Page 90 - Drumul_socialismului_1966_04

PAGINA A 2-A
Li , U H 11— WW D R U M U L S O C IA L IS M U L U I N r. 3521

v
sa se
Eşti elev iii clasa a VlII-a sau a Xl-a, Mai
stai puţin timp pe băncile şcolii în care în­ i f l f l
veţi, (lai examenele ele rigoare şi eşti absol­ SV
vent. Ce faci de acum înainte? E momentul Şcoala are desigur o ma­ simpozioane. De părerea Şi p ă rinţii elevilor Dla- Am stat de vorbă şi cu T v l
cînd se pune mal puternic ca oricînci între­ rc importanţă în îndru­ educatorilor tinerei gene­ na Cojocaru şi Alexandru Maria. Şi ea este de a-
barea dacă al chibzuit serios ia modul în marea elevilor spre alege­ raţii. m ajoritatea p ă rin ţi­ Siiruccanu de la Liceul nr. cord cu părerea pă rin ţilo r
rea „brăţarei de aur". Cea
lui
1 din Hunedoara, ai
lor tin seama si caută să
care te pregăteşti să lnlrl în viaţă. Tc-ai gîn- mai mare parte din tim p le urmeze sfaturile Mircea Miclea şi Titus cu toate că rezultatele ob­ ST ţp v
ţinute la matematică
(sc
dit ce profesie vei îmbrăţişa? Dar dumnea­ însă, cei ce vor alcătui fiu prilejul anchetei am C roitorii de la Liceul din ştie că la T.S.E. se ccr
voastră părinţi, profesori, ciiriginţl, peda­ schimbul de mîine, si-l vizitat fam iliile elevelor Cugir, Hodica Damian şi multe cunoştinţe de mate­
gogi, tovarăşi din organizaţia U.T.C., toţi cei petrec în m ijlocul fam iliei. Dorina Diaconii şi Elena Ioan Borza de la Liceul matică) nu-s decît medio­
Este normal deci ca părin­ din Sebeş, Elena Onofie şi cre. D irigintele clasei şi
care v-aţt ocupat pînă acum de creşterea şl ţii să-şi aducă partea lor Cîicoană de la Liceul din 11ic Dâncilă dc la Liceul directorul şcolii consideră
educarea elevului, v-aţi gîndlt la această de contribuţie în îndru­ Scbe.ş. P ărinţii şi-au ex­ din Miercurea, o ii ni lui însă că eleva ar face faţă
prim at părerea că discuţii­
chestiune? marea elevilor spre v ii­ le purtate cu dirigintele Nicolae Dnnciu şi Maria m ult mai bine la o facul­
Ancheta organizată de redacţia ziarului toarea profesie. In cele clasei i-au ajutat să ţină Moldovan de la Liceul tate de filologie. Notele
„H oria, Cloşca şi Ci isnn"
nostru în cîtcva şcoli din regiune la care au mai multe cazuri, aceste seama de dorinţa copiilor, din Alba Iulia nu fost a- obţinute In limba româ­
două „paralele” şconlă-fa-
nă (are medii de {)). pasiu­
răspuns un marc număr de profesori, pă­ m ilie" se întîlnesc. In tri; c u . toate că, In urmă cu ju tn ţi de scoală să înţe­ nea pentru literatură în­
cîţiva ani. aceste
păreri
rinţi, elevi, secretari de organizaţii U.T.C. şcoală şi fam ilie există o erau diferite. leagă că este bine să t i­ clină deci in această d i­ ___ m r % ’l ____ __
din şcoli ş.a. încearcă să reflecte preocupă­ legătură organizată, tra i­ Tovarăşa Ana Diaconii, nă seama dc aspiraţiile recţie. Şi totuşi pă rinţii
Joc
nică. Trim estrial au
nu vor ca M aria să fie re­
copiilor
lor Tn alegerea
rile ce există pentru orientarea elevilor spre şedinţe cu părinţii, perio­ muncitoare la fabrica profesiei. partizată (după absolvirea
profesiile îndrăgite şi în care aptitudinile lor dic aceştia participă la „Sebeşul" ne spunea : Am în tîln it insă şi pă­ facultăţii) undeva într-un
se pot manifesta cu maximă forţă. consultaţiile organizate de .Cînd nc-am gîiulit cu rin ţi care ţin cu tot dina­ sat. Dai şcoala a folosit
profesorii- d irig in ţi, audia- mai multă seriozitate la dinsul să fie respectate le­ oare toate m ijloacele de
zâ expuneri, conferinţe. viito ru l Dorinei, înclinam gile „m atem aticii". Cu al­ influenţare pentru orien­
să o convingem să urmeze tarea p ă rin ţilo r elevei? Se * J
o facultate dc ingineri tex- te cuvinte, între părerile pare că nu. * ’ _
tilişti. Avem în oraş o fa­ fam iliei şi ale şcolii exis­
Un caz sim ilar am găsit
brică unde speram să re­ tă un paralelism care de şi în fam ilia elevei Eu­ După ce ţi-ai ales facultatea pc care vrei s-o urmezi n u -ţi râmîne decît să tc pre­
fapt, este în defavoarea e-
cuvin icoala vină mai tîrziu ca specia­ levilor. In comuna M ier­ genia Evu de la Liceul nr. găteşti intens la m ateriile ce ţi se vor cere. Orele de \Iaborator, In cadrul cercurilor
de specialitate, vin în s p rijin u l fiecăruia.
