Page 9 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 9

TOATE  TARILE.
                                                                                                                                                                                                     COMUNICAT

                                                                                                                                                         PAGINA  1                         La  invitaţia  Consiliului  de  Stat  al  Republicii  Socialiste  Româ­
                                                                                                                                                                                       nia  şi  a  Comitetului  Central  ai  Partidului  Comunist  Roman,  pre­
                                                                                                                                                                                       şedintele  R.S.F.  Iugoslavia  şl  secretarul  general  al  U.C.L,  Ioslp
                                                                                                                                                                                       Broz  Tito  cu  soţia,  vor  face  o  vizită  oficială  in  Republica  Socia­
                                                                                                                                                     D U PĂ                            listă  România  in  a  doua  jumătate  a  lunii  aprilie  a c.



                                                                                                                                                     V IC TO R IA                                Primarul  oraşului  Bruxelles


                                                                                                                                                          LABURISTĂ                        şi-a  încheiat  vizita  în  ţara  noastră

                                                                                                                                                                                        Simbătâ  dimineaţa,  prim arul  ora­  sitatea  Bucureşti,  unde  s-au  în tre ţi­
                                                                                                                                                                                      şului  Bruxelles,  Lucien  Cooremans,   nut  cu  acad.  Gheorghe  Mihoc,  recto­
                                                                                                                                                                ALEGERI               împreună  tu   Ion  Cosma.  preşedinte­  ru l  U niversităţii,  şi  alţi  mem bri  ai
                                                                                                                                                                                      le  Sfatului  popular  al  oraşului  Bucu­  corpului  profesoral.
                                                                                                                                                                                      reşti.  şi  a lţi  membri  ai  Com itetului   Seara,  oaspetele  belgian  a  părăsit
                                                                                                                                                                                      executiv  au  făcut  o  vizită  la  U niver­  Capitala,  îndreptîndu-se  spre  patrie.

                                                                               O  preocupare  actuală
                                                                                                                                                    DESERVIREA  POPULAŢIEI
                                                                               Pregătirile  pentru




                                                                                 Cel  de-al  IX -lea  Congres  al                                   LA  UN  NIVEL  MAI  ÎNALT!
                                                                               P artidului  Comunist  Român  a
                                                                               pus  în  faţa  lu crătorilor  din  agri­  irigaţii
                                                                               cultură  sarcini  de  mare  răspun­
                                                                               dere  în  ceea  ce  priveşte  extinde­                                Ieri  s-au  încheiat  lucrurile  confe­  servire  cu  spaţii  moderne,  bine  do­  calificarea  cooperatorilor  Astfel,  şco­
                                                                               rea suprafeţelor  irigate.  Pentru  în­  m ul  în  care  se  lucrează  fn  uncie   rin ţe i  regionale  a  cooperativelor  meş­  tate  cu  instalaţii,  utilaje  şi  m obilier.   lile   profesionale  UCECOM   au  fost
                                                                               făptuirea  lor  cu  succes.  în  raionul   unităţi  este  cu  totul  necorespun­  teşugăreşti.  C onferinţa  a  făcut  o  a-   Datorită  preocupării  care  a  existat,   absolvite  de  402  tin e ri  socializaţi  in
                                                                               Alba.  po trivit  studiului  făcut,  s-a   zător.  La  cooperativele-  agricole   naliză  profundă  a  rezultatelor  o b ţi­  in  legiunea  noastră  funcţionează  în   meserii  ca  electromecanică,   electri­
                                                                               ajuns  la  concluzia  că  piuă  în  s-   din  V in ţu l  de  Jos,  Totoi,  Ciugud   nute  in  activitatea  de  deservire  a   prezent  14  complexe  de  deservire  şi   cieni,  lăcătuşi,  instalatori,  b iju tie ri,
                                                                               nul  1970  pot  şi  trebuie  să  fie  ir i­  si  Benic  am enajările  pentru  iri­  populaţiei,  îndeplinirea  indicatorilor   două  microcomplexe.  Totodată,  s-au  blănuri  etc,  iar  alţi  500  membri  coo­
                                                                               gate  aproape  2.000  hectare.  Pen­  garea  suprafeţelor  planificate  nici   de  plan  şî  a  tuturor  sarcinilor  care'               peratori  au  fost  calificaţi  la  locul  de
                                                                               tru   acest  an  suprafaţa  ce  urmea­  nu  au  început.  O  cauză  care  a  de­  stau  în  faţa  cooperatorilor.  Un  ac­  ÎNSEMNĂRI  PE  MARGINEA   muncă.
