Page 87 - Drumul_socialismului_1966_04

P A O IN A A 3-A
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3520 W M B U M K M t a s a r a H B B M H B B M n H H H M n M B H m ____—— ------------------- «inumuM

Scoale serală economică Brad
f i T.C.M M. ŞANTIERUL VALEA JIULUI PETROŞANI
l l u olo strada M. Emlnescu nr. 17,
n r

Aprovizionai ru angajează dulgheri
un bogat sortiment
lecţie şi seminar de produse, maga­ Se asigură cazarea şi masfi la cantină.
zinul alim entar cu
autoservire
din
Certej, satisface în Cei interesaţi se vor adresa la sediul şantierului.
A ri furarea unui bogat conţinut do dă, tov. îoan Vlad. lector Ia anul î mare măsură ce­
Idoi în dezbaterea problemelor în în* s-a folosit de astfel de materiale în rinţele consumato­
vaţiim întwl de partid este o chestiu­ explicarea categoriilor de capital şi rilor.
ne care preocupă întivun înalt grad plusvaloare, iar inginerul Teodor
pe toii propagandiştii, )e< toi ii. ca­ Pag — la explicarea preţului de cost
drele din activele obşteşti ale cabi si a p rod u ctivităţii m uncii, relaţiile
netelor de partid. Această preocupa­ ce există intre aceşti doi indicatori
re a căoiitat o amploare şi mai mare în economia socialistă.
în anul curent de învăţăm înt, cind. Cred că procedăm just organizind TRUSTUL REGIO NAL
In toate cercurile, cursurile, în u n i­ la sfirşitul fiecărui an şcolar ţîte o
versităţi serale de m arxism -leninism , excursie cu caracter de documenta­
sepiile serale economice s-a trecut re in regiune. A nul acesta excursia
la studierea documentelor celui Uf va li făcută la Hunedoara şi Teliuc. îli>E COftlSTRUCŢU DEVA
al IX -lca Congres al partidului. Aici, un inginer ne va prezenta evo­
In legătură cu această problemă. luţia dezvoltării com binatului de !a
un redactor al zia- __________________ _________________ vechile uzine de EFECTUL
ru liu nostru a avut C O N V O R B IR E fie r la actualul sta­ angajează imediat :
o convorbire cu diu, aceasta repre­
tov Fonn Illstria n, zentând o concre­ — ingineri constructori şi economişti cu studii supe­
directorul Cabinetului raiona de tizare a lecţiei despre politica de
partid Brad. industrializare socialistă promovată rioare pentru şantierele din Valea Jiului şi Cugir ;
n — Evident că principalele- de către partidul nostru. UNOI ' ^ | | | l i ZUITE
momente asupra cărora insis­ — Cine sînt tovarăşii care ă 6
taţi mai m ult in însuşirea do Î formează corpul de leclori al — muncitori zidari, dulgheri şi necalificaţi pentru
către cursanţii şcolii serale c- cabinetului? şantierele din Deva, Valea Jiului, Cugir, Brad şi Alba
oonomice a întregii bogăţii de — Cabinetul are în prezent 60 de In lunile Ianuarie şi februarie co­ na ianuarie şi în prim a jum ătate clin iniţiativa ce a generat la tindu l ei
idei ale documentelor sînt lec­ lectori recrutaţi dintre activişti de lectivul de la I.R.I.L. Orăştie a în­ februarie I. F. Orăştie iu i ne-a li­ aplicarea unor măsuri hotărîte. Iulia.
