Page 88 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 88
P A G IN A A 4-A D R U M U L S O C IA L IS M U L U I N r. 3520
ffl INFORMAŢII C
ORGANISMELE 0. N. U.: Sesiunea Comisiei P R O B L E M A R H O D E S IA N A Comunicat comun
hidrotehnice ţiile de piesă anunţă că la Pretoria Verwoerd s-a lim ita t, deocamdată, la
PRETORLA 25 (Agerpres). — Agen
respingerea „în <mod politicos" a ce
continuă convorbirile secrete între rerii ambasadorului englez privind sovieto-sirian
Intervenţii ale delegaţilor României iugoslavo-române ambasadorul M arii B rita nii în Repu reducerea ajuto ru lu i pe care R.S.A. 'MOSCOVA — Ea încheierea v i
blica Sud-Africană, Hugh Stephen-
il acordă regim ului dui Smith.
BELGRAD 25 (Agerpres). —
son, si prem ierul Verwoerd. Cu toate
La Belgrad a fost semnat pro <â nu a fost anunţat nim ic oficial zitei oficiale făoute în U.R.SS. de
Youssef Zeayyen, p rim u l m inis
tocolul cu privire la cea de-a 13-a despre natura convorbirilor, in cercu SALISBURY 25 (Agerpres). — La
GENEVA 25. — Corespodentul ţii ca holărirea A dunării Generale nia apreciază utilitatea cooperării sesiune a Comisiei permanente h i rile politice se apreciază că Anglia Salisbury a sosit lu n i Jeremy Thor- tru al Siriei, a fost dat pu b licită
Agerpres, H. Liman, transmite : Par O.N.U. privind crearea Organizaţiei internaţionale pe plan tehnic, ş tiin drotehnice iugoslavo-române. care a încearcă să convingă pe prem ierul pe, deputat în Parlam entul britanic ţii un com unicat comun. în care
ticipanţii la lucrările Comisiei Eco N aţiunilor Unite pentru dezvoltarea ţific şi metodologic. In acelaşi timp, examinat intre 11 si 23 aprilie o se Verwoerd să sisteze, sau cei puţin din partea P artidului liberal, pentru se arată că in cadrul co n vorbiri
nomice O N U . pentru Europa au industrială să 1 ie folosită si în vede România consideră un planificarea rie de probleme dc interes comun să reducă, liv ră rile de petrol către ,.a studia situaţia existentă în Rho lor care au avut loc cu acest p ri
luat în discuţie activitatea deslpfu- rea găsiri» de noi posibilităţi de coo folosirii şi dezvoltării în scopuri m ul din domeniul gospodăririi apelor şi Rhodesia pentru „a influenta" asu desia". El a declarat că intenţionează lej au fost abordate problemele
ratâ de comisie în domeniul dezvol perate între ţări avînd sisteme socia tilaterale a resurselor hidraulice, în protejării îm potriva inundaţiilor în pra regim ului Smith în vederea rea să aibă convorbiri cu prem ierul dezvoltării continue a re la ţiilo r
tă rii industriale. Ei au ascultat de le şi economice dilerite sau nivele cadrul naţional, regional sau in te r regiunile situate la graniţa dintre lizării unui acord de compromis in Smith şi cu „ofiţerul adm inistrator de prietenie dintre cele două ţă ri,
claraţia lui Gabriel M. d'Aiboussier, dc dezvoltare economică diferite î:i naţional. este de competenţa fiecărei cele două ţâri. Din partea delegaţiei tre Anglia si autorităţile de la Salîs- al guvernului", CLiflord Dupont. În probleme de interes reciproc, une
directorul general al Institutului dc scopul dezvoltării economiei mon tari sau a ţă rilo r vecine, dacă este române, protocolul a lost semnat de bury. Refcrindu-se la convorbirile de trebat dacă crede că prim ul m inistru le aspecte ale situaţiei internaţio
cercetări si formarea de cadre al diale şi al creşterii bunăstării in vorba de folosirea apelor de fron ing. Lucian Popoviri, director gene la Pretoria, ziarul englez „G uardian" britanic. Wilson, ar intenţiona să reia nale.