listă. Din prim ii ani d?
curea am avut ca interlo­
1 din Hunedoara. In clasa
In fotografie: un grup de elevi ai Liceului nr. 1 Hunedoara, se pregătesc la chimie.
liceu fata j®astră şi-a ex­
prim at însă dorinţa să u r­
Măriei
blema repartizării in sec­
mama
Ludosan,
meze biologia Am cerut cutor pe tov. Elisabeta a IX -a, cînd s-a pus pro­
deseori părerea tov. d iri­ Ludoşan. elevă la liceul ţiile reală sau umanistică,
Cuvîntul scolii alirnâ ecr elevilor în ora de di- tc să dea sfaturi, îndru­ ginte, nc-am interesat în­ din localitate p ă rin ţii elevei au ţin u t Toţi vor, dar
greu în balanţa factorilor rigenţie să-şi scrie pe citc m ări concrete. Sint intere­ deaproape de această me­ — V -aţi gin dit la „b ră ­ neapărat ca fiica lor să fie
care participă la in stru i­ un bileţel profesia ce sante în această direcţie serie de condiţiile de ad­ ţara de aur" a fetei dum­ încadrată la reală. De ce? ■ 0 ■
rea şi educarea elevului. vrea să şi-o aleagă. Spun părerile exprimate cu mitere în facultate. Cu a- neavoastră — am între ­ Pentru ca după absolvirea
Nici nu este surprinzător sincer că aceste bileţele p rile ju l anchetei de către jutorul nem ijlocit al şcolii bat-o? liceului să meargă la in ­ Alegerea profesiunii de zolva p o triv it unor cerin­ — Nu, lecţiile pentrn
acest fapt. Ea are la indc- îm i aduc surprize : aflu ^ov. Pom plliu Iacobcscu. ea şi-a cristalizat gindu- — Şl da, şi nu. Noi stitutul politehnic. Dar către elev, după cum se ţe tot a tit de majore. mîine mi le-am rezolvat.
mină o gamă variată de lucruri noi. în funcţie de dirigintele clasei a X l-a rîle. Acum nu ne mai o- sintem dc părere ca M a­ Eugeniei ii place filologia ştie, este o chestiune care Credem Insă că factorul Acum recapitulez la iste-
mijloace cu ajutorul că­ care acţionez, apoi. umanistică de ia Liceul punem Am ajuns la con­ rin să urmeze un institut căreia vrea să i se dedice face obiectul a ctivită ţii u- ccl mai im portant care rie Ş tiţi, eu vreau ca du­
rora nu numai că dă ele­ — O formă care mi se din Cugîr: cluzia că Doi ina este des­ de învăţăm înt superior în viitor. Insistenţele şco­ vmi cerc larg de oameni. trebuie să contribuie In pă absolvirea liceului să
vului cunoştinţe bogate, parc că ajută elevii să se — Sint dirigintele ele­ tul de maro să-şi poată da unde să se califice ca e- lii pentru a schimba hotă- In faţa m ajo rilo r ea se măsura cea mai mare la merg da facultatea de
dar îi şi arată posibilită­ decidă asupra viitoarei o- vilo r din clasa respectivă seama de posibilităţile el conomist. Vrem să lucreze rîrea p ă rin ţilo r n-au încă prezintă cn problemă ma­ soluţionarea corectă a geografie, şi pentru asta
ţile largi ce i se deschid cupnţii — ne relata Iov, tim p am avut posibilitatea S pentru îm plinirea visu ri­ undeva la oraş, la o în tre ­ rezultate. Nici acum nu-i joră şi se depun eforturi problemei este interesul mă pregătesc.
de 3 ani dc zile. In acest
după absolvire. Constantin Gcorgescu, d i­ lor". prindere, la o bancă... prea tîrziu. susţinute pentru a o re- personal al tuturor celor — ..In Bucureşti, C luj
Itedăm doar citeva din rectorul Liceului din Cu- în cauză. sau laşi?