ţia şi seminarul. Dar consulta- partid şi de stat. ingineri, specialişti registrat rezultate sub posibilităţi. vrat cantităţi de masă lemnoasă la In prim ul rind cu ajutorul organe­
B ţii organizaţi? în diferite domenii, cadre bine pre­ In luna a treia însă s-a produs o nivelul re p a rtiţiilo r ce Ie aveam. Dc lor de partid şi de stat s-a rezolvat 1 9 Informaţii suplimentare se primesc de la serviciul organizarea
— Este adevărat că lecţia şi semi­ gătite politic şi profesional. schimbare in bine a situaţiei ceea aceea secţia de tîm plăric. de bază iu problema liv ră rii m aterialului lem­
narul sînt principalele forme pe care — Cum asiguraţi informarea ce a determ inat oa planul produc­ activitatea noastră, a rămas sub plan nos de către întreprinderea forestie­ muncii din cadrul trustului, strada Dr. Petru Groza nr. 24 Deva,
le utilizăm pentru a s p rijin i cursan­ lor? ţiei globale şi marfă pe prim ul tr i­ Intr-o manieră care a influenţat re­ ră din localitate Apoi, fiindcă uscă telefon 1755.
—
ţii in însuşirea m aterialului predat. I Aceasta este o problemă care mestru să se îndeplinească in pro­ zultatele de ansamblu, inclusiv sar­ toria de cherestea nu putea face faţă
Bineînţeles că între acestea un mo­ ne preocupă dc m ultă vreme şi ne porţie de 103.7 la sută şi respectiv cinile de export. unei supraaglomerări de producţie,
ment im portant îl constituie studiul va preocupa încă. Am întreprins li­ 105 la sută; sa itin ile la producţia O influenţă negativă asupra mer­ s-a recurs la aju to ru l altor în tre p rin ­
individual. Noi însă nu ne rezumăm nele acţiuni care ni se par utile. Dc marfă destinată exportului au fost sului producţiei s-a resim ţit şi din deri. O parte din cherestea, spre a
doar la lecţie şi seminar. Periodic pildă, cabinetul Ie pune la dispoziţie depăşite cu 2,7 la sută, productivi­ cauza n e ritm icită ţii aprovizionării cu se putea recupera restanţele, s-a us­
organizăm consultaţii asupra unor materiale din diferite publicaţii ca tatea muncii a sporit cu 0,15 la sută ni-trolacuri, diluanţi, oţeluri speciale cat la fabrica de cărăm idă din Sîn- Ş O F E R I !
teme. Astfel de consultaţii am dat la Analele de istorie şi filozofie, reviste La m ijloc nu e deloc vreun para­ de scule, scule de mină etc. Lipsa n- tim bru, iar alta la uscâtorul de fructe
teme cum sînt Industrializarea socia­ de specialitate etc dox. E xplicaţiile constau in pune* cestora a generat stagnări în două din Geoagiu. Uscarea intr-u n tim p In timpul nopţii, cînd pierdeţi vizibilitatea din cauza faru­
listă. activitatea internaţională a Un alt m ijloc de inform are a lec­ rea în valoare a unor rezerve in­ din principalele noastre secţii: tîm- relativ scurt a condus la execuţia in rilor unui autovehicul care circulă din faţă, opriţi pe dreapta,
P.C.R . orinduiiea socialistă şi în flo ­ to rilo r îl constituie expunerile. Pe­ terne şi aplicarea unor măsuri (ce-l plărie şi mecanică. Părerea mea este avans a fazei de croi, ceea ce a per­
rirea naţiunii etc. Cabinetul nostru riodic sînt in vita ţi oameni cu înaltă drept cu intîrzierc), pentru o mai că şi indisciplina in muncă, mă re­ mis ca mai tirziu m ontajul să poată altfel riscaţi să vă expuneţi la accidente grave de circulaţie.
are un plan conţinind temele la care pregătire şi fac expuneri asupra ce­ bună desfăşurare a procesului de fer la absenţe nemotivate şi învoiri, fi organizat şi efectuat în două şi INSPECTORATUL REGIONAL DE CONTROL D.R.T.A.