O N U. (U.N.I T.A.R.), cu privire la lume Lelegalţil român s-a refer il la tieră. ral al Direcţiei Generale a Gospodă scrie că persoane oficiale britanice negocierile pentru soluţionarea pro In comunicat se subliniază câ
contribuţia Institutului in realizarea necesitatea sta b ilim unei cooperări Problemele am enajării si folosirii ririi Apelor din Comitetul de Stat al împărtăşesc punctul de vedere că blemei rhodesiene, deputatul liberal cele două ţări au „toate condiţiile
unor programe ale O N U. in acest do intre secretariatul Comisiei Econo apelor, ale politicii relative la resur Apelor de pe lingă Consiliul de M i „in stadiul actual al convingerii mo a răspuns că „este prematur sa tragă obiective necesare" pentru dezvol
meniu. V orbitorul a subliniat im por mice O.N U. pentru Europa şi secre sele hidraulice si luptei îm potriva niştri al Republicii Socialiste Româ derate". am eninţările la adresa auto asemenea concluzii", deoarece ches tarea continuă, pe baza egalită
tanta ţă rilo r Europei pentru dezvol tariatul O.N.U., în vederea bunei or poluării au fost abordate si de dele nia. iar din partea iugoslavă de ad rită ţilo r de !n Salisbury sînt „nea tiunea a fost dezbătută numai o sin ţii în drepturi a colaborării în d i
tarea U.N.I T.A R.. am intind că ma ganizări a colocviului mondial. In a- gaţii Ucrainei, Ungariei, Poloniei. junctul secretarului federal pentru decvate". In aceste îm p re ju ră ri,. re gură zi in noua sesiune a Parlamen ferite domenii. P ărţile au discutat
joritatea conlerentiarilor, a e xperţi cest sens. el a menţionat că România, U.RS.S., Italiei, Statelor Unite. Aus problemele agriculturii si silvicu ltu latează la rindul său „D aily M ail", tului britanic. unele probleme concrete legate
lor pentru asistenta tehnică acordată pc baza experienţei proprii acumu triei si Cehoslovaciei. rii, ing. Tome K'uzmanovici, care se de colaborarea dintre U.RS.S. si
ţă rilo r în curs de dezvoltare si a bur late în domeniul industrializării, do In continuare, comisia a ascultat ocupă de resortul economiei apelor.
reşte să olere sprijinul experţilor săi raportul prezentat de J. Kaufmann In cadrul sesiunii, comisia a adop Siria, si-au exprim at dorinţa de a
sierilor program ului de dezvoltare
la organizarea colocviului. De aseme (Olanda), preşedintele Com itetului tat documentaţia privind lucrările dezvolta relaţiile comerciale re
al N aţiunilor Unite provin din ţă ri nea. ci a propus ca secretariatul Co pentru dezvoltarea com erţului. Ra sistemului hidrotehnic Dunăre—Tisa Mari maaiifesta|il
le europene, după cum pe continen misiei Economice O N U. pentru Eu portorul a arătat că relaţiile comer —Dunăre de pe teritoriul iugoslav ciproce.