aceste mijloace. Dar, mai gir — este contactul lor In şcolile noastre, sute, — La Cluj. In vacanţa
bine să le arate cei caic cu d ife riţi oameni dc spe­ m ii de elevi, îndată după trecută am fost acolo. Am
le mînuiesc Iată, de pildă, cialitate, ingineri, m aiştri, ce s-nu hoturît ce vor vizita t o parte din b ib lio ­
ce spune tov. Anatolie medici, oameni de litere, face după absolvirea li­ teca U niversităţii, un că­
Ciolan, directorul Liceului artişti etc. Aceştia le v o r­ ceului (şi asta încă din min studenţesc, am discu­
nr. 1 din Hunedoara: besc cu pasiune şi căldură clasa a X-a) îşi orientează tat cu mai m ulţi studenţi
despre frumuseţea profe­ activitatea in direcţia res­
— La elevii care u r­ siei lor. pectivă, studiind cu predi­ de la geografie...
mează cursurile liceului, lecţie disciplinele core-i — Pentru „încălzire" ?
preocupările pentru v ii­ De asemenea, şcoala vor ajuta să-şi împlinească
toarea profesie au o anu­ noastră oferă elevilor con­ visul. — Da, pentru aclim ati­
mită vechime, cam din d iţii prielnice pentru a Insă, o mare parte din zare. Prinde bine.
momentul cînd se îm part vizita marile întreprinderi elevii afla ţi pe ultim a Am zice că asemenea
in cele două secţii: reală industriale ale ţârii, fru ­ bancă a liceului au preo­ preocupări fac parte din
şi umanistică, adică de la moasele oraşe construite cupări neindicate de n i­ ceea cc unii zic, mai m ult
terminarea clasei a IX-a. ca urmare a politicii de meni, pornite pur şi sim ­ în glumă, „pregătire su-'
De aici înainte elevii îsi industrializare socialistă plu din in iţia tiv ă proprie. fletească", pregătire deose­
îndreaptă gîndurile spre şi de dezvoltare economi­ Iată un exemplu. bit de utilă. încercarea de
o facultate si in conse­ că şi socială a tu tu ror re­ Pe eleva Ana Popa de a te fam iliariza cu ceea
cinţă, consacră mai m ult giunilor şi raioanelor pa­ la Liceul „Horia, Cloşca şi ce te aşteaptă în facultate
tim p disciplinelor care se triei noastre. M u lţi din c- C rişan” din Alba Iulia. contribuie, evident, la ob­
află pe prim plan la e- levii liceului nostru au v i­ am găsit-o învăţînd singu­ ţinerea succesului.
xnm einil de admitere şi zitat oraşele Braşov, Si­ ră într-o clasă. La acea lată numai două exem­
in facultatea vizată. Şcoa­ biu, „Ghcorghe Ghcorghm- oră un număr destul de ple care ar putea fi foarte
la vine în întîm pinarea D cj1' etc., luînd contact mare de elevi făceau a- bine valorificate de orga­
acestor preocupări: in li­ nem ijlocit cu frumuseţea celaşi lucru. nizaţiile U.T.C. din şcoli
ceul nostru funcţionează meseriilor de arhitect, — Te pregăteşti pentru ca experienţă pozitivă, va­
în momentul de faţă 15 constructor si chimist. Cu mîine? loroasă.
cercuri de studiu pe ma­ elevii de la secţia umanis­ să cunosc bine fiecare e-
terii în care activează tă am organizat o ex­ lev. Discuţiile pe tema a-
peste 150 de elevi. Cu cursie pe traseul Cugir- legcrîi profesiei le-am în­
sp rijin u l direct al profe­ Sai misegetuza — Caran­ ceput încă din clasa a
sorilor, elevii îşi îmbogă­ sebeş — Hcrculane — Ti*. IX -a Acum însă, în anul
ţesc aici cunoştinţele, le Severin — Porţile de Fier absolvirii, ele s-au intensi­
aprofundează, se pregă­ — Orşova. Cu acest prilej ficat. Am să mă folo.sc.nr
tesc temeinic în vederea profesorii însoţitori au ex­ si de un caz concret: eleva iiunea?
in t& W t în învăţăm întul plicat elevilor _„pe viu" Mariana Dancea voia pînă Ce fac fetele după ter­
sujwwor -snu in şcolile realizările regim ului nos­ anul trecut ca după ter­ minarea liceului ? M a­
tehnice. — tru in strînsă legătură, cu minarea liceului să urm e­ P rintre interlocutorii joritatea se îndreaptă
Ca urmare a unei ast­ trecutul istoric al poporu­ ze facultatea de filologie. noştri s-au numărat şi spre cele mai felurite fa­
fel dc pregătiri nu este lui român. Eleva are înclinaţii deose­ cîţiva secretari de organi­ cultăţi, M ulte din ele în ­
deloc întim plător — re­ La liceele din Sebeş, Pe­ bite spre limba şi literatu­ zaţii nle U.T.C. Toţi ne-au să îmbrăţişează tehnica.
marca tov. Ciolan — că troşani, Miercurea, Alba ra română. De fapt, anul relatat faptul că organiza­ Grupul de eleve pe ca-
cei mai m ulţi absolvenţi lulin, ca de altfel în toate trecut a participat la fi­ ţia din şcