Page 89 - Drumul_socialismului_1966_04

PROLETARI OIN TOATE TARILE, UNITI-VA I

m m m
* MW m m
* * ■
H S i l p l l r
• -*a: :•$. : Wjfyj .... r .•

§ăr 'tţ-^£i*: S:- i <;
.- . >■
-
QRG&M AL CDMITETULUt REGIONAL HUNEDOARA AL P.Cfl. SI AL SfATULIII POPULAR REGIONAL

ANUL XVIII. NR. 3521 MIERCURI 27 APRILIE 1966 4 PAGINI - 25 8ANI

Investiţiile anului 1966

P A G IN A 2
RITMICITATEA REALIZĂRII

VA

CONSTRUCŢIILOR DE LOCUINŢE G Î N D I Ţ I a- v v V & y g f m

LA J i p ^ I
Comitetul regional de partid a organizat o analiză T.R.C.H. din Cugir. arh larcm srhi Constantin, direc­
a stadiului realizării plunului de investiţii pe şantie­ torul D.S A P C Deva ing Popa Alexandru, şeful sec­
rele de locuinţe şi social-culturale din regiunea noas­ ţiu n ii de investiţii a Statului popular regional, Râ-
tră. la care a participat activul de partid cc-şi desfă­ eeanu Viorcl. preşedintele Comitetului executiv a) Sfa­ BRĂŢARA ? * & : i
şoară munca in acest domeniu. De asemenea, la şe­ tului popular orăşenesc Hunedoara. Tuiean loan. di­ u f j t i m y i ? j - ■ j g
dinţă au participat secretari ai comitetelor raionale rectorul Direcţiei comerciale regionale, ing. Popescu
şi orăşeneşti de partid, ai comitetelor şi organizaţiilor Slclian,. directorul T.R.C.H., ing llla j Traian, pre­
de partid do pe şantiere, preşedinţi - i unor comitete şedintele Com itetului executiv al Sfatului popular oră­ DE AUR ?“ t t f e ţ T / * » * „ „ rY r &
executive ale sfaturilor populare raionale şi orăşe­ şenesc Petroşani, ing. Ramba Mircca. vicepreşedinte
neşti, şefi de şantiere şi loturi, maiştri şi muncitori al ComitetuHii executiv al Sfatului popular regional
fruntaşi, arhitecţi şi ingineri de la unităţile de pro­ Hunedoara.
iectare şi reprezentanţi r i beneficiarilor de investiţii. In concluzie a luat cuvîntul tovarăşul GltFORGHE
Tovarăşul NICODIM HOŞCA, secretar al Comitetu­ C ĂLIN , prim-secrctar al Com itetului regional Hune­ A G R IC ULTU RA în f l o r i t o a r e Foto: V. ONOIU
lui regional de partid, a prezentat o inform are p ri­ doara a) P.C.R.. care s-a referit la necesitatea asigu­
vind uciivilulen desfăşurată în prim ul trim estru pen­ ră rii mai operative a şantierelor cu documentaţii teh­
tru realizarea planului pe şantierele de locuinţe şi so- nice de execuţie, intensificarea in continuare a rit­
cial-ciilturale din regiunea noastră m ului dc muncă in scopul recuperării restanţelor şi Timpul nu aşteaptă
Pe marginea inform ării prezentate au luat cuvîntul îndeplinirii planului dc apartamente pe anul 1966, îm ­
tovarăşi» : Boierii Grigore, secretar al organizaţiei de bunătăţirea calităţii lucrărilor. V orbitorul - subliniat
partid de la şantierul nr IV a) I.C.S.H.. iVIarcu Nico- necesitatea ca organele şi organizaţiile de partid să-şi
lac. secretarul com itetului de partid de la grupul de intensifice activitatea, astfel ca in anul 1966 planul
şantiere nr 1 al T.R.C.H. din Deva, Turnă Dum itru, dc investijii să fie depăşit, creindu-sc condiţiile ne­
inginer şef Iu grupul de şantiere nr. 2 al T.R.C.H din cesare desfăşurării unei activităţi mai bune în anul Grăbiţi însămînţatul porumbului!
Petroşani, Andor Dum itru, şeful şantierului nr. 4 al 1967.