tul european se află sursele de do ropa să stabilească legături slrînse ciale Est-Vest au continuat să pro şi a lu crărilor de reconstrucţie a sis U.RS.S. şî Siria, se subliniază
cu noul organism pentru dezvoltarea greseze. luind o amploare deosebită tem ului hidrotehnic Aranca de pe Republica Domin scana în comunicat, condamnă cu ho-
cumentare tehnico-stiinţilică cele mai
industrială, creat în cadrul O N U . la slîrsitul anului trecut si începutul teritoriul românesc. tfirîre intervenţia S.U.A. în V iet
bogate. El a insistat pentru o strinsâ La rîndul lor. delegaţii Olandei, lui 1966. Totuşi, din raport reiese că Examinînd raportul asupra măsu
colaborare între Comisia Economică fra n ţei, Italiei, Poloniei şi Ceho o serie de probleme majore ale po rilo r luate in comun pentru proteja SANTO DOMINGO 25 (Agerpres). ţie şi-au exprim at sp rijinul faţă de namul de sud şi agresiunea lor
sărbătorit
Poporul dominican a
candidatul din partea P artidului re
O N U. pentru Europa si U.N.l.T.A.R slovaciei, în intervenţiile pronunţa litic ii comerciale internaţionale n-au rea îm potriva revărsărilor si gheţu duminică un an de la declanşarea voluţionar dominican in alegerile îm potriva R. D. Vietnam, sprijină
te. au manifestat un interes deosebit lost încă soluţionate, asupra cărora rilo r D unării in anul 1965, comisia a pe deplin propunerile guvernului
In intervenţia sa. delegatul român revoltei generale îm potriva juntei prezidenţiale, Juan Bosch. După ma
pentru viito ru l colocviu mondial a- com itelui trebuie să-şi concentreze constatat că între întreprinderile res R. D. Vietnam şi programul F.N.E,
Iacob lonascu, relevind succesul co supra industrializării. in v iilo r eforturile. pective ale economiei apelor din cele m ilitare reacţionare, prin manifesta nifestaţia de la Santo Domingo s-a
locviilor regionale din Asia. Africa La dezbateJe asupra Declaraţiei Comisia a adoptat măsuri în ve două ţâri a existat o colaborare rod ţii de masă care au avut loc in mai ţinut un mare m iting, în tim pul că din Vietnam ul de sud cu privire
ruia a fost ars pe rug un steag ame
multe oraşe din ţară. P o trivit ş tiri
si America Latină cu privire la in de principiu a Comisiei cu privire la derea intensificării colaborării saie nică. lor provenite din capitala dom inica rican. Poliţia. înarmată cu puşti m i la problemele privind reglemen
lupta contra poluării apelor in Eu cu Conferinţa N aţiunilor Unite pen tarea paşnică in Vietnam.
dustrializare, s-a ocupat în continua na. 10 000 de persoane au manifes traliere, grenade si bombe cu gaze
ropa, delegatul român ing. lozefina tru comerţ şi dezvoltare si a creşte
re de perspectivele organizării coloc Maurei*, a precizat ca. dată fiind im rii schim burilor comerciale intre ţâ Expoziţie tat pe străzile oraşului Santo Do- lacrimogene, a urm ărit demonstraţia Youssef Zeayyen a invitat pe
viului nSondial al industrializării. portanţa mereu sporită a problemei rii? cu sisteme economice şi sociale mingo. cerînd retragerea imediată a fără a interveni. Nu s-au înregistrat N ikolai Podgornîi, preşedintele
si
incidente. A lît manifestaţia, cit
din
trupelor străine
de ocupaţie
V orbitorul a inform at Comisia că exploatării surselor de apă, Româ- diferite. ţară. De asemenea, la Santiago de m itingul au fost organizate de p a rti Prezidiului Sovietului Suprem al
delegaţia română va propune un de artă populară Los-Caballeros a avut loc o m ani dele de stînga. printre (are partidul U.R.SS. şi pe Alexei Kosîghin,
proiect dc rezoluţie asupra necesită- festaţie la care au participat m ii de „Mişcarea 14 iunie" şi Partidul so preşedintele C onsiliului de M iniş
GENEV a 25 — Corespodentul rile mici şi m ijlocii şi a sugerat să românească persoane. P articipanţii la demonstra cialist popular dominican. tri al U.R.S.S. să viziteze Siria.
Agerpres, I! Liman, transm ite: In se elaboreze manuale privitoare la L1EGE 25 (Agerpres). — In oraşul
cadrul celei de-a patra sesiuni a sub folosirea tehnicii spaţiale în meteo belgian IJege s-a deschis o expozi
O delegaţie a F.N.E. com itetului tehnico-stiinţific, al Co- rologie si telecom unicaţii, două do ţie de artă populară românească cu-
m iteluim special al O.N.U. pentru menii care interesează majoritatea prinzînd obiecte si albume de artă, Seminarul internaţional de la D AK A R
primită de şeful folosirea spaţiului cosmic în scopuri ta rilo r lum ii. Un m ijloc eficace de fotografii si timbre, trim isă de Insti Duminică a luat sfirsît prim ul Festival mondial al
formare a specialiştilor ar fi orga
române,
delegaţiei
pa•>Aice. şeful
acad. Elie C araloli s-a referit la re nizarea pe scară internaţională si na tutul român pentru relaţiile cu ltura artei negre. Intr-o declaraţie difuzată presei, comite
statului cambodgian centele succese înregistrate în cadrul ţională a unor cursuri pentru dife le cu străinătatea. In cadrul expozi Tripoli şi-a încheiat lucrările tul de organizare a' festivalului a arătat că. la festi
program ului de explorări spaţiale si rite discipline ale activităţii ş tiin ţi ţiei sint prezentate, de asemenea. 20 vităţile care au avut loc cu acest p rile j au participat
de gravuri ale artistului român Gy.