                                                                               ză  a  li  irigată  trebuie  să  ajungă   term inat  i ăminerea  in  urmă  a  fost   cent'deosebit  s-a  pus  pe  valorificarea   LUCRĂRILOR  CONFERINŢEI   S-a  apreciat  că  în  comparaţie  cu
                                                                               la  cel  puţin  297  hectare  din  care   re p rim ire a   la  tim p  a  proiectelor   p o sib ilităţilo r  şi  rezervelor  existente    nivelul  de  dezvoltare  a  regiunii,  cu
                                                                               64  hectare  la  cultura  mare.    necesare.                        in  vederea   îm bunătăţirii  în  conti­  UNIUNII  REGIONALE         cerinţele  şi  pretenţiile  populaţiei,  din
                                                                                 Cum  este  şi  firesc,  îndeplinirea                               nuare  a  m uncii.                     A  COOPERATIVELOR            ce  în  ce  mai  mari,  în  activitatea  co­
                                                                                                                    Pentru  acest  an.  gospodăria  a-
                                                                               acestor  sarcini  depinde  de  pregă­  gricolă  de  stat  din  Alba  Iulia  ur-   Din  lucrările  conferinţei,  a  reie­  MEŞTEŞUGĂREŞTI  operaţiei  meşteşugăreşti  sc  manifestă
                                                                               tirile   ce  se  fac.  de  calitatea  lu ­  unează  să  îruge  o  suprafaţă  de   şit  că,  sub  îndrumarea  permanentă                  încă  unele  deficienţe.  Este  vorba  de
                                                                               cră rilo r  executate.  In  multe  coo­                              a  organelor   si   organizaţiilor   de   a tribuit  şl  alte  spatii  în  cadrul  com­  faptul  că  gama  prestaţiilor  de  ser­
                                                                               perative  agricole  din  raion  con­  peste  100  hectare.  Pe  o  porţiune   partid,  în  perioada  raportată  s-a  dez­  plexelor  comerciale,  iar  din  fonduri­  vicii  nu  a  cunoscut  peste  tot  aceeaşi
                                                                               siliile   de  conducere  şi  cadrele  de   onsemnată  sînt  necesare  lucrări   voltat  continuu  activitatea  de  deser­  le  proprii  s-au  executat  ateliere  de   dezvoltare,  ini*  unele  unităţi  m ult  so­
                                                                               specialişti  dovedesc  o  preocupa­  de  rea-menajare  a  sistemului  de   vire.a  populaţiei  prin  organizarea  de   producţie,   s-nu   amenajat  şi  în fru ­  licitate  de   populaţie  au  un  număr
                                                                               re  susţinută  pentru  amenajarea   irigaţie  părăsit  cu  eiţiva  ani  în   forme  noi,  prin  extinderea  şi  perfec­  museţat  unităţile   vechi.  In  acelaşi   redus  de  lucrători  sau  nu  sînt  dotate
                                                                                                                  urmă.  Dar,  cu  toate  că  tim pul
                                                                               şi  reamenajarea  suprafeţelor  pla­  este  înaintat,  efectuarea  lu cră ri­  ţionarea  celor  existente  in  scopul  sa­  tim p  a  crescut  num ărul  lucrătorilor   corespunzător.
                                                                               nificate.  Jn  această  direcţie  un                                 tisfacerii  cit,  mai  depline  a  cerinţelor.   cooperatori,  rît  şi  gama  serviciilor   Luînd  cuvîntul  in  cadrul  lu cră rilo r
                                                                               exemplu  pozitiv  il  oferă  m em brii   lo r  de  curăţare  a  canalelor  şi  de   Intr-iO  serie  de  ram uri  ra  radio-'tele-   prestate  de  ei.  Ca  u.rmare,  aşa  după   conferinţei,  tovarăşul  Nicodim  Roşea,
                                                                               cooperativei  agricole  de  produc­  reparare  a  bazinelor  se  desfăşoa­  viziiţne.  tricota je,  mobilă  la  comandă,   cum  a  reieşit  din  lucrările  conferin­  secretar  al  C om itetului  regional  Hu­
                                                                                                                  ră  nesatisfăcător.  Există  condiţii
                                                                               ţie  din  M ihalţ, care  tim p  de cîteva   depline  pentru  ca  întreaga  supra­  prestări  de  servicii, în  construcţii’,  ae-   ţei,  munca  s-a  îm bunătăţit  an  de  an,   nedoara  al  P.C.R.  a  transmis  delega­
                                                                                zile  au  participat  în  număr  de                                itivuatea  a  înregistrat  creşteri  im por­  ritm u l   de   creştere   a  piestărilor   ţilo r  şi  in vita ţilo r,  tuturor  coopera­
                                                                                                                  faţă  prevăzută  să  fie  a m en a jată^1
                                                                               peste  300  braţe  de  muncă  la  c-   şi  irigată.  In  acest  scop  este  ne­  tante,  dublîndu-se  si  chiar  trip lîn du-   înregistrând  o  medie  de  12  la  sută.   to rilo r  din  regiune,  din  partea  Comi­
                                                                               fectuarea  lu cră rilo r  necesare  ir i­  cesar  ca  cele  4  tractoare  desti­  st  Ceea . ce  a  contribuit - mul,t  la  îm ­  S-au  făcut  paşi  înainte  şi  în  ce  p ri­  tetului  regional  de  partid,  un  salut
                                                                               gării  grădinii  de  legume.  Munca   nate  executării  lu cră rilo r  de  a-   bunătăţirea  deservirii  populaţiei  prin   veşte  executarea  unor  lucrări  de  bu­  călduros  şi  fe licită ri  pentru  rezulta­
                                                                                                                                                                       meşteşugăreşti,
                                                                                                                                                    unităţile  cooperaţiei
                                                                               susţinută  desfăşurată  este  concre­  «menaiare  să  fie  folosite  în  mod   a  fost  preocuparea  p en tru .  lărgirea   nă  calitate,  efectuate  in  mod  conştiin­  tele  obţinute,  urîndu-le  totodată  noi
                                                                               tizată  în  fapte  demne  de  remarcat.   mai  judicios,            şi  modernizarea  reţelei  de  unităţi.  In   cios  şi  operativ.    succese  în  activitatea  de  viitor.  V or­
