicepre Bucureşti.
^ ® 1300 MAŞINI DE CUSUT I
Plenara Consiliului National al Femeilor
f f i in lumina hotăririlor celui dc-al
** ÎN PLUS l 3 l k * plenara C onsiliului Naţional al iX-lea Congres al Partidului Co
In ziua de 25 aprilie a avut loc
Femeilor din Republica Socialis munist Român.
tă România 2. — Raportul Comisiei de cen
Plenara a hotărît convocarea zori.
Pe zi ce ne apropiem de 8 nă în prezent să obţină circa de la Uzina mecanică din conferinţei naţionale a fem eilor 3. — Propuneri de îmbunătăţi
Mai, dală la care poporul 3.000 tone de cărbuni extras Cugir, a ţinut să facă cunos M f t O | din Republica Socialistă România re a normelor dc organizare şl
nostru sărbătoreşte a -15-a a- peste plan, si să realizeze e- cută bucuria cu care colecti pentru zilele de 23-25 iunie cu funcţionare a comitetelor şi co
nivei'sare a Partidului Comu conomii la preţul Je cost in vul întreprinderii lucrează in următoarea ordine de zi : misiilor femeilor.
nist Român, creşte însufleţi valoare de 440.000 lei. aceste zile • indeplinindu-sî I. — Raportul Consiliului Na i. — Alegerea Consiliului Na
rea cu care oamenii muncii Cităm dm tr-o altă scrisoa toate obiectivele prevăzute in ţional al Femeilor din Republica ţional al Femeilor din Republica
din întreprinderi luptă pen re. semnată de Dum itru Coş- angajamentul luat in întim - Socialistă România cu privire la
tru înfăptuirea sarcinilor de tiu r, din Calau: .Colectivul pinarea aniversării partidu activitatea desfăşurată dc la ulti Socialistă România şi a Comisiei
plan si n angajamentelor lua care lucrează la sortimentul lui „Colectivul uzinei noa ma conferinţă naţională şi sar de cenzori.
te in întrecere. Coresponden piese sanitare de la turnăto stre şi-a propus ca pin.i la 8 ri S r cinile ce revin mişcării de femei (Agerpres)
ţii voluntari din regiune ne ria nr. 1 a uzinei ..V ictoria' Mai să reali/.eze peste plan :
trim it in fiec are zi scrisori în şi-H lixat ca obiectiv princi un milio.u lei la producţia
care descriu episoade de hăr pal in întrecere reducerea globală şi două milioane lei
nicie şi muncă pasionantă. greutăţii pieselor şi îmbună la producţia marfă, 400.000
Despre m inerii de' la Lu- tăţirea continuă a calităţii Ici economii la preţul de cost unceşti alături de el regulilor de circulaţie. In
pen» si despre rezultatele produselor Lucrătorii de la şi tot atiten beneficii peste Ce cinci? De mai m ulţi O M U L D E L IN G Ă TINE aproape douăzeci şi şase
deosebite pe care eî le ob- acest sortiment avi produs plan, precum şi 1 300 bucăţi M zi de zi. ceas de ceas. de ani! L-ai recunoscut
ani,
lin în intîm pinaren eveni piese de cca mai bună cali maşini de cusut pentru ex E la fel cu ceilalţi tova desigur, este tovarăşul tău
mentului de la 8 Mai am p ri tate şi cu un aspect comer port. Întrecerea socialistă şi-a răşi de lucru. Munceşte de muncă, şoferul comu
mit vesti de la electricianul cial corespunzător. Ei au e- arătat şi de această dată roa cot la cot cu tine în aba contopesc cu aspiraţiile In abatajul lui Petre aici, în faţa cuptorului. răşii lu i î) consideră al nist, Adam 11 ie. încerci