se vor mai ţine consultaţii în preaj­ lor mai noi cuceriri ale tehnicii în producţie. care s-au înregistrat în primele luni. chiar trei schimburi HUNEDOARA—DEVA
ma încheierii anului şcolar diferite domenii cu predilecţie cele Totuşi un fapt mai rămîne să um ­ cît şi nefolosiiea la întreaga capaci­ Pentru secţia mecanică s-a asigu­
apropiate de specificul raionului brească activitatea desfăşurată pină
— Ce c rite rii aveţi în vedere tate a unor maşini şi utilaje, au gre­ rat fabricarea şi desfacerea integrală
£ cînd ţine ţi consultaţiile? nostru. Astfel de expuneri nu fost au­ acum: neritm ieîtatea îndeplinirii vat asupra realizării p rincip alilor in ­ ancelor 11 sortimente planificate, iar
— De obicei plecăm de Ja unele diate de către lectori asupra noută­ sarcinilor în cursul prim ului trim es­ dicatori. Mai avem o seamă de u- la secţia de prefabricate s-au în tre­
întrebări pe care le pun cursanţii. ţilo r din tehnica extracţiei şi prelu­ tru. U nii vor fi tentaţi să spună că tilajc, prim ite prin transfer, care în­ prins acţiuni de modernizare, care
A lteori, consultaţia o ţinem la o te­ crării m inereurilor neferoase, în dacă situaţia este redresată, nu va că nu sînt puse în funcţiune. E vor­ vor continua prin amenajarea unei
mă în a cărei dezbatere s-au m ani­ ■onstrucţii, fn chimia industrială etc. mai trebui să se insiste asupra a- ba de un fierăstrău circular şi o hale de fabricaţie cu tunele de a-
festat unele greutăţi, d ificu ltă ţi. — Asupra unor idei inspira­ cestui lucru O facem fiindcă o ast­ freză de tîm plârie, o maşină de me­ bm ire, mecanizarea încărcării pro­
te din documentele Congresu­ fel de practică a lăsat urme asupra talizat, de un excavator care stag­
— Dc ce nu preveniţi toc- lui ai IX -lca al partidului or­ în d e p lin irii a doi im portanţi in d i­ duselor în vagoane etc.
E mai prin consultaţii astfel de ganizaţi inform area lectorilor catori: producţia marfă vîndută si nează uneori nepermis de m ult. A- Dar în întreprindere există încă
situat ii cum este cea din ur- şl cursanţilor? ceste maşini puteau înlocui cu suc­ multe rezerve interne, pe care le o-
9 mă? — Conducerea cabinetului s-a gîn- încasată şi beneficiile planificate ces un volum apreciabil de muncă ferâ încă practica de producţie a a-
— Este o idee de care vom ţine dit şi la acest aspect. Posibilităţile (la capitolul beneficii se cunosc re­ prestată manual*. cestei întreprinderi. Ne referim în­
seama Pentru aceasta vom face son­ noastre sînt însă reduse. Există mai zultate certe doar pe primele două O relatare succintă, dar convingă­ deosebi la problema organizării
care se consemnează râ-
la
luni),
daje periodice asupra m odului în multe teme asupra cărora am fi bu­ mînerî în urmă. toare, despre vechea stare de lucruri muncii personalului tehnic. Fiindcă
care se studiază, vom fi mai atenţi curoşi să prim im consultaţii cu aju­ ne-a făcut si tovarăşul Iustin Popa, tehnicienii de care dispune în tre p rin ­
in special In tezele teoretice mai greu torul Cabinetului regional de partid. înainte de a ne referi la ceea re vicepreşedinte al C om itetului execu­ derea sint antrenaţi în m ulte proble­
de înţeles de către unii cursanţi. Printre acestea enumăr doar cSteva: s-a făcut pentru redresarea situaţiei tiv al Sfatului popular raional O- me de concepţie şl de producţie, se
m — Folosiţi şi alte materiale „Criza ideologiei şi c u ltu rii burgheze să ne oprim asupra deficienţelor ce răştie: .C om itetul executiv al sfa­ impune ca munca lo r să fie astfel
| in explicarea mal clară a unor contemporane*, „C ritica principale­ au generat-o. A firm a ţiile a doi In­ tului popular a sesizat dezechilibrul planificată şi coordonată, Sncît sâ se
g noţiuni, categorii şl fenomene lor teorii burgheze contemporane în terlocutori sînt semnificative. care n existat la I.R.I.L. Pe aceea, elucideze temeinic problemele aflate
economice? domeniul economiei politice1', „P ro­ Pavel Cara, directorul I.R .I.L : „Au în 14 februarie, a ţin u t o şedinţă In curs de rezolvare, dar să se asi­
— Da. la mai multe lecţii şi con filu l spiritual şi moral al intelectua­ existat două categorii de cauze care de analiză a m uncii întreprinderii gure şi asistenţa tehnică necesară
sultaţii colective lectorii au folosii lită ţii în socialism, rolul intelectua­ Din deplasările făcute periodic la desfăşurării producţiei şi controlului
planşe, grafice, desene şi alte mate­ lită ţii în opera de dezvoltare econo­ au generat situaţia grea de început: I.R.I.L., cit şi cu p rile ju l analizei, am muncii din secţii.