In regiunea Hunedoara, în planul în ansamblu. Conducerile T.R.C.H. din Valea Jiului urmează să se cre­ pentru .semănat se realizează vite­
cincinal se prevede construirea a c ir­ .şi l.C.S H. au elaborat planuri de mă­ eze un lot specializat pentru efec­ Ritm necorespiiRzător ze m ici ? Valea
ca 20 000 apartamente, un însemnat suri tehnico-organizatorice bine chib­ tuarea lucrărilor de sistematizare, Sîngeorgiului R2 25
număr de săli de clasă, săli de gim ­ zuite, cu responsabilităţi concrete şi în vederea recuperării tuturor res­ ★ Nădăştia
nastică. dispensare medicale, nu­ termene de înfăptuire. In baza hotă- tanţelor. In raionul Brad însăm înţatul Zdrapţi 45 19 O situaţie asemănătoare se în- Superioară 85 28
me) oase spaţii comerciale, ame­ ririi plenarei Com itetului regional de Ca urmare a m ăsurilor luate, u- porum bului se desfăşoară într-un Ribiţa 55 — tilneşte şi în cooperativele agri­ Peştişul Marc 70 25
najări şi dotări ale staţiunilor bal- partid din decembrie 1965 s-au luat nităţile de construcţie au reuşit să ritm încetinit. Pină ieri, din cele Rişculiţa 52 5 cole de pe raza oraşului regional Peştişul Mic 130 4
neo-climatei ire. Numai in 19C6 pla­ măsuri de organizare mai raţională îndeplinească planul producţiei va­ 800 de hectare planificate au fost B irtin 50 5 Hunedoara. Aici, pină azi s-au in- Hăjdat 22
nul de stat prevede executarea a a activităţii de producţie, de folosire lorice şi să execute în prim ul tr i­ semănate cu porumb doar 87, ceea Vaţa 192 20 sâmînţat abia 533 de hectare cu Nădăştia
4 157 apartamente, scoli, continuarea mai deplină a utilajelor, de întărirea mestru al acestui an un volum mai ce reprezintă m im ai 10,8 la sută porumb din cele 1.712 planificate. Inferioară 94 25
lu cră rilo r la spitalul cu 700 de pa­ disciplinei in muncă. înlăturarea mare de lucrări decît în aceeaşi pe­ din sarcina de plan. In general a- In multe unităţi şi în special în Sint unităţi unde abia ieri a în­ Mînerâu 70 10
Nandru
tu ri din Hunedoara, terminarea casei stagnărilor, asigurarea unei asisten­ rioadă a anului trecut. La T.R.C.H ceastâ situaţie se datoreşte slabei cele unde semănatul a început, e- ceput semănatul porum bului, cu 94 11
Izvoarele
de cultură din Petroşani, numeroase te tehnice corespunzătoare şi apro­ planul de construcţii-monta.i a fost preocupări a consiliilor de condu­ xistau condiţii pentru desfăşura­ toate că existau condiţii pentru Strei- 75 IR
spaţii comerciale si uit volum în­ vizionare ritm ică cu materiale. A fost îndeplinit în proporţie de 113,9 la cere pentru folosirea din plin a rea acestei lucrări într-un ritm ca această lucrare să înceapă mai
semnat de lucrări edilitare aferente. atacat din vreme un front larg sută, al productivităţii muncii în pro­ u tila je lo r existente. Pfnă azi si­ mai intens. Dar, nefiind folosite din timp. Aşa stau lucrurile la sîngeorgiu 80 10
Spre deosebire de alţi ani, a cti­ de lucru în .cadrul căruia s-au porţie de 109,6 la sută. Rezultate tuaţia însăm iînţării porum bului din plin cele 22 de tractoare şi 13 Batiz şi Peştişul Mic. Iată cum se
vitatea pe şantierele de locuinţe şi îm binat mai judicios lucrările de bune a înregistrat şi şantierul nr. 4 se prezintă astfel : semănători 2 S.P.C.-2, realizările prezintă situaţia însăm înţării po­
social-culturale a început anul acesta roşu cu cele de finisaje, dind po­ de construcţii civile al l.C.S H. : pla­ la semănatul porum bului sînt rum bului pină azi în citeva coo­ Din situaţia prezentată reiese
in condiţii m ult mai bune. Biroul Co­ sibilitatea folosirii raţionale a fo r­ nul de producţie s-a îndeplinit în U N ITA TE A plan realizat sub posibilităţi. Spunem acest lu ­ perative agricole : destul de clar lipsa de preocupa­
m itetului regional de partid «a dat ţei de muncă şi a utilajelor. Aceas­ proporţie de 100,1 la sută, iar al pro­ hectare hectare cru, cu a tit mai m ult, cu cît a- re a consiliilor de conducere ale