                                                                                lEi  au  reuşit  să  pregătească  in                                u ltim ii  patru  ani  s-au  construit  si   La  îm bunătăţirea   permanentă   a   bitorul  a  apreciat  că  în  ultim u l  tim p
                                                                               vederea  irig ă rii  o  .suprafaţă  de            X.  G IUR G IU    dat  in  folosinţă  9  complexe  de'  de­  ca lităţii  prestaţiilor  de  servicii   un   activitatea  cooperaţiei  meşteşugăreşti
                                                                               60  hectare,  cu  10  hectare  mai  m ult                                                              rol  im portant  l-a  avut  g rija  pentru  s-a  îm bunătăţit.  'Caracteristic  e  fap­
                                                                                decit  şi-au  prevăzut  in iţia l  să                                                                                                   tu l  că  există  o  continuă  preocupare
                                                                                                                                                                                                                        pentru  lărgirea  prestaţiilor  de  servi­
                                                                               amenajeze.  In  afară  de  aceasta,
                                                                               pc  o  suprafaţă  însemnată  au  fost                                                                                                    cii,  pentru  îm bunătăţirea  calităţii  lu ­
                                                                                                                                                                                                                        c ră rilo r  executate  si  creşterea  renta­
                                                                               executate  lucrări  dc  reamenaja-                                                                                                       b ilită ţii.  Toate  aceste  realizări   au
                                                                               re.  M ult  interes  au  dovedit  în  a-
                                                                                                                                                                                                                        fost  posibile  'datorită  conducerii   si
                                                                               ceastâ  direcţie  si  cooperatorii  din                                                                                                  s p rijin u lu i  acordat  dc  către  organele
                                                                               Teiuş.  Alba  Iu lia   şi  Cistei,  care                                                                                                 si  organizaţiile  de  partid,  care  au  a-
                                                                               au  term inat  lucrările  pe  toate  su­                                                                                                 nalizat   cu   competenţă  problemele
                                                                                prafeţele  planificate.  La  coopera­                                                                                                   producţiei  si  rezultatele   economice,
                                                                               tiva  agricolă  din  Cistei.  spre  e-
                                                                                                                                                                                                                        au  sta b ilit  măsuri  pentru  îm bunătăţi­
                                                                               xemplu,  in  afara  ream enajărilor                                                                                                      rea  a ctivită ţii.
                                                                               făcute  la  grădina  de  legume,  s-a                                                                                                      Regiunea  Hunedoara  va  cunoaşte
                                                                               pregătit  pentru  irigarea  c u ltu ri­                                                                                                  şi  în  viito r  o  dezvoltare  economică
                                                                               lo r  de  cîmp  o  suprafaţă  de  24                                                                                                     im portantă  prin  construirea  si  darea
                                                                                hectare.  Din  cele  relatate  de  pre­                                                                                                 în  folosinţă  a  noi  obiective  industria­
                                                                                şedintele  cooperativei,  tovarăşul                                                                                                     le.  Astfel,  populaţia  de  la  oraşe  va
              Echipa  de  oţelari  condusă  de  tinărul  comunist  Hangan  Pa vel.  de  la   M i hai  DobîrtS,  am  reţinut  faptul                                                                                     creste  sim ţitor.  Ţ inind  cont  de  acest
          O.S.M.  2,  cuptorul  nr.  2,  piuă  în  ziua  dc  20  m artie  1966,  a,  dat  peste   că  tim pul  bui. pentru lucru a  fosi.                                                                               lucru,  cooperaţia  meşteşugărească  are
          planul  lunar  peste  700  tone  oţel  de  bună  calitate.           folosit  din  plin  deoarece  peste  pu­                                                                                                 marea  datorie  de  a  ţine  pasul   cu
              In  foto  :  Hangan  Pavel  împreună  cu  m aistrul  de  elaborare  Kluscli   ţine  zile  se  va  trece  cu  toate  fo i­                                                                                 dezvoltarea  industriei  regiunii,  în  aşa
          O.svald.                                                             ţele  la  executarea  altoi-   lucrări                                                                                                   fel  incit  să  satisfacă  cerinţele  tot  mai
                                                                               în  cîmp,  cele  mai  rhuite  braţe  ele*                                                                                                mari  ale  populaţiei  de  la  oraşe.  Por­
                                                                               muncă  trebuind  astfel  să  fie  d iri­                                                                                                 nind  de  la  acest  fapt,  tovarăşul  Nî-