riale de reprezentare care au fost mică şi soeial-culturală a ţă rii*. curele dependente de furnizori şi al­ descoperit un adevăr pe care vi-l Atenţia conducerii întreprinderii
m ult apreciate de cursanţi. De pil- C. ARM EANU tele care ne aparţin întrutotul, In lu- relev. Este cert că greutăţile pe linie va trebui sâ se îndrepte şi spre fo ­
de aprovizionare au produs cele mai losirea raţională a unor capacităţi de
m ari greutăţi. Dar ele s-au născut producţie existente. In secţia de fa­ ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII FORESTIERE DEVA
tocmai din slaba preocupare a to­ bricaţie a umeraşelor se mai găsesc
varăşilor de aici. Ei n-au urm ărit cu maşini de copiat care nu au o u tili­
suficientă rigurozitate modul cum se zare totală. O altă maşină — cea
onorează comenzile făcute către fu r­ de sudat mase plastice — dispune* strada Dorobanţilor nr. 28
nizori. Au lăsat ca lucrurile să se ele un potenţial serios de producţie,
desfăşoare de la sine, cu excepţia in ­ datorită dom eniului ei lim ita t de u- anunţă :
tervenţiilor repetate făcute la între ­ tilizare. Credem că această maşină
prinderea forestieră. şi-ar putea găsi o folosire mal de­ organizarea unui concurs pentru ocuparea unui post de conducă*
S-a mai întîm plat şi altceva. In plină prin trecerea la fabricarea u- tor auto pentru autocamion Leyland de 20 tone, la data de 3 mai
comitetul executiv al sfatului popular ornam entali. Zonele verzi s-au ex­ perioada cînd sarcinile n-au fost rea­ nor noi produse: portmonee. tocuri 1966.
planuri de acţiune privind antrena­ tins foarte m ult. N-am făcut încă lizate, urm ărirea pix>ducţiei se făcea de ochelari etc.
Noile frumuseţi rea tineretului şi fem eilor la în fru ­ bilanţul, dar după cum vedeţi sîn- doar lunar, numai la nivel de în ­ Rezolvarea problem elor ce stau în Condiţii:
museţarea acestui im portant centru tem hotarlţi să facem din oraşul treprindere şi secţii. Deci mai puţin faţa întreprinde rii va crea efecte e- Minimum 3 ani vechime pe autocamion diesel, cu carnet de
ale Hunedoarei industrial. nostru o adevărată grădină... eficient şi operativ într-o perioadă vidente în privin ţa realizării ritm ice clasa I.
extrem de necesară” .