PNOM PENH J5 (Agerpres). — a subliniat că dezvoltarea colaborării fice spaţiale. El a comunicai că în Szabo Bela, donate Muzeului oraşu 2.2J7 de delegaţi şi aproxim ativ 1 000 de in vita ţi si
S-ful statului cambodgian, prin- bilaterale si m ultilaterale internaţio România s-a efectuat un studiu asu lui Liege de către autor. T n iP O L I 23 (Ager- nic sa acorde o mai ma tui işti din 37 de ţări La m anifestaţiile organizate in
ţ*1' Norodom Sianuk. a prim it du nale în vederea folosirii paşnice a re pra introducerii problemelor de cer pres). — La T ripoli s-au re atenţie pregătirii de cadrul festivalului — spectacole, muzee si expoziţii —
minica la Pnoin Penh o delegaţie zultatelor obţinute este profitabilă cetări spaţiale în învâţăm intu! su încheiat lucrările semi cadre calificate în dife au participat peste G0.000 dc persoane.
a fro n tu lu i National de Eliberare pentru întreaga omenire. perior şi că acest studiu a fost pre narului internaţional în rite sectoare dc activita
clin Vietnam ul dc sud. El a real n*- In România — a declarat vorbi zentat în septembrie 1965 la Congre Reuniunea Comitetului problemele învăţăm inlu- te. Seminarul a recoman BELGRAD
mat că .F.N.E. este singurul repre torul — cercetările ştiinţifice, inclu sul internaţional de aeronautică de lui tehnic, la care au luat dat alcătuirea unui dic întreprinderea iugoslavă de navigaţie m aritim ă „lu -
zentant autentic al poporului sud- siv activitatea spaţială, consti Ia Atena. reprezentanţilor parte reprezentanţii unor ţionar tehnic special, Solinia", dispune în prezent de 57 nave comerciale,
vietnamez" s* şi-a exprim at con tuie o problemă de stat. El Expunerea delegatului român a tari din Orientul A pro care să uşureze colabo care efectuează transportul de m ărfuri pe lin iile ma
vingerea în victoria forţelor patrio s-a referit la crearea Consi fost ascultată cu un deosebit interes. personali ai şefilor piat şi M ijlociu. Consfă rarea internaţională pe ritim e interne şi externe. La şantierele navale „Treci
tice din Vietnam ul de sud. care liului naţional al cercetării .ştiinţifi Numeroşi delegaţi au s p rijin it su tuirea, care a durat de plan tehnic, si a cerut Mai" se află în construcţie alte sase nave comerciale
dau lo vitu ri tot mai puternice agre ce, la lucrările ştiinţifice în materie gestiile reprezentantului român. de state arabe la 9 la 24 aprilie, a ce U N. E S C.O. să-şi spo cu o. .deplasare totală de-52 000 tone, ra re vor fi lan
sorilor. „Sînt convins — a spus el spaţială, care se efectuează în cadrul M em brii subcomitetului au ascul rut fo ru rilo r răspunză rească eforturile în p ri sate la apă pînă la sfîrşitu] anului 1967. Astfel, „tu-
— că vietnamezii vor înscrie una învăţăm intului .superior, la studiile tat un raport at delegatului Indian CAIRO 25 (Agerpres). — P otrivit toare pc plan naţional si go lini-a" va avea la s flrsilu l anului 1967 o flotă co
din cele mai strălucitoare pagini teoretice elaborate în institutele de cu privire la instalaţia de lansare a agenţiei MEN, pe agenda reuniunii internaţional de proble vinţa îm bunătăţirii in- mercială cu o deplasare totală de 400.000 tone.