Eugen l'opa. Aflam ră: „m i conomisit 4.941 kg fontă lich i dele. f’ înă la 20 aprilie au ' taj. pe şantier, in oţelă- colectivului, care privesc Constantin ca-n orice la S-a călit la focul viu al lor pentru că a crescut să scrutezi adîncul am in
nerii de la sectoarele I, III, dă. cantitate din care au pu fost realizate peste plan: rie. in garaj, birou sau a- dincolo de prezent. borator, n-nu reuşit toate Hunedoarei, flăcările i-au alături de ei, pentru că tirilo r şi-l vezi mereu ală
V si V III, au adus cca mai tut realiza 329 chiuvete (de 1 134 000 lei la producţia glo telier, în spital sau la ca Ţ-ai in tiln it în adîneu- experienţele. încrederea în devenit dragi. Oţelul, şi s-a contopit cu ei, pentru tu ri dc tine II vezi spu-
mare contribuţie la sporul de 500 mm) Turnătorii şi-au bală. 7.724.000 lei la produc tedră, pe- itinsele ogoare *rile Lupeniului invin- pasul ce-1 avea de făcut mai drag In mina lui că Prodan merge mereu nînd „M erg eu în cursă,
cărbune peste plan. In aceste depăşit planul trim estrial cu ţia marfă. 456 000 lei econo sau îngrijind animale. Se gînd cu „fream ătul" m îi- inninte l-au condus pe proba incadescentă este cu un pas înaintea lor, şi n-o să lăsăm călătorii in
sectoare, brigăzile conduse de 388 bucăţi chiuvete (de 600 mii suplimentare la preţul contopeşte cu năzuinţele, nii presiunea m iilo r de drum ul greu al căutării parcă mai strălucitoare, ca le dă. aidoma comandan drum "; îl vezi prinzîndu-
m inerii Constantin Petre. Sa si de 500 nun.) şi cu peste 770 de cost. 644.000 lei beneficii. cu munca şi preocupările tone, deschizîndu-şi drum pină cînd a fost găsită fo r aurul care a smuls-o din tului dc navă, direcţia de şi printre p rim ii pe auto
bin Ghioancă, Constantin rezervoare*.pentru apă" 1 300 bucăţi maşini de cusut colectivului şi totuşi, tră cu râ b u fn iturile exploziei mula organizatoare caic vîlvătaia jocului Cînd marş calculată cu precizie buz plăcuţa de sutam iist;
Sirop. Andrei Lucaci. Ion Corespondentul mai rela „Ileana" pentru export. ieşti cu permanenta con prin diam antul negru pe spre cel mai înalt podium ţi-l aminteşti „punînd
Stuparu, Sava Băcanii şi al tează că la sortim entul obiec In cursul trim estrului I au vingere .că este înaintea care-1 smulge încremeni al întrecerii. diagnosticul" m otorului
tele. şi-au Îndeplinit pînă a- te sanitare lucrează maistrul mai fost realizate peste sar ta cu un pas, că gîndeşte rii. Este ortacul tău, Petre înd ai venit la auto- care i s-a defectat in
rnm angajamentele. reînnoi /lie Moldovan. turnătorii cinile dc plan 50 maşini de întotdeauna mai departe Constantin, minerul venit ^ b a z a Deva, cu m ulţi drum
te. luate in întrecere în în- Anton Eoni, loan Sepniczky, cusut „Rodica", 4 maşini de decît tine. E la fel cu cei de puţin tim p în urmă in ani în urmă. l-ai găsit aici T^/ţ un ceşti alături dc el
tîmpînarea aniversării p arti V ictor Diaconii. Anton Bogoş, cusut industriale, 13 maşini- la lţi tovarăşi de lucru şi adincuri, m inerul comu Venise de la înfiinţa re şi 1 “ de m u lţi ani. E la fel
dului Vasile Fâtu, Maria Coc.ru, nnelte de frezat roţi dinţate, totuşi altfel, făcut parcă nist, care a învins cu te tot aici lucrează şi acum, ca tine, ca ceilalţi şi to
Măsurile aplicate, cit şi în M aria Dum itru şi m ulţi al 1 000 bucăţi bendixuri pentru dintr-un materia) deose nacitate greul începutului, alături de Line L-ai în tîl- tuşi. parcă e altfel, plă