Rezultatele m uncii sînt dintre cele Inain-te de a încheia aceste în­ Pe scurt cam acestea au fost defi­ a planului, a îm bogăţirii num ărului
mai bune La Hunedoara impresio­ semnări am dori să facem şl o re­ cienţele care au lăsat urme în reali­ de sortimente şl deci garanţia reali­
V izitind Hunedoara în aceste zile nează curăţenia care domneşte, pros­ comandare. M ai sânt fn oraş citeva zarea indicatorilor de plan pe p ri­ zării angajamentelor luate în cinstea
frumoase de prim ăvară râmi» cu o peţimea zonelor verzi, mirosul îm ­ locuri unde prim ăvara nu poate pă­ mele două luni. Insuccesele au venit zilei de 8 Mal.
impresie deosebită Peste tot în til- bietor al flo rilo r. Căci numai in a- trunde. In spatele gării sînt cîteva apoi ca un duş rece, care a stim ulat
neşti oameni lucrind la amenajarea ceastă prim ăvară au fost plantaţi băltoace Şi noroi, pe strada Furna- A OARGA
de spaţii verzi, plantarea de pomi peste 2.000 arbori ornam entali, peste listului dincolo de uzina „V ictoria",
ornam entali, sădirea de Hori. In ju ­ 10.000 arbuşti, 2 2 0 .0 0 0 răsaduri de asfaltul s-a deteriorat, fonmîndu-se
rul m ultor blocuri şi în parcuri, flo ­ flori, zonele verzi au fost extinse cu gix>pi. A r fi bine ca gospodarii ora­ ÎNTREPRINDEREA REGIONALA „COMBUSTIBILUL"
rile incintă privirea. Ele au fost să­ încă 1,5 hectare, în v iito ru l centi-u şului să se gîndească şi la aceste
dite mai de m ult, de către in iin i p ri­ al oraşului s-a construit uit scuar pe locuri, pentru că. contrastează ne­ H e a l i z ă r f p e m ă s e r a
cepute. cu dorinţa de a crea o am­ o suprafaţă de 0,5 hectare, străzile plăcut cu ceea ce s^a făcut şi se face
bianţă rîf mai plăcută. Pe noua ar­ au fost reparate, altele se constru­ în tot oraşul. Cu alte cuvinte, *â o- D E V A
tera a oraşului num ită bulevardul iesc. Parcurgind oraşul dinspre gară ferim prim ăverii cale liberă pretu­
Dacia se îndreaptă paşii m ultor lo ­ spre sediul sfatului popular, apoi in tindeni. p r e a e i i p a r l l o p
cuitori. Parcul amenajat aici in care sus prin O M. şi de acolo pe noul
s-au instalat firi ti ni arteziene te în ­ bulevard Dacia îniilneşti un peisaj (Urmare din pag. I) angajează urgent:
deamnă să petreci clipe de odihnă. care incintă privirea. Aproape 30.000 exemplu, la Sînpetru, şeful brigăzii
de cetăţeni au pus um ărul pentru a Primăvara — de tractoare nu a pus in stare de
Dar nu nu-mai pe bulevardul Da­ re am în tfln ît şl In alte părţi. Ast­ — CONTABIL REVIZOR PRINCIPAL.
funcţiune una din semânâtorile 2
cia s-a muncit intens la acţiunea de face din Hunedoara o grădină în flo ­ fel, în tim p ce la cooperativa a gri­ S.P.C.-2 tim p de citeva zile. Ca u r­
înfrumuseţare. In tot oraşul domneş­ ritoare. oaspete nepoftit colă din Ruşi se însămlnţeazâ zulnic mare, cooperatorii de aici au rămas
te o atmosferă de muncă. o dorin­ Desigur că la Hunedoara nu s-a cîte 16-20 de hectare cu cele două in urmă cu semănatul. Informaţii suplimentare se pot ob{ine de la serviciul
ţă fierbinte de a face Hunedoara o făcut totul. Tocmai de aceea, acum maşini 2-S.P.C.-2, la Bretea Strei,
O situaţie asemănătoare am întâl­
grădină înfloritoare. Ci-ne sînt auto­ în preajma zilei de 1 Mai se lucrează unitate vecină, cu o semănătoare se nit şi la Demsuş, unde tov. Gheor-
rii acestui frumos ? Desigur că ce­ cu şi mal m ult entuziasm la alte o- Localitatea Ghelar, cunoscută prin personal al întreprinderii, telefon 1972 Deva.