indicaţii beneficiarilor, proiectanţilor tă măsură, completată cu organiza­ ductivităţii muncii 101,1 ia sută. proape întreaga suprafaţă desti­ U N ITA T E A plan realizat cooperativelor agricole pentru im ­
şi constructorilor in privinţa asigură­ rea lucrului pe două schimburi la Brad G5 7 nată c u ltu rii porum bului se poa­ hectare hectare pulsionarea ritm u lu i de executa­
rii din tim p a docum entaţiilor, ca­ turnări de betoane, zidării şi mon­ Mesteacăn 45 4 te lucra mecanizat. re a însăm înţârilor. Ne referim
tări de planşee, a contribuit nom ij- Un procent
pacităţilor de execuţie şi îm bunătă­ Cărăstău 60 — Teliuc 40 35 la faptul că exista posibilitatea
ţir ii organizării activită ţii de pe şan­ locit la creşterea eficienţei lucră­ Lunca 72 g Se motivează faptul că din cau­ Batiz 100 23 obţinerii unor rezultate mai bune
tiere. Ca urmare. Comitetul executiv rilor. de care nu reflectă Rişca 32 __ za um idităţii solului nu s-a înce­ Strei 126 13 la însăm înţări dacă toate consiliile
al Sfatului popular regional a luat Pentru scurtarea termenelor Ţebea 78 10 put semănatul. De ce însă în uni­ Zlaşti 25 16 de conducere ar fi fost preocu­
măsuri pentru asigurarea cu fon­ execuţie s-a trecut la o mai siste­ Săliştc 54 7 tăţile unde s-au creat condiţii Boj 80 30 pate mai îndeaproape de această
duri şi documentaţii necesare )u- matică activitate de montaj Pe şan­ posibilităţile reale problemă. Este de neexplicat de
•rărilor prevăzute în planul de in ­ tierele din Deva, Petroşani. Cugir, ce la Hăjdat nu s-a început încă
vestiţii. asigurarea amplasamentelor, Alba Iu li a şi Hunedoara s-au efec­ semănatul porum bului nici la 26
cît si sporirea capacităţii de proiec­ tuat preansamble de instalaţii, s-au Un indicator principal al activită­ Situa)ia însăm înfării porumbului în cooperativele aprilie Faţă de situaţia existentă
tare la D S . A P C . Deva. In cadrul prefabricat o seamă de elemente de ţii constructorilor îl constituie rea­
Sfatului populai- regional, in vede­ construcţie, iar folosirea cofrajelor lizarea planului fizic. Or, tocmai a- agricole la data de 26 aprilie a. c. atit in raionul Brad cit şi în u n i­
rea pregătirii si u rm ă ririi corespun­ glisa.nte s a extins la execuţia a cesta a rămas in prim ul trim estru în tăţile de pe raza oraşului regional
zătoare a în d e p lin irii sarcinilor de 1.000 de apartamente urma realizărilor valorice. Numărul In ultim ele zile, ca urmare a m ăsurilor tehnice şi or­ Hunedoara trebuie luate măsuri
construcţie, n luat fiin ţă o secţiune In vederea executării în condiţii de apartamente date în folosinţă în ganizatorice luate dc către conducerile unită ţilor agri­ eficiente pentru grăbirea ritm u ­
de investiţii, care a devenit bene- mai bune a finisajelor exterioare, această perioadă în întreaga regiune cole, sub îndrumarea şi cu s p rijin u l organizaţiilor de
ficia m l tuturor lu cră rilo r de locu­ atît ta blocurile predat? în anii pre­ nu reprezintă dreît 5 la sută clin pla­ partid, ritm u l lu crărilor dc însămînţarc a porum bului lui de însâmlnţare.
nul întregului an. De ce s-a ajuns în
inţe şi social-culturale. cedenţi. cît si la cele aflate în exe­ această situaţie nefavorabilă ? s-a îm bunătăţit sim ţitor In cursul zilei dc ieri, spre
Avînd asigurate condiţii mai cuţie, în cadrul T.R.C.H. s-au consti­ exemplu, datorită folosirii cu randament sporit a trac­
că
be­
Sp constată
principalul
bune decît în alţi ani, constructorii tu it io tu ri specializate, rare îşi des­ neficiar de lucrări — secţiunea de toarelor şi atelajelor, s-a reuşit să se însămînţezc mai
de la T.R.C.H. şi 1 C.SH. au avut făşoară activitatea pe baza unor investiţii a Sfatului popular regio­ m ult de 3.400 hectare cu porumb. Numeroase alte coo­ Utilajele să fie
posibilitatea să-şi creeze un front grafice concrete de mişcare a fo r­ nal — încă nu s-a arh ita t în între­ perative agricole, printre care am intim pc cele din
larg de execuţie ; din cele 77 blo­ ţelor de muncă, a schelelor si u ti­ gime de obligaţiile ce-i revin. La Toloi, Cunţa, Foit şi Ohaba, au efectuat această lucrare
curi ce se vor da în folosinţă în lajelor. Deoarece şi la lucrările de data actuală un număr de 546 apar­ pe întreaga suprafaţă prevăzută. folosite raţional
1966. 65 se aflau la 1 ianuarie în sistematizare pe verticală s-au con­ tamente, cu plan de predare în 1966, Cele mai bune rezultate la semănatul porum bului *
di feri te stadii de execuţie. Ataca­ semnat răm îneri în urmă s-a trecut sînt neasigurate cu proiecte de le-au înregistrat unităţile agricole din raioanele Sebeş
rea în proporţii masive a lucrărilor la mecaniz.area într-un procent mai execuţie T rustului regional îi lip ­ şi Alba, unde organizaţiile de partid urmăresc îndea­ Urm ărind modul cum se desfă­
prevăzute în planul anului 1966 a mare a operaţiunilor, prin reparti­ sesc documentaţiile pentru 198 de proape materializarea prevederilor planurilor de mă­ şoară insumînţatul porum bului în
permis conducerii şantierelor organi­ zarea unui număr suficient de u ti­ apartamente în m icroraionul B -fC suri întocmite pentru această campanie. De asemenea, raionul Orăştie, se constată că in
zarea mai temeinică a locurilor de laje care 6ă asigure efectuarea m un­ din Petroşani şi 88 de apartamen­ se constată o îm bunătăţire a ritm u lu i dc executare a numeroase cooperative agricole
muncă, îm bunătăţirea sistemului de cii în două schimburi. Intr-un v i­ te în microraionul Tudor Vladi- însăm înţârilor şi în cooperativele agricole din raioanele există o preocupare susţinută pen­
urm ărire şi coordonare a execuţiei itor apropiat pe şantierele T.R.C.H. mirescu. etapa a IT-a din Lupeni, Orăştie şi Haţeg. tru a termina această lucrare in ­
din care cauză nu se pot ataca lu ­ In un ităţile agricole din raionul Brad şi cele dc pc tr-o perioadă cît mai scurtă. Spre
crările O situaţie nefavorabilă se în- raza oraşului regional Hunedoara există încă însemnate exemplu, la cooperativele agricole
tîlneşte şi la şantierul nr. 4 al l.C.S.H. rezerve pentru intensificarea însăm înţărilor, fapt ce tre­ din Băcăinţi şi Foit, unde forţele
Din planul aferent anului în curs buie să determine consiliile de conducere ale coopera­ şi m ijloacele s-au utilizat cu ma­
nu s-âu asigurat proiecte pentru tivelor şi pc mecanizatori să asigure o folosire mai ju ­ xim um de randament s-a te rm i­
construirea a 348 apartamente, pen­ dicioasă a forţelor şi m ijloacelor dc care dispun. nat semănatul porirm ului. In
tru lucrările edilitare aferente, fiind Tim pul fiind destul dc înaintat, este necesar ca în rîndul u n ită ţilo r avansate cu se­
încă nerezolvate şi problemele de toate cooperativele agricole să se urmărească creşterea mănatul sc situează şi cooperati­
proiectare şi execuţie a magistrale­ vitezei zilnice pentru a impulsiona ritm u l semănatului, vele agricole din $ibot şi T ăr-
lor de apă, canalizare şi term ofi- ceea cc va asigura scurtarea perioadei dc executare a târia. care au realizat mai m ult
care, la care urmează să se racor­ acestei lucrări şi obţinerea unor recolte sporite. In ace­ de 80 la sută din suprafeţele pla­
deze reţelele din m icroraionul IV: laşi tim p trebuie acordată o atenţie deosebită calităţii nificate. In cel m ult 2-3 zile aces­
Constructorii au întîm pinat unele lucrărilor, pe această cale putindu-se influenţa pozitiv te cooperative vor termina semă­
greutăţi determinate de neeliberarea asupra soartei producţiei. Răspunderea pentru calita­ natul.
tea insăm inţârilor o poartă in prim ul rînd specialiştii,
(Continuare în pag. a 3-a) Peste 73% Intre 45—65% Sub 35% care au datoria să fie prezenţi zi de zi pe teren. (Continuare In pag. a 3-a)
Vizita în ţara noastră