în istoria luptei popoarelor pentru cercetări (u privire la posibilitatea rachetelor-sonde de la Tluim ba (In Com itetului reprezentanţilor perso mele invâţâm intului teh vâtâm întului tehnic.
libertate'1. determ inării vanaţiu nilor locale ale dia). nali ai şefilor de state arabe, pi>ogra- W ASHINGTON
densităţii atmosferei, utilizîndu-se in Delegatul canadian a propus or mată pentru 3 mai la Cairo, este în Di*. Michael Debakey de la spitalul din Houston
acest scop observaţiile sateliţilor a r ganizarea de lansări de rachete-son- scrisă, printre altele, problema evo (Texas), care «a im plantat, pentru prim a dată in istoria
tificia li, la dezvoltarea cercetărilor de in regiunile aivtice ale Canadei. luţiei re la ţiilo r dintre Izrael şi Ger medicinei, o inim ă a rtificia lă linei fiin ţe umane, a
meteorologice. V orbitorul a am intit, Numeroşi alţi paiticipanti s-an mania occidentală. Vor fi discutate, declarat că starea celui operat continuă să se îm bu
Marşul antiatomic de asemenea, participarea României pronunţat pentru intensificarea de asemenea, probleme financiare Aniversarea victoriei poporului nătăţească El a constatat în starea de Inconştienţă a
pacientului, o revenire treptată a reflexelor. Singura
la programele spaţiale internaţionale. schimbului de inform aţii si încura privind finanţarea realizării proiecte problemă care provoacă nelinişte este o oarecare în
jarea programelor internaţionale de
Delegatul român a subliniat nece
şi antiimperialist sitatea form ării de specialişti în ţă- cercetări. lor de valorificare a anelor flu v iu lu i italian asupra fascismului c e tin iri a fu n cţiilo r renale.
Iordan si a flu e nţilo r săi.
din Belgia TO KIO
Comitetul de studiu creat de P artidul de guvernâ-
ROMA 25. — Cores rii, la Napoli a fost pusă
BRUXELLES 23 (Agerpres). — pondentul Agerpres, I. — în prezenţa prim ului m int liberal-dem orrat din Japonia, pentru a studia
gia tradiţionalul marş antiatom ic şi Interviurile ministrului de externe al Franţei Mârgineanu, transmite : m inistru Aldo Moro — problemele apărării naţionale, a elaborat un raport
Duminică s-a desfăşurat in Bel
în care recomandă guvernului să prelungească cu încă
antiim perialist (are se desfăşoară [.uni, s-a sărbătorit în piatra fundamentală la zece ani aşa-num ilul „T ratat de securitate japono-
întreaga Italie cea de-a monumentul închinat ce american". V alabilitatea acestui tratat expiră la s fir-
în luna ap rilile a fiecărui an. PARIS 25 (Agerpres). — ar fi făcut orice guvern în interesul luţionării divergenţelor care mai per 2 1-a aniversare a victo lor patru zile ale insu
P otrivit relatărilor agenţiilor de M inistrul de externe al Franţei, tă rii sale". In opinia guvernului fra n sistă in cadrul Pieţei comune. El a fost riei poporului italian a- recţiei armate a locuito şitul anului 1970. Totodată, raportul recomandă gu
vernului să intensifice colaborarea m ilita ră japono-
piesă, la acest marş nu participat Couve de M urville, a acordat inter cez, a arătat el, organizaţia m ilita de părere câ ideea in tră rii M arii supra fascismului. La 25 rilo r oraşului. Monumen nmericanâ,
peste 15 000 de persoane, printre viu ri televiziunii vest-germane si ră a N.A.T.O este depăşită. Fiind în B ritanii în Piaţa comună realizează aprilie 1945, s-a încheiat tul este opera sculptoru
care numeroşi olandezi, francezi, agenţiei Associated Press, în care a trebat asupra unor probleme deri progrese, deşi diferitele probleme glorios lupta de elibera lui M arino Mazzaeurati. NEW YORK