tăţenii, locuitorii din cetatea meta­ bieotive care vor face oraşul şi mai bogăţiile sale subterane, prin m ine­ realizează doar cîte 4-5 hectare la ghe Socacl nu a pus în stare dp
funcţiune semănătoarea 2 S.P.C.-2
lului. M obilizaţi de com itetul execu­ f rumos. rii sâî harnici, rămîne însă datoare zi, ceea ce dovedeşte că la Bretea eu oare cooperatorii trebuiau sâ exe­
Strei utilajele agricole nu sint fo­
tiv al sfatului populai-, de deputaţi, in ce priveşte gospodărirea şi în fru ­ losite la Întreaga lo r capacitate de cute însăm înţatul. Seslzînd această
ei au ieşit in masă la înfrumuseţarea museţarea. La sfatul popular, tova­ lucru.
oraşului. La sediul sfatului popular răşul M iron Drăgulescu. preşedintele stare de lucruri, considerăm că din
prim im explicaţiile cuvenite. Ne vor­ Un oraş com itetului executiv, ne-a inform at n numeroase cooperative agri­ partea conducerii S.M.T. trebuie să
beşte tovarăşul Viorel Hăceanu. pre­ că de fapt s-a făcut prea puţin în cole din raionul Haţeg am se manifeste mal m ultă exigenţă,
şedintele com itetului executiv. cu multe flori această direcţie. Există un plan în- constatat, de asemenea. că faţă de munca pe care o desfăşoa­
— S-n muncit m ult in această p ri­ toomit, există sarcini repartizate pe s p rijin u l din partea m ecanizatorilor
măvară. Toate organizaţiile de masă deputaţi şi comitete de blocuri, s-a nu este pe deplin satisfăcător. Spre ră şefii de brigăzi.
de pe raza oraşului s-au m obiliza! stabilit un plan de colaborare cu
mai m ult ca orieind pentru a face Frumuseţile prim ăverii au poposit conducerile întreprinderilor, dar...
că nu s-a
Acest .dar'’ înseamnă
oraşul nostru mai atrăgător, iar ce­ ma6 iv şi în oraşul Călan. A tit in noul pornit la treabă. In afară de parcul R e z e r v e a a e î® !® ® ite
tăţenii au răspuns cu -entuziasm che­ cartier de blocuri, cit şi pe artere­
m ării. Rezultatele se pot vedea par- le vechii aşezări, verdeaţa ierbii de tineretului, unde s-au amenajat ron­
eurgînd străzile oraşului. \ £ pe m arginile străzilor, tra n d a firii durile şi s-au văruit pom ii şi, de cî­
Intr-un alt birou al s fa tu lu i popu­ proaspăt plantaţi, pom ii care au în ­ teva străzi din cartierul cu blocuri noi (Urmare din pag. I) fir i-am în tîln it in drum spre casă.
lar ne sînt puse la dispoziţie o scrie frunzit. dar mai ales grija oa­ care au fost amenajate, nu se poate Am solicitat sâ ne Informeze asu­
de documente din care reiese felul m enilor pentru tot ce poate adăuga spune nim ic deosebit. Strada p rin ci­ a cooperativa agricolă din pra lu cră rilo r din campanie. Am
pală a localităţii e plină cu gropi.