nit de nenumărate ori p^
sufleţirea cu care au muncit ţii, care sînt, in fiecare lună, demaroare şi altele. De ase bit, mai rezistent şi mai omul care conduce cea şosea, la volanul autobu m ădit dintr-u n material
cu o duritate mai mare şi
m inerii in adincuri, au dus în primele rinduri ale între menea. a fost depăşit planul maleabil, cu o duritate şi mai mare brigadă, din cel Prodan cu oţelarii lui sint zului- L-ai salutat din cu o strălucire aparte. !1
la depăşirea angajamentelor cerii El însuşi, lucrînd la la export şi la maşinile de o strălucire aparte. mai mare şi modern aba le-a deschis ortacTIor dru în faţa cuptorului, meta mers. Iar seara la întoar sim ţi in permanenţă ală
la creşterea productivităţii 11 sim ţi lingă tine bu- taj din Valea Jiului. Este mul spre succes De atunci lul clocoteşte parcă mai cere din cursă, l-ai găsit tu ri de tine, se bucură de
m uncii şi producţiei fizice turnătorie, îşi încheie scri frezat curindu-se de bucuria ta, şeful brigăzii care de mai experienţa fiecărei fîşii — viu, dar mai ascultător în garaj aplecat ca un chi bucuria ta, Iţi întinde mo
peste plan. precum şi la rea soarea astfel: „Sîntem ferm îndeplinirea înainte de vre ajutindu-te la greu, oprin- m ulţi ani păşeşte în fru n s-a concretizat în fiecare rurg asupra m otorului. dest mina in ajutor. te
lizarea dc însemnate econo hotă uiţi ca în viito r să ne me a angajamentului prevă du-te cu mina aspră şi si tea m inerilor de la Lupen.i zi în cite 6,5-7 tone pe *^ D a r, pentru ca să poată L-ai rugat de curînd să-ţi
stăpini
metalul, oţelarul
mii la preţul de cost. consolidăm şi mai m ult zut pentru această etapă este gură înainte de-a face un Tocmai de aceea li s-au post... in faţa comunist loan Prodan a permită să tc u iţi în car opreşte hotărît înainte de
Ţ -ai în tîln it
pus în m iin i lui Petre şi
Faptul că productivitatea succesele, să cinstim aniver rezultatul creşterii simţitoare pas greşit celor peste 100 de ortaci ^ c u p to ru lu i încins, dră- învăţat să pătrundă lu m i netul lui de conducător a face un pas greşit. I-ai
II cunoşti bine. Se nu
muncii a crescut la 29 kg sarea partidului nostru ru a productivităţii munci, a meşte ... A r trebui citaţi ai lu i stîlp ii ferom atici ; muind cu migala farm a na cărţii. „L-am crescut auto. Te-a surprins data e- sim ţit stiînsoarea m iin ii.
cărbune pe post a dat posibi cele mai bune rezultate în măsurilor eficiente aplicate, m ii de asemenea oameni abatajul lor a devenit la cistului sutele de tone dc noi. aici in oţelărie. Este liberâi ii, anul 1940 şi încă Mină aspră şi fierbinte de
al nostru şi al că rţilo r de
Este tova-răşul tău
oţel
litatea colectivului Exploată producţie". al în sufleţirii cu care se care, acolo în abataj, in borator, şcoală şi experi de echipă, prim -topitorul care nu se desparte" spun ceva: dc atunci nici o pe tovarăş.
enţă a hărniciei şi cura
rii miniere de la Lupenî ca Tovarăşul loan Ciocan, se munceşte in toate secţiile uzi faţa cuptorului încins, sau jului. despre el oţelarii. Tova nalizare pentru încălcarea S IM IO N POP
m aşinii,
se
la volanul
de la începutul anului şi pî cretarul com itetului de partid nei".