vest-germani şi spanioli. Demon abordai unele probleme ale politicii vate, ca prezenţa trupelor franceze pe care această aderare le ridică re naţională ; în acea pe Mari m anifestaţii popu Cea de-a treia grevă a ziariştilor din New York
stranţii au scandat lozinci condnm- externe franceze. El a declarat câ «pa în Germania occidentală, Couve de „mai trebuie să se maturizeze'. rioadă, brigăzile de par lare s-au desfăşurat la din u ltim ii patru ani, a început dum inică seara în
nind războiul din V i e t n a m . cea poate li asigurată pi m tr-o destin M urville a spus că Franţa „nu do Referindu-se la situaţia din V iet tizani — in rîndul căro Bologna, Padova, Raven- marele oraş american, după ce sindicatul ziariştilor
N.A.T.O., cerînd dezarmarea nu dere generală, printr-o îm bunătăţire reşte să menţină în continuare trupe nam, Couve de M u rville a declarat ra erau cei mai buni fii na, Reggio Em ilia şi in a dat ordinul de încetare a lucrului la trei dintre
cleară a re ia ;iilo r intre Est si Vest Guver franceze in R. F. G., dacă guvernul că Franţa „ar fi fericită să c o n tri ni poporului — au în alte localităţi, la care au principalele ziare new-yorkeze. Această acţiune con
Un grup de demonstranţi vest- nul francez, a spus el, doreşte sta federal nu doreşte acest lucru". buie la soluţionarea pe cale paşnică scris minunate fapte de participat şi foşti parti stituie un protest îm potriva fuzionării ziarelor „New
germani purtau pancarte pe care bilirea de relaţii mai bune intre ţă a problemei vietnameze si crede că eroism in noua istorie a York Herald Tribune", „N ew York- W orld Telegram
se citea : „N ici un ban, nici un om rile occidentale si ţările Europei ră M inistrul francez s-a arătat o pti ea va putea să joace într-o zi un rol tării. zani, lu ptători în mişca and Sun" şi „Journal Am erican", in urma căreia un
săritene". mist în legătură cu posibilitatea so util in acest sens". Cu p rile ju l aniversă rea de rezistenţă.
pentru Vietnam ", iar demonstranţii număr de 2.000 de ziarişti şi m uncitori tipografi u r
Vorbind despre demersurile fra n
spanioli scandau : „Palomares să mează să fie concediaţi. Din cauza grevei, p rim u l nu
ceze în N A T O ., Couve de Mui ville măr nl noului ziar „W orld Journal Tribune" nu a mai
nu se mai repete
si-a exprim at părerea câ guvernul putut apare luni dimineaţa, asa cum era prevăzut.
VIETNAMUL DE SUD va avea Ioc la Stockholm Congresul Internaţionalei
Franţei „acţionează normal, aşa cum STOCKHOLM
Agenţia France Presse anunţă că între 5 şi 8 mai
partidelor socialiste din 50 de ţări.
c r iza n .a .t .o . Audieri în unele sociali.ste: la care vor participa peste 200 de lideri ai
® La Saigon şi in tru junta m ilitară saigoneză. tuaţia Este vorba de un com reatul prem iului Nobel pentru MOSCOVA
promis, prin care să amîne cit
Corespondentul agenţiei Reu-
Dorothv
chimie,
Crawfoot
subcomitete ale Congresului S. U. A. oraşele din centrul ţării antiguvernamentale sint gata mai m ult satisfacerea cereri compozitoarea Elizabeth Lutyc- ruia pentru seria sa de tablouri „Păm întul rusesc"
ter relatează că sentimentele
Văduva pictorului sovietic Serghei Gherasimov, că
Lee,
Hodgkin, poetul Lnuric
lor form ulate de budişti. Du
situaţie politică confuză
să se transforme în explozie, minică au fost anunţate hotă- ne, actorul James Roberston i-a fost decernat post-mortem Prem iul Lenin pe 1966.
W ASHINGTO N 25 (Agerpres),— americane din Franţa, ..a provocat SAIGON 25 (Agerpres). — in special Ja Da Nang si Hue. ririle Com itetului prelim inar, Justice, arhitectul M axw ell a hotăiît să cedeze acest premiu Fondului Păcii.