         La              C.S.                 Hunedoara                         jate  în  această  direcţie,  In tr-im                                                                                                  codim   Roşea  a  făcut   recomandări
                                                                                ritm   susţinut  se  munceşte  şi  la
                                                                                                                                                                                                                        pentru  activitatea  de  v iito r  a  coope­
                                                                               cooperativele  agricole  din  Stremţ                                                                                                     raţiei  meşteşugăreşti.  Lrn  loc  im por­
                                                                               si  Galda  de  Jos,  unde  au  fost  pre­                                                                                                tant  va  trebui  să-l  ocupe  in  a ctivi­
                                                                               gătite  pentru  irigat  suprafeţe  în­
                                                                                                                                                                                                                        tatea  LLR.C.M.  g rija  pentru  dezvol­
         U N  P U N C T  SLAB  ÎN                                              semnate.  Fină  acum  pe  întregul                                                                                                       tarea  u n ită ţilor  existente  şi  pentru
                                                                               raion,  mi  fost  amenaiate  pentru
                                                                                                                                                                                                                        înfiinţarea  altora  noi.  Este necesar  .să
                                                                               irigat  peste  140  ha,  ceea  ce  re­                                                                                                   urm ărim   In  mod  perseverent   felul
                                                                               prezintă  mai  m ult  de  60  la  sută                                                                                                   cum  se  realizează  sarcinile  de  plan,
                                                                                                                                                                                                                        atît  tn  ansamblu,  pe  cooperative,  cit
                                                                               din  suprafaţa  planificată.  Dacă
         TRANSPORTURILE                                                        care  ne  aflăm,  se  constată  că  rit-                                                                                                 şi  pe  fiecare  secţie  in  parte.  Mai  m ult
                                                                               se  ţine  insă  cont  de  perioada  in
                                                                                                                                                                                                                        va  trebui  să  ne  preocupe  in  viito r
                                                                                                                                                                                                                        problemele  legate  de  executarea  cu
                                                                                                                                                                                                                        piom D titudirie  şl  de  calitate  a  servi­
                                            la   disciplină.  Să  cităm   din  nou                                                                            Fiecare  lucru  făcut  cu  grijă,  cu  tragere  de  Inimă,  controlul   ciilor.   i-v iv îk m    reţelei   prestatoare
         UZINALE                            exemplele.  In  registru  se  arată  că   CAZUL  GENITIV                                                    rea  Maria  Mureşan  din  secţia  a  111-a  de  la  Vistoza  Lupenl.                 V.  FURIR
                                                                                                                                                        la  tim p,  iată  ce  stă  la  baza  succeselor  noastre  —  spune  îâsucitoa-
                                            trenul  .356  din  7  februarie  sosise  in
                                            staţie  la  ora  10  şi  15  m inute,  iar
                                                                                                                                                            En  îşi  depăşeşte  lunar  planul  cu  300  kg  fire  răsucite.  Fotografia
                                            după  grafic  acesta  fusese  progra­                                                                       »  prezintă  pe  Maria  Mureşan  la  locul  sau  de  muncă.                           V.  ALBU
           Feroviarii  C om binatului  siderur­  mat  ila  0  si  53  minute  La  trenul  din
         gic  Hunedoara  sînt  consideraţi  ca   ziua  următoare  lucrurile  s-au  pe­                           acolo  tutunul  Ia  uscat?  „Că  în  so-                                                                    (Continuare  Jn  pag.  a  3-a)
         ajutoare  de  nădejde  ale  colectivelor   trecut  invers.  Alte  trenuri,  deşi  c ir­  PLURAL         pioane  se  usucă  mai  bine,  că  dacă
         de  muncă  din  sectoarele  productive.   culă  pe  lin ii,  sînt  manevrate,  trec                      nu-l  bate  vin tu’  două  lu n i  nu-i
         Şi  pe  bună  di'eptate.  Ei  sînt  cei  ca­  prin   staţiile  respective,   nu  sînt                   bun..."  Eu  l-am  dus  la  uscătoiie.
         re  aprovizionează  cu  m ateriile  prime   „prinse"  în  evidenţă,  ori  nu  11  se                    După  mine  au  venit  şi  a lţi  briga­           OMUL in produefie,
         şi  imaterialele  necesare  pe  cocsari   trec  diferenţei?  de  tim p.  Fiind  vor­  La  Gîrbova,  sim ţârnlntul  plenitu­  dieri.  Cînd  au  văzut  şi  ce ilalţi  câ-i
         -si  aglom eiatorişti,  pe  furnaliştî  şi   ba  de  evidenţă  trebuie  spus  că  la   d in ii  satului,  al  mersului  aău   pe   uscat  şi-i  galben  ca  .şofranul,   au
         oţelari,  pe  lam inatori.  Aceste  sarcini   staţia  nr.  2  nu  se  ştie  eite  vagoane   drum ul  bunăstării,  ţi-,1  dau  oame­  început  să  vină,  lin u l  eîte  unul.