cum sfatul popular a organizat în­ un plus de frumuseţe, dau oraşului Dar să lăsăm la o parte acest fapt, Z .Şoimuş am sosit în Jurul orei aflat cu acest prile j că s-au însă-
trecerea patriotică de gospodărire şi aspectul unei mari grădini. * 7. Patru din cele cinci trac­ m înţat doar 21 hectare din 77 pla­
înfrumuseţare în această primăvară. Strada 30 Decembrie este un ade­ pentru că amenajarea ei necesită fon­ toare se aflau în cim p ; trei la arat nificate. Această situaţie nu reflec­
P rintre altele, in ziua dc 11 martie vărat şantier. In faţa u n ită ţilor co­ duri însemnate şi un s p rijin mai sub­ şi unul la semănat. După cum ne^a tă posibilităţile de care dispune co­
a fost convocată sesiunea sfatului merciale de aici se fac ronduri, se stanţial din partea Sfatului popular inform at preşedintele cooperativei, operativa. Duminică, spre exemplu,
popular la care au participat toţi plantează flo ri. Tot aici se execută al oraşului regional Hunedoara, şi tovarăşul Teofil Muntean, mecani­ deşi erau pregătite peste 25 hectare
factorii competenţi. In urma discu­ pe aproape 100 m. canalizarea. Strada să vedem celelalte aspecte. Strada zatorii au lucrat sîmbătâ pină sea­ nu s-a însămânţat nici un hectar.
ţiilo r purtate sesiunea a aprobat Furnalistului şi-a schimbat complet este de la un capăt la altul plină de ra foarte tîrziu. După curm se poate In această unitate pe circa 20 la
planul de măsuri p rivind impulsio- înfăţişarea. Din şoseaua naţională noroi pe m argini, şanţurile nu sint vedee, din partea acestora există sută din suprafaţă, pregătirea tere­
r narea acţiunilor patriotice. Cu acest şi pină în dreptul uzinei „V ictoria", curăţate. Or, aceste treburi gospo­ m ult interes pentru grăbirea însă- nului şi semănatul urmează sâ se
prile j au fost stabilite saixini con­ dc-o parte Şi de alta s-a adus pă- dăreşti pot fi făcute.şi cu forte pro­ m înţârii porum bului, dar mal exis­ facă cu atelajele proprii. Cu toate
cret? pentru fiecare deputat, pre­ m înt fe rtil, s-a semănat iarbă care a prii. Este suficient ca fiecare cetă­ tă deficienţe destul de m ari în or­ acestea, în ziua am intită cu cele 13
şedinte al com itetului de bloc etc. şi răsărit, s-au plantat tra n d a firi şi ţean sâ cureţe partea de stradă din ganizarea muncii. Pe terenul pre­ atelaje de care dispune cooperativa
In ziua de 18 aprilie, com iletul exe­ pomi ornam entali. Pe strada Nicolae laţa casei, pentru ca ea să-şi schim­ gătit ou o zi înainte nu s-au arat nu s-a lucrat de loc. M otivul ? Con­
cutiv a constituit o comisie pentru Bâleescu s-a executat canalizarea pe be aspectul. Dar acest lucru nu a capetele tarlalei din care cauză se­ siliul de conducere n-a organizat
stabilirea sarcinilor ce revin între­ aproape 150 m. şi urmează să se fa­ fost în preocuparea sfatului popular. mănătoarea n-a putut lucra pînă munca în aşa fel in cit toate forţele
prind e rilo r şi in s titu ţiilo r din oraş că in continuare şi pe restul de 10C Şi celelalte străzi sînt asemână- după ora 9. De altfel, în cadrul a- <â fie folosite pentru grăbirea se­
privind participarea la acţiunea dc m. De asemenea, pe strada Cîmp\i- t'a re celei descrise mai înainte. eestel unităţi, duminica trecută din mănatului.