a ministrului de externe ai Franţei
INTILNIRE CU ACADEMICIANUL VICTOR EFTIMIU M inistrul afacerilor externe al
nescu, ambasador, directorul proto­
Franţei, M aurice Couve de M urville, colului din M inisterul A facerilor Ex­
şi persoanele cart îl însoţesc, an ple­ terne, precum si de .lean Lotus Pons,
cat m arţi dimineaţa, cu un avion ambasadorul Franţei la Bucureşti, şi
La aniversarea a 55 de ani de teatrului din Petroşani era a rh i­ dat noi calităţi, nu e numai o re­ special, intr-o călătorie pe litoralul membri ai ambasadei.
la debut, scriitorul-poet-dram a- plină. Tineri şi vlrstnici, elevi şi prezentaţie teatrală, ci şi o învă­ M ării Negre, pentru a vi2 ita staţiu­ Oaspeţii au vizitat staţiunile M a­
turg, academicianul Victor E fti- studenţi au venit la întilnirea cu ţătură din tradiţia clasică, o evo­ nile balneo-climatcrice. maia şi Eforie Nord, precum şi M u­
miu, care a îm plin it de curînd 77 academicianul V ictor E ftim iii. care a unor vrem uri istorîco-le- fn tim pul călătoriei, m inistrul a-
de ani de viaţă, se afla în m i j ­ Aici, dram aturgul a vorbit despre gendare facerilor externe francez a fost în­ zeul regional de arheologie.
locul publicului din Petroşani. A numeroasele creaţii ale sale, stă­ Cum primele luni ale acestui an soţit de Victor D im îtrîu. ambasado­ După-amiază. m inistrul dc externe
ţinut să fie de faţă Ia premiera pe ruind îndeosebi asupra . operei au fost bogate în aniversarea şi rul României la Paris, Cornel Bog­ francez şi persoanele care îl înso­
care colectivul teatrului de stat puse în scenă de colectivul din comemorarea m ultor personalităţi dan. director în M.A.E., Dîonisie lo- ţesc. s-au înapoiat în Capitală.
de aici o prezenta în seara zilei Petroşani. : ale c u ltu rii şi artei româneşti, ★ ★ ir
de 23 aprilie 1966: „A triz ii", ope­ — Am evocat in această trage­ scriitorul a oferit publicului, reci­ Prim-vicepreşedintele Consiliului facerilor externe, Gheorghe Cioară,
ră de o reală valoare dramatică, die povestea fam iliei atriz.ilor, re­ tind cu vigoare tinerească, cite­ de M in iştri al Republicii Socialiste m inistrul com erţului exterior. V ictor
inspirată din antichitatea elenă gii Argolidei, fam ilie sfîşiată de va din odele sale închinate ..celui România, Alexandru Bîrlâdeanu. a D im itriu. ambasadorul Republicii
In seara premierei, marele dram a­ patim i şi răzbunări M aterialul ce fuse împărat şi proletar", „rap­ p rim it m arţi după-amiază pe m inis­ Socialiste România la Paris, precum
turg a urcat pe scenă pentru a l-am cules din tragediile eline, ai sodului de la M ircesti". „poetului trul afacerilor externe al Franţei, şi Jacques de Beaumarchais, directo­
aduce personal cuvinte de m ulţu­ căror părinţi au fost Eschil. So- ţărănim ii'... Şi. ca o încheiere, a Maurice Couve de M urville. rul general al afacerilor politice din