         ce  le  revin  fe roviarilor  com binatului   depăşesc  tim pul  de  24  ore  staţio­  n ii  lo cu rilo r  dc  aici,  sătenii.  E  de   N-am  m ai  avut  loc.  In  anul  u r­
         se  pot  realiza  numai  p rin ti-o   orga­  nare.  Acest  aspect  e  destul  de  frec­  ajuns  să  asculţi  vorba  lui  Gheor-   mător  a  trebuit  să  construim   încă   f a m i l i e   ş i   s o c i e t a t e
         nizare   am ănunţită   a   transpor­  vent  şi  Ja  alte  staţii.  Consecinţa?   ghe  Crăciun,  să  urm ăreşti  gestu­  două  camere.  A zi  fiecare  cameră
         tului.  Or,  tocmai  In  acest  capitol,  de   Nu  se  poate  organiza  şi  urm ări  fie ­  rile   lu i  Petru  Găuruş,  oi i  să-i  înso­  poate  să  usuce,  in tr-o   perioadă  de
         care   răspunde   set viciul   mişcare,   care  garnitură  sau  vagon,  graficul   ţeşti  la  muncă  pe  Gheorghe  M o­  vegetaţie,  piuă  la  20 000  kg  de  tu­
         există  deficienţe  care  duc  la  deser­  dc  transport,  ati't  in  combinat,  cit   rar,  Vasile  Albu,  loan  Alczner  sau   tun,  şi  circa  40  la  sută  e  de  cali­
         virea  cu  întîrziere  a  unor  secţii,  la   şi  dincolo  de  poarta  de  intrare-ieşire.  pe  oricare  altul,  şi  încerci  din  plin   tatea  întîi.  In  cinci  zile  uscăm  o
         locaţii  de  vagoane,  Ia  folosirea  ne­  lată  doar  cîteva  din  cauzele  dese­  acest   siTnţămînt.  Au  aceşti   oa­  şarjă.  O  şarjă  e  o  încărcătură  în   E x e m p lu l  v e te ra n ilo r
         raţională  a  m aterialului  rulant  clin   lor  încălcări  aie  graficului  de  deser­  meni  în  vorbele.  în  gesturile  lor,   care  intră  80  de  gherghefuri.  Jn-
         dotare.  Deseori  drept  justificare  pen­  vire  a  secţiilor,  a  indisciplinei.  Ele   ceva  care  te  face  6ă  ile  bănuieşti   tr-un   gherghef  intră   10   sfori  a
          tru  activitatea  nesatîsfâcâtoare  a   duc  la  locaţii  pe  care  com binatul  le   viaţa  înainte  de  a  le  cunoaşte  casa,   cite  1,100-1,200  kg  tutun  uscat.  A-  In  atelierul  montaj  al   s-a  anunţat  că  foarfecă   ar  fi  destul  două  zile  de
         unor  staţii  de  cale  ferată  este  invo­  plăteşte,   incăreîndu-se   nejustificat   satul.  Desprinzi  din  vorba  lor  scli­  cum  sătenii  vorbesc  m indri  despre   Uzinei  ,.V ictoria"  Cfilan,   mare  s-a  defectat.  Asta   lucru,  pentru  ca  foarfecă   lungime  de  2,5  m...
         cată  lipsa  'lin iilo r  de  manevră  si  de   preţul  de  cost.  Mai  trebuie  e.rătat   p iri  din  prim ăvara  conştiinţei,  o   recolta  noastră  dc  tutun.  Am  fost   tovarăşii  Gheorghe   071 -   însemna  să  lic   strangu­  să  funcţioneze...  Dacă  Dănescu  s-a  an­
         circulaţie  a  trenurilor.  Cum  stau  lu ­  că  în  alte  cazuri,  datorită  i-^ficien-   prim ăvară  firească  care  s-a  stator­           nescu  şi  Emilian  Negrea   lat  procesul  de  produc­  Planul  de  acţiune  pro­  gajat  să  repare  foarfecă
         crurile   in  realitate?  Să  cităm  un   ţclor  de  programare,  oît  şi  din  do­  nicit  în  suf'etui,  In  gm dur'le  o-   prem iaţi  şi  pe  tară...  sînt  considerau  dc  tova­  ţie,  nu  numai  la  montaj,   pus  si  acceptat  de  şeful   in  numai  două  zile,  to­
                                                                                                                                                                                                                              varăşul  lu i,  Em il  Negrea,
         exemplu  edificator.  In  staţia  a  V-a   rinţa  unora  de  a  micşora  media  de                                                            răşii  lor  de  lucru  „volo-   ci  si  la  alte  cîteva  punc­  atelierului,  a  fost  pus  în   şi-a  propus  ca  în  tim pul
         se  menţine  un  mare  număr  de  va­  staţionare,  se  scot  vagoane  goale  din   m ului  de  la  sat.                                      rnni".  Ei  dispun  de  o  bo­  te  de  lucru,  pe  care  le   aplicare  de  insusi  Gheor­  acesta  să  realizeze  două
         goane  goale,  mai  m ulte  decit  sînt   combinat,  în  tim p  ce  ele  sînt  solici­  Ne  însoţea  deunăzi,  prin  Gîrbo­                  gată  experienţă,  cîşligat.i   deserveşte.  S-au   făcut   ghe  Dănescu.   El  a  de­  norme.  Asta  pentru  a  nu