DUMINICA Sifuafîa însămînfârii porumbului
în cooperativele agricole
u
f v
f 'e
u
o
f c
J
,
/ H
fig
o
r t e
. / ie
la
PE OGOARE la data de 25 aprilie a.c.
Mecanizatorii şi lucră nativ s-a prevăzut ca In Insăm inţatul porum bului este acţiunea care se în
torii gospodăriei agricole urma discujrii, terenul scrie la ordinea zilei pe agenda lu cră rilo r agricole.
de stat din Gelmar des să fie grâpat Lucrarea Munca plină de însufleţire pe care o desfăşoară coope
făşoară o vie întrecere este executată de către ratorii şi mecanizatorii pentru a asigura o temelie tra i
pentru a obţine rezultate mecanizatorul Grigore nică producţiei din prim ul an al cincinalului se concre
cît mai bune in această Viţălaru (fotografia din tizează in folosirea cu mai multa chibzuinţă a bazei
campanie. Acest lucru e dreapta — jos). Pe su la cooperativele din Toteşti, Ostrov tehnico-m aterialc şi scurtarea perioadei de executare a
confirm at de fapte. prafeţele pregătite, me şi Sălaşul de Jos. unde semănatul semănatului. In această privin ţă merită să fie eviden
Am vizitat această u- canizatorii Constantin Realizări pe măsura porum bului s-a făcut pe circa 30 la ţiate succesele obţinute de cooperativele agricole din
nitate în ziua de 24 a- Tase şi Beniamîn Cără- sută din suprafeţele planificate.. raioanele Sebeş şi Alba. care au însăm inţat peste 61
prilie a.c. M ajoritatea guţ, cu două maşini Şi -la Sintămăria Orlea, coopera la sută din suprafeţele planificate. Unele cooperative
fo ite lo r existente erau S.P.C 6. execută semă preocupărilor to rii au trecut cu fo iţe sporite la agricole, printre care cele din G altiu, Alba lulia, Cîlnic,
concentrate la tarlaua natul porum bului (foto executarea însâm inţării porum bului, Gîrbova. Lanerâm, Sebeş şi altele, au term inat semă
„Sirba", aparţinătoare grafia din stinga-jos). După ce am trecut prin numeroa ţaţele obţinute nu sînt corespun Ca urmare, această lucrare s-a exe natul porum bului.
brigăzii I din satul Aurel A ctivitatea desfăşurată zătoare. cutat pe mai m ult de 30 la sută din In alte raioane se constată insă o mai slabă preocu
Vlaicu. Aici, fotoreporte în cursul zilei de dum i se cooperative agricole din raioanele atoritâ bunei organizări a suprafaţa planificată. Aici, consiliul pare pentru utilizarea cu întreaga capacitate a tractoa
ogoarele cooperatorilor din raionul D:
rul nostru Ileana Terek nică pe ogoarele G.A.S. Sebeş şi Orăştie, iată-ne a junşi şi pe muncii, la cooperativa agrico de conducere se preocupă îndeaproa relor şi atelajelor, fapt pentru care însămîntarea po
a im ortalizat pe peliculă din Gelmar a fost rod lă din Unirea se insăminţeazâ pe de bunul mers al lucrărilo r din rum bului a rămas in urmă. Asemenea situaţii se în tîl-
citeva im agini din acti nică. 40 hectare de te Haţeg. $ i în aceste unităţi In u lti zilnic cu porumb cite 30 de hectare. campanie. Spre deosebire, vizi tind nesc în cooperativele agricole din raioanele llia şi Orăş
vitatea lucrătorilor aces ren au fost discuite, gră mele zile au existat condiţii optime Pe tovarăşii Filon Pîrvu. preşedin cooperativa agricolă din Gînţaga tie, nnde viteza zilnică nu este încă la nivelul posibili
tei gospodării. pate si însămînţate cu pentru desfăşurarea din plin a lu tele cooperativei. Petru M ihailovici, care dispune de condiţii asemănă tăţilor.