înfrumuseţare. S-a s t a b i l i t ca lui s-au construit RtRuare pe o lun­ Deci, la Ghelar. prim ăvara a fost in- 3 semănători s-n lucrat doar cu una. Constatările făcute în raionul
1 R. K. H. să completeze gardul la gime de 200 m. iar în faţa spitalului, tîm pinată ca un oaspete nepoftit. De asemenea, un tractor a fost tr i­ fila pe ltin e ra riu l recoltei, scot fn
stadionul Constructorul, î G.O.H să tineretul şi femeile au amenajat două Este adevărat că tovarăşul Drăgu­ mis la brigada din Bălata. deşi a- evidenţă, cu unele excepţii, preo­
monteze coşurile de gunoi şi să re­ mici părculeţe. lescu, neavînd secretar la sfatul colo nu se putea lucra din cauza cuparea cooperatorilor de a term ina
facă asfaltul de pe strada Ciprian Plin de verdeaţă este şi cartierul popular de mai multe luni, trebuie umezelii din sol. In această unitate în cel mal scurt tîn>p semănatul.
Porumbescu. I.C.S.H. să niveleze si cu blocuri noi sau „oraşul nou Că­ să îndeplinească şi atrib u ţiile aces­ tovarăşul Nicolae Neaoşu, specialis­ După cum ne-a relatat şi tovară­
amenajeze terenul din strada Ion lan" cum îl numesc localnicii. A tfl tuia, fapt ce-l răpeşte m ult timp. tul cooperativei, se ocupă nesatis- şul Dom in ic Covaci. preşedintele
Creangă, să niveleze platform a pe între blocuri, cit şi de-a lungul stră­ Totuşi, dacă antrena mai m ult pe făcător de organizarea muncii. Fap­ U niunii raionale a cooperativelor a-
fostul amplasament al staţiei de be­ zilor. zonele ver/.î. pomii ornamen­ deputaţi şi pe cetăţeni în treburile tul că el a venit în cJ-mp după ora grlcole lila , duminică a fost o zi de
toane, să monteze borduri şi să toar­ tali, tra n d a firii. întregesc frumuse­ gospodăreşti şi de înfrumuseţare, si­ 10 confirm ă pe deplin acest lucru. lucru plină. La cooperativa agricolă
ne beton pe trotuarele de pe strada ţea arhitectonică. tuaţia era alta Deficienţele semnalate se răsfring din Sălclva, brigada î a term inat
M ihaî Viteazul ş.a. Conducerile în­ Tovarăşul Smarandnche. vicepre­ Recomandăm com itetului execu­ asupra realizării ritm u lu i stabilit. de însâm înţnt întreaga suprafaţă de
treprinderilor. deşi au avut un ter­ şedinte a] sfatului popular orăşenesc, tiv al Sfatului popular din Ghelar să Aici nu s-au însămânţat deeft 47 72 hectare Sînt şi cooperative care
men scurt pus la dispoziţie, au răs­ pe care l-am. găsit trasînd rondurile înceapă lucrările planificate, să an­ hectare dîn 200 planificate.
rile întreprinde rilor din localitate. \
puns !a chemarea sfatului popular de pe strada 30 Decembrie şl care treneze cit mai m ulţi cetăţeni, să 7e-am oprit şi la cooperativa se apropie de sfîrşit cu însămînţă-
executmcl înainte de vreme lucră­ ne-a însoţit în vizita noastră prin o- colaboreze mai strîns cu conduce­ ' agricolă din Leşnic. In cîmp rile. Se impun însă măsuri sâ se
se lucra cu două tractoare la
rile încredinţate. raş. ne-a prezentat o scurtă sta­ asigure utilizarea oR mai deplină
La rîndul lor, com itetul orăşenesc tistică. Rubrică redactată de: pregătirea terenului. Pe preşedintele a u tilaje lo r în toate cooperativele a-
U.T.C. şi com itetul orăşenesc al fe ­ — Am plantat In prim ăvara aceas­ -ooperativel, tovarăşul Andrei Buş-
m eilor au sta b ilit în colaborare cu ta 7.500 de tra ndafiri şi 850 de pomi GH PAVEL, V. Al,OU tea, şl pe inginera Nlcolîna Tranda- grlcole.