         necesare  pentru  reprize,  ceea  ce  fa ­  tate  pentru  evacuarea  produselor.  va,  Gheorghe  Crăci-un,  preşedinte­  Punte  spre  oraş    în  cei  peste  30  de  ani  dc   calcule,  aprecieri  si   s-a   montat  o   bună   parte   se  sim ţi  un  gol  în  pro­
         ce  ca  lin iile   să  fie  mereu  aglome­  Asemenea  acte  de  indisciplină  se   le  cooperativei  agricole,  omul  des­                    cînd  lucrează  in   uzină.   ajuns  la  concluzia   că   dintre   piesele   compo­  ducţie  la  montarea  pie­
         rate,  manevrele  să  se  facă  in  con­  petrec  sub  privirea  nepăsătoarc  a                                                               La  reverul  hainelor   lor   pentru  repunerea   foar­  nente  si  le-a   controlat   selor  sanitare  unde   lu ­
         d iţii  grele  .şi  cu  un  măi  mare  volum   tovarăşilor  ingineri  M ihaî  Boţeştea-   pic  care  sătenii  spun  că  cunoaşte   —  Dar  p riv iţi,  am  ajuns.  Asta-i   strălucesc  acum  trei  ste­  fecii  în  funcţiune  repa­  cu  atenţie.  Pe  linele  le-a   crează  amîndoi.  Asa  că,
         de  muncă.                         nu,  conducătorul  com partim entului   rosturile  păm întului,  ale  coopera­  Valea  Gîrbovei.  Aici,  la  m ijlocul   luţe  de  fruntaşi  In  între­  raţia  ar  dura  vreo  8  zile.   recondiţionat,  apoi   le-a   la  obiectul  produse  sani­
           Lipsa  de  atenţie  la  încărcarea  va­  de  transporturi  uzinale.  Sorin  Mata,   tivei,  ca  un  agronom.  In  acea  zi,   comunei,  apele  ei  îşi  dau  mina  cu   cerea  socialistă,   simbol   Gheorghe  Dănescu  a  fost   montat  la  loc.  tare  montate,  unde  sar­
         goanelor  duce  ..la  consum  suplim en­  şeful  serviciului  mişcare.  Octavian   Gheorghe  Crăciun  nu  ne-a  vorbit   cele  ale  C ârpinişului  Din  pîrîia-   al  hărniciei  şi  muncii  ce   şi  el  de  faţă.  A  cercetat   După  trecerea  perioa­  cinile  de  producţie   suit
         tar  de  forţă  de  muncă,  la  manevra­  Koib  dc  la  .staţia  Pestis  şi  a  altora,                 şul  ăsta  ce  vine  dinspre  Cărpini.ş   au  depus-o  în  ultim ii  Irei   utila iul  si  a  propus  şe­  dei  prezise,  l-a   invitat   defalcate  pc  zile  şi  om,
         re  inutilă,  care  'pornesc  de  la  lin iile    care  pentru  a  ieşi  din  asemenea  si­  atit  despre  munca  din  cooperativă,   oamenii  noştri  au  captat  o  parte  ani.  fului  de  atelier  să  ia  li­  pe  şeful  de  atelier  să  a-
         gtupului  de  laminoare  Pesliş.  Lipsu   tu a ţii  invocă  diverse  justificări.  Dar   cit  despre  oamenii  ei,  despre  sat.  din  debitul  apei  şi-au  făcut  un   Cum  si-au  cîşligat  ase­  nele  măsuri  in  vederea   siste  la  o  ,,probă"  de  lu­  n-a  apărut  nici  un  mi-
         de  supraveghere  si  control  a  muncii   ei  manifestă  mai  puţină  preocupa­                         lac.  Asta.  cu  vreo  cîţiva  ani   în   menea  preţuire?  lată  un   desfăşurării   reparaţiei,   cru  cu  foarfecă.  Lama  ei   nus...
         încărcătorilor  a  făcut  ca  în  lunile   re  şi  iniţia tivă   pentru  curmarea  nea­                 urmă.  In  ju ru l  lacului  am  amenajat   fapt.  Intr-lin a  din   zile  după  care  a  declarat  c.i  tăia  metalul  pe  întreaga  IOSIF  CRAŞCA
         ianuarie  şi  februarie  sa  fie  mane­  junsurilor.  mi  iau  măsuri  energice   ,Şarje"                un  parc.  N u-i  mic.  Are  vreo  trei
         vrate  în  plus,  pentru  .refacerea  în ­  pentru  lichidarea  lor.  Operativitatea                     hectare  .şi  jumătate.  Anul  trecut
         cărcăturii  5.470  vagoane,  din  cele   unor  asemenea  măsuri  este  impusă                           te-am   zis:  să  construim   un  bazin
         13.817  încărcate,  ceea  ce  a  întrecut   dc  faptul  că  deficienţele  semnalate                     de  înot,  să   aibă   vara  şi  ţăranii   St suit mîiuli'ia noastră
         lim ita   admisă  de  4-7  ori.  Un  calcul   produc  greutăţi  în  secţiile  produc­  —  Aşa  sîntem  noi.  ţăranii,  pînă,   noştri.  Staţi  să  vi-1  schiţez.