mire colectivului teatrului, care focle si Euripide. Am folosit, con- prezentat cel mai strălucit frag­ La întrevedere, care s-a desfăşurat M inisterul Afacerilor Externe al
a dăruit prin „A triz ii" un specta­ densîndn-le, tragediile lui Eschil ment în versuri din fantezia dra­ într-o atmosferă cordială, au p a rti­ Franţei, Bruno de I.eus.se, directorul
col de o înaltă ţinută artistică. „ Agamemnon". „Coeforele". si matică „Cocoşul negru", lucrare cipat Cornelii.) Mânescu, m inistrul a-. de cabinet al m inistrului
— Aduc toate m u lţum irile şi „Eumenidele", am luat cele două care, apărută de curînd intr-o
felicitările mele conducerii tea­ Electre (a lui Sofocle şi a lui Euri­ nonă ediţie, cunoscută fiind prin
tru lu i din Petroşani, regizorului şi pide), m-am folosit şi de „Ifigenîa în valoarea eî, n-a avut tim p să Primirea unei delegaţii a R.P. Ungare
actori care an realizat un Aulis", „Elena" şi „Troienele" ale stea nici o zi în raftu rile lib ră ­
spectacol m inunat cu piesa mea lui Euripide. Am vrut să ofer pu­ riilor. de către tovarăşul Petre Blajovici
„A triz ii" Teatrul din Petroşani blicului o imagine concentrată a P rintr-un gingaş buchet de flori
îşi îndeplineşte cu acest specta­ dramei pe care ne-a lăsat-o a nti­ de primăvară. însoţit dc o sinceră Vicepreşedintele C onsiliului de M i­ ţă Floi-ea, vicepreşedinte, şi Dum itru
col. modern montat, şi o datorie chitatea greacă, evocarea bleste­ urare, publicul din Petroşani şi-a niştri, Petrp Blajovici. a p rim it m arţi Hoit. secretar general al com itetului.
educativă : de a readuce in pre­ m atului neam al fam iliei regale exprim at gîndurilc cele mai cura­ dimineaţa delegaţia Secţiei S fatu ri­ întrevederea a decurs într-o at­
zent peisagiile Eladei străvechi. din Mîcena, dramă petrecută cu te si stima pentru acela care a dă­ lor populare de pe lingă Consiliul de mosferă prietenească.
fU u iile lui Agcrmc-nTriOn, rucrtcilo cîte*a secolt înainte dt> epoca în­ ru it peisajului c u ltu rii româneşti, M iniştri al R, P. Ungare, care ne v i­ it
floritoare a Micenei Spectacolul in fiecare an de la debut, ci te o zitează ţara, in frunte cu dr. Tibor — bază. Josef Vince. ambasa­
rul Troiei. Klytemestra, Electra, lucrare dramatică în versuri sau Kovacs, adjunct al secţiei. dorul R. P. Ungare la Bucureşti, a
de aseară, şl cele ce vor conti­
Oieste, Elena... nua de azi, spectacol căruia regi­ proză. Au luat parte Cornel Fulger, pre­ organizat o în tîlnire prietenească eu
Hala lam inorului de 800 mm de la Hunedoara: înainte de a şedintele Com itetului de stat pentru
In dimineaţa următoare, sala zorul Ion Olteanu şi actorii i-au LU C IA LIC IU prile ju l vizitei în ţara noastră a de­
porni în drum către beneficiari, laminatele fac un ultim popas îndrumarea şi controlul organelor lo­ legaţiei ungare
pe masa de ajustare. cale ale Adm inistraţiei de Stat, T i- (Agerpres)