In fotografia de sus : porumb MD 208 Pină a- crărilor agricole. Cîteva aspecte sînt inginerul agronom, şi pe Iosif Ilion, toare am constatat că aici, la data de T iuind seama de faptul eă tim pul este destul de îna
mecanizatorii Iosif Ro- citm, brigada I şi-a înde semnificative. In cele mai multe u- şeful brigăzii de tractoare, i-am în 22 aprilie încă nu începuse semă intat şi că orice zi de întîrziere duce la dim inuarea pro
moşan, M ihai Lorencz şi p lin it sarcinile de plan nităţi ele au fost folosite din plin tîln it in cimp pe tarlalele unde se natul porum bului. Tovărăşii Ion lo- ducţiei cu sute de kg la hectar, se impune ca in fiecare
loan Pitulice lucrînd la la însâm înţatul porum Dar, există şi cooperative agricole lucra la pregătirea terenului pentru vănescu, preşedintele cooperativei cooperativă agricolă să fie luate măsuri menite să asi
discuirea terenului. Pen unde munca n-a fost temeinic orga însăm inţări. U rm ărind îndeaproape şi M arian Chişiu. inginerul agronom, gure folosirea cu maxim um de randament a utilajelor.
tru a pregăti în mod co bului in proporţie de 75 nizată. Ca urmare. nici rezul- realizarea unui volurr. sporit de nu au organizat in mod corespun
respunzător patul germ i la sută. lucrări, pină la 25 aprilie din cele zător munca. fapt pentru care
279 de hectare planificate pentru semănatul a început cu întîrzi-
cultu-ra porum bului se însăminţa- ere şi se desfăşoară într-un ritm
serâ aproape 120. nesatisfâcător. S ituaţii asemânătoa-
A ctivitate rodnică am în tîln it şi (Conlinuare în pag. a 3-a)
Rezerve nefolosite
D uminică am poposit fn cîteva torii sînt preocupaţi să termine cît
unităţi din raionul llia. Aproa
mai repede semănatul.
pe peste tot am în tîln it o pre
— Lucrăm cu 8 atelaje la arai şi
ocupare susţinută din partea coope cu 4 la semănat Din proprie expe
ra torilor pentru a folosi tim pul bun rienţă am învăţat că însămînţînd
de lucru şi toate forţele la grăbi la tim p obţinem producţii sporite
rea în s im in ţă rii porumbului la hectar. In anul trecut brigada
P rim ul popas l-am făcut In co noastră, executînd această lucrare
operativa agricola din Veţel. Ingi in epoca optimă Şi efertuind la tim p
nerul acestei unităţi, tovarăşul An lucrările ele in tro ţin e rt, a realizat
drei Redl, ne-a relatat că încă de o producţie de peste 2 000 kg po
la ora 6 dimineaţa cele 3 tractoare rum b boabe la hectar. Cooperatorii
lucrează din plin — două la pregăti clin brigada de la Bretelin. care au
în tir/ia t semănatul, an obţinut o pro
rea terenului şi unul la insărr.în-
ducţie mai mică cu cîteva sute de
ţat. In numai o zi şi jumătate s-au leg. la hectar. Este deci justificat
însâmînţat în această unitate aproa interesul ţăranilor din această b ri
pe 30 hectare. Pentru a scurta pe gadă de a folosi cu maximum de e-
ficienlă forţele şi tim pul bun de lu
rioada semănatului au fost m o bili
cru. Acum. in brigada de la Brete-
w s fz s g m zate şi atelajele cooperativei. In lin se lucrează cu 9 atelaje, la arat
:îm p am în tiln it-o pe tovarăşa Vio şi la semănat.
rica Bulea, şefa brigăzii a Ml-a, N GIURGIU PESTE 64% iriTPE 35-60% SUB 50%
ra re pe-a inform at că toţi coopera (Continuare în pag. a 3-a)