         arată  că  staţia  V  este   aglomerată   tive  ale  com binatului  pe  caic  fero­  una  alta...  Trebuie  să  vedem,   să   Scoase  carneţelul,  si  acolo,  pe
         zilnic   cu  ciiva  70  de   vagoane  in   via rii  trebui?  să  le  deseivească  cu   pipăim  şi  numai   după  aceea   ne   loc,  începu  să  tragă  linii...  In  vestiare  domnea  o  animaţie   îndreptau  spre  sala  cinematogra­
         plus,  numai  clin  cauza  neîncărcării   prom ptitudine.             urnim .   Dar,   apoi,   nu  ne  mai   —  Era  bine  dacă  mă  făcea  tata   cu  totul  aparte  faţă  de  restul  zi­  fului.  La  intrare,  gazde  prim itoa­  satorii.  Frumoasele  costume  ro­
         lor  corecte.                                                         poţi  opri.  Aşa  a  fost  şi  cu  tutunul   proiectant  că  tare   mi-n   plăcut,   lelor.  Ieşind  din  adîncuri,  oamenii   re,  tovarăşii  din  com itetul  sin­  mâneşti  erau  purtate  cu  dezinvol­
           Fiind  vorba  de  organizarea  m un­        ION  DÂRĂMUŞ            cc-l  cultivăm ,  de  scoatem   acum   dar  pe  vremea  aceea...  Să  vă  schi­  se  zbenguiau  ştrengăreşte  sub  du­  dicatului  şi  com itetul  U.T.C.  Ii   tură  de  m em brii   form aţiei  de
         cii,  ficul  deficienţelor  conduce  şi  la   activist  al  com itetului  dc   milioane  de  lei  cu  el.  Construisem   ţez  si  parcul  şi  lacul:  aici  e  firu l   suri,  ştergindu-s?  apoi  în  grabă.   dansuri,  de  la  exploatarea  m inie­
         un  alt  aspect.  In  ciuda  volum ului   partid  dc  la  CS.  Hunedoara   la  cooperativă  o  uscătoiie  pentru   apei  C ârpinişului,   aici,   canalul   Cîte-un  „noroc  bun"  si  fiecare  se   aşteptau  şi-i  conduceau  la  locu­  ră,  în  trepidanta  melodie  a  în vîr-
         mare  de  muncă,  a  num ărului  mare      (responsabilul  subredacţîei   tutun.  Era  cu  două  camere.  Cre­  prin  care  am  captat  apa.  Aşa...  Aci   grăbea  spre  casă.  Sin prins  de  a-   rile   rezervate.  S clipirile  steluţe­  titei.  Palme  bătătorite  de  cioca­
                                                                                                                                                                                       lor  de  fruntaşi,  în  seara  aceasta
         de  vagoane  manevrate  in  plus.  loco­   noastre  voluntare).        deţi  că  a  vru t  vreunul  să  punem  e  lacul.  Cam  aici  am  făcut  platoul   ceaslâ  grabă,  la  plecare,  portarul   peste  70  la  număr,  se   îm bim u   nele  de  abată |,  sbughind  din  m an­
         motivele  nu  sînt  folosite  la  capaci­                                                               de  dans  pentru  tineret.  Pentru  noi.   doar   ridica   din   umeri.   Abia                       şetele  scrobite,  aplaudau  cu  căl­
         tatea  lor.  In  ziua  de  17  februarie                                                                ceilalţi,  am  amenajat  dincoace...  E  într-un  tîrziu  a  făcut  el'  legătura   plăcut  cu  p riv irile   vesele,  cu  în ­  dură  fiecare  evoluţie  a  dansatori­
         a.  c.  locomotiva  cu  nr  50 408  a  sta­                                                              loc  mai  maro...  Că  vedeţi  dum ­  intre  graba  oamenilor  şi  sărbătoa­  treaga  atmosferă.  Prinse  la  re­  lor.  Execuţiile  reuşite  ale  a rtiş ti­
         ţionat  Cf>  minute,  iar  în  ziua  urm ă­   De  la  Universitatea  serală                             neavoastră,   cînd   se   prind   ai                                  vere,  m icii?  insigne  atestau  căl­  lor  de  pe  scenă,  tovarăşi  ai  celor
         toare  aproape  o  oră,  în  tim p  ce  m u l­                                                           noştri  la  joc...  Aici  e  locul  pen­  rea  ce  urma  să  aibă  loc.  In  sea­  dura  in im ilo r  ce  băteau  sub  hai­  din  sala,  erau  un  omagiu  cald,
         te  vagoane  aşteptau  să  fie  trim ise      de  marxism-leninism — Deva                                tru  bufet,  aici  pentru  muzică.  Pe   ra  acelei  zile.  obişnuite  de  a lt­  ne,  a  acelor  inim i  de  oameni  îna­  tovărăşesc,  adus  prin  artă,  oame­
         la  încărcare  ori  descărcare                                                                           margine  am  plantat  arbuşti  or­   fel,  m ulţi  dintre  cei  ce  lucrau  în   intaţi.  care  şi-au   făcut  ciin  în­  n ilo r  din  primele  rînduri  de  bănci.