In două subcomitete ale Congre o profundă nem ulţum ire in rind urile Corespondenţii agenţiilor de In cursul zilei de duminică, la convocat sîmbătâ dimineaţa de Fry si a lţii.
sului S.U.A. încep săptămâna aceas politicienilor americani, si înalte o fi piesă continuă să transmită Saigon, Ea Nang şi Thu Duc guvernul saigonez cu p a rtici PRAG A
ta audieri privind rela ţiile Statelor cialităţi, ca secretarul de Stat Dean ştiri referitoare la existenţa, au avut Joc demonstraţii stu parea reprezentanţilor unor * La Praga a sosit o delegaţie a P a rtidului Comunist
Unite cu ţările vest-europene, mem Rusk, au făcut puţine eforturi pen atît la Saigon cit şi în oraşele denţeşti si ale catolicilor. grupări politice şi religioase NEW YORK 25 (Agerpres). din Austria, in frunte cu Franz M uhri, preşedintele
bre ale N.A.T.O. Această hotârîre a tru a ascunde aceste sim ţăm inte". din centrul ţă rii, a unei situa sud-vietnameze. S-a hotăiît G rupuri de tineri americani P.C. din Austria. L in delegaţie mai fac parte Friedl
fost luată ca urmare a deciziei pre S ubliniind câ la Washington se ma ţii politice confuze in perma In acelaşi tim p. guvernul crearea unui consiliu, care să care protestau îm potriva in Furnberg. membru al B iroului Politic, secretar al C.C.
şedintelui Franţei, de Gaulle, de a nifestă un curent de opinie in favoa nenţă pe .punctul de a lua un lui Ky se străduieşte să găseas organizeze si să conducă ale tervenţiei americane in V ie t al P.C. din Austria, şi Egon Kodicek, mem bru al B i
retrage Franţa din structura coman rea unei poziţii „dure" a S.U.A. faţă curs violent si periculos pen- că o cale pentru a calma si- gerile generale în vederea a l nam au instalat pichete în fala roului Politic al C.C. al P.C. din Austria.
damentului integrat al N A T O., ceea de Franţa, aceeaşi agenţie arată câ jv* x ; cătuirii unei Adunări consti unei săli din oraşul Minnea-
ce. după cum relatează agenţia există şi politicieni care cer adopta tuante şi a unui guvern civil. polis (Minnesota), unde vice ULAN DATOR
UPI, „a avut drept rezultat crearea rea unei atitudini mai conciliatorii El va fi alcătuit din 96 de preşedintele S.U.A., Hobert J. Ţedrnbai, prim -sccretar al C. C. al P artidului
unei stări de încordare Intre Franţa faţă de generalul de Gaulle. membri sî va proceda. în p ri Hum phiey. rostea o cuvînlarc Popular Revoluţionai* Mongol, a p rim it Ia 24 aprilie
si S. U. A.", ☆ mul rînd, la elaborarea unei cu p rile ju l conferinţei anuale delegaţia C.C al P.S.U.G, in frunte cu Gerhard Gru-
Subcomitetul senatorial pentru o- noi legislaţii electorale . a Asociaţiei naţionale a consi neberg, membru supleant al B iroului Politic, secretar
M anifestanţii
şcolare.
liilo r
peraţiile internaţionale va audia pe W ASHINGTON 25 (Agerpres). — Duminică, postul de radio al C.C al P.S.U.G , care face o vizită in Mongolia.
fostul secretar de stat, Dean Ache- Agenţia France Presse, citînd surse din Hue a transm is emisiuni purtau pancarte pe care era
scris : „Mumphrey. pune capăt
son, care a fost însărcinat de pre de la Washington, a dezvăluit la 23 cu un conţinut antiguverna LONDRA
şedintele Johnson să se ocupe de aprilie conţinutul declaraţiei făcute mental. in care au fost denun războiului din Vietnam ", „V ie t La 25 aprilie, organul P artidului Comunist din M a
namul trebuie redat vietnam e
problemele N A T .O. in cadrul De la 17 martie de ambasadorul S.U.A. ţate, po trivit agenţiei Rcuter, zilor". rea Bi itanie a apărut sub alt nume — „M orning Star".