                                                                                                                                                                                      deplinirea  datoriei,  supremul  ţel
           O  serie  de  deficienţe  pornesc  şi                                                                  namentali,  salcie  pletoasă,  plopi,   abatajele   E.   M.   Certei—Săcâ-                            Erau   prezenţi  m inerul   Aron
         de  la  faptul  că  personalul  din  staţii   PRO GRAM UL  ZTLEI  DE  LU N I  4  A P R ILIE   1966      a rţari  şi  salcîmi  Sofora.  Vreo  300   rîmb.  aveau  sâ  ia  parte  la  serba­  al  vieţii  lor.  Pricepuţi  şi  pasio­  Branca,  sef  de  echipă,  şeful  de
         nu-şi  cunoaşte  precis  sarcinile  Cu   Secţia  economic  —  anul  II,  orele  17-20  predare  în  sala  de  şedinţe   de  bucăţi  de  toţi.  Acum  plantăm   rea  din  sala  cinem atografului  din   naţi,  stâplniţi  de  dorinţa  fie rb in ­  brigadă  Teodor  Dane iu,  m inerii
         p rile ju l  unei  anchete  efectuate  la   a  Sfatului  populai-  orăşenesc  Deva.                      trandafiri.  Pe  alei  am  pus  bănci.   Certej.  Aici,  in  cinstea  oamenilor,   te  de-a  lucra  mereu  mai  bine,   Cornel  Purcel,  Gheorghe  Nelega
                                                                                                                                                                                      acest  buchet  de  oameni  care  nu
         staţia  nr.  2  m ulţi  dintre  cei  ce  m un­  Secţia  economie  —  anul  III,  orele  17-20,  predare  în  sala  de  şe­  Dincoace  de   lac  e  ştrandul.   Am   a  d ă ru irii  lor  pasionate  pentru  a   se  dădeau  înapoi  din  faţa  greută­  şi  Aurel  Stănculescu,  sef  dc  b ri­
         cesc  aci  n-au  ştiut  să  spună  care   dinţe  a  U R C C.                                            pus  si  două  tram buline.  Pe  m ar­  trim ite    la   ziuă   bogăţiile   as­                      gadă,  Pelru  Ilea,  şeful  sectoru­
         sînt  sarcinile  lunare  de  transport   PRO GRAM UL  Z IL E I  DE  M A R T I  5  A P R ILIE   1966.    ginea  bazinului  am  fixa t  tăbliţe:   cunse  în  străfunduri,  s-a  organi­  ţilo r  din  subteran,  păreau  nişte   lui  T  si  toţi  ce ila lţi  fruntaşi,  des­
         de  care  răspund.                     Secţia  economic  —  anul  I,  orele  17-20,  predare  in  sala  festivă  a   „Atenţiune,  3  m etri!"  sau  cit  e,   zat  o  seară  a  fruntaşilor,  copii  mari  şi  tim izi,  rătăciţi  din   pre  care  brigada  artistică  de  a-
           Slaba  activitate  a  serviciului  miş­  Scolii  pedagogice  Deva.                                    ca  sâ  se  ştie.  In  bazin,  Intre  lo-  ...E  seară,  de-a  binelea.  Păşind   întîm plare  într-o  adunare  veselă...  gitaţie  a  spus  în  cîntec  şî  vers:
         care  în  ceea  ce  priveşte  îndrumarea   Secţia  filozofie  —  anul  I.  orele   17-20, predare în  sala festivă a Şco­                    grav,  alături  de  soţii,  zeci  de  oa­  Curînd.  fream ătul  sălii  a  înce­  V A L E N T IN   POENAK
         şi  controlul  face  ca  şi  evidenţa  să   lii  pedagogice  Deva.                                                      LU C IA   L IC IU                                    tat,  lum inile   s-au  stins,  iar  pe
         fie  relativă.  Dacă  confruntăm   re­  Secţia  construcţii  de  partid  — anul  I,  orele  18-21,  seminar  în  să­                          meni  în  ţinută  de  sărbătoare,  se  scenă  au  pătruns  în  iureş  —  dan­  (Continuare  tn  pag.  a  3-a)
         gistrul  de  „căi  libere"  cu  graficul   lile   de  curs  ale  Şcolii  generale  „  Dr.  Petru  Groza"  Deva.
         de  circulaţie  se  observă  abateri  de                                                                   (Continuare  în  pag.  a  3-a)
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14