partam entului de Stat. Celălalt grup. la Paris, Charles Bohlen, în faţa „manevrele guvernului m ilita r După tu ni se ştie. organul P artidului Comunist din
care îşi va începe dezbaterile m arţi, Subcomisiei afacerilor externe a Ca şi ale am ericanilor pentru a ® Noi avioane Marea Britanie apărea pină în prezent sub denum i
este subcomitetul pentru problemele merei Reprezentanţilor. „Retragerea împiedica organizarea dc ale rea de „D aily W orker". Noul ziar apare in şase pa
europene al Com itetului pentru re forţelor franceze din N.A.T.O. consti americane doborite gini. spre deosebire de „D aily W orker", care era edi
la ţiile externe al Camerei Repre tuie, probabil, a spus Charles Boh- geri in vederea creării unui tat numai în patru pagini.
zentanţilor. unde prim ul va fi audiat len. evenimentul cel mai important' guvern c iv il”. deasupra R. D. Vietnam
fostul reprezentant al S.U.A. pe lin din Europa de la terminarea războ BAGDAD
gă N.A.T.O,, Thomas Finletter. iului". M enţionind câ această hotă- • Proteste împotriva H AN O I 25 (Agerpres). — La Noul guvern irakian, lorm at la IR aprilie, a ţin u t
Referindu-se la aceste audieri, co rîre a Franţei poate aduce grave pre 24 aprilie, unităţile forţelor a r duminica prima şedinţă sub preşedinţia prim ului m i
respondentul din Washington al n- judicii structurii N.A.T.O., ambasa agresiunii americane mate ale R.D Vietnam au do- nistru. Abdel Rahinan al-Bazzaz. Postul de radio
genţiei UPI. subliniază câ „ele în dorul american a afirm at câ totuşi LONDRA 25 (Agerpres) - borit, in provinciile Ha Bac Bagdad menţionează câ prem ierul a făcut o trecere
cep într-o perioadă cînd N.A.T.O organizaţia atlantică ar fi puternică. Intr-o scrisoare publicată în şi Bac T liai, trei avioane m ili in revistă a situaţiei interne din ţară si a adus la cu
trece prin cea mai sprioasă criză dc Ambasadorul american a am intit, ziarul „Times", 54 de persona tare americane care au pătruns noştinţa m in iştrilor măsurile adoptate in ultim ele zile
cînd Tratatul a fost semnat in 1949 de asemenea, motivele pentru care lită ţi din lumea artelor şi lite în spaţiul aerian deasupra a- „în vederea m enţinerii o rd in ii". Baz.zaz deţine în noul
si relaţiile dintre Statele U nile si generalul de Gaulle a luat hotârîrea raturii din Anglia protestează cestor provincii. P ilo ţii avioa cabinei şi lunctia de m inistru de interne.
Franţa au atins punctul cel mai co- de a retrage forţele franceze din îm potriva politicii americane nelor au fost făcuţi prizonieri.
boiît de la terminarea celui de-al N A T O ., printre acestea m enţionind în Vietnam si îm potriva spri P otrivit agenţiei VNA, pinâ PNDM PENII
doilea război mondial". Agenţia men dorinţa Franţei de a .nu fi im plicată La Hue si Da Nang au continuat m anifestaţiile antigu jin u lu i acordat de guvernul la 24 aprilie anul acesta pier Li Sicn-nicn, vfeepremier al C onsiliului de Stat al
ţionează că hotânrea guvernului intr-un conflict in afara Europei. El vernamentale. In foto : La Hue, un reprezentant al autorită laburist acestei politici. Republicii Populare Chineze, a sosit la 24 a prilie în
francez de a se retrage din coman a subliniat însă câ Stalele Unite „nu ţilo r m ilitare, învaţă un grup de tinere fete să mînuiascâ derile aviaţiei americane în capitala Cambodgiei. într-o vizită de prietenie, la in
damentul integrat al N.A.T.O. şi de pot fi de acord cu aceste puncte de puşca m itralieră pentru a fî pregătite să poată lupta în caz Printre semnatari se numă R E. Vietnam se ridică la 984 vitaţia guvernului cambodgian
a cere retragerea bazelor si trupelor vedere". de nevoie îm potriva trupelor guvernului Ky. ră scriitorul E. M. Foi-steri; .Iau-, de avioane.
fiedaclîasl adm inistraţia ziarului str. Dr. Petru Groza n r.25, telefon 15 8 8, 12 75, 15 85, 12 11. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. — nr, 263 328 din 6 noiembrie 1949, — T iparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva.
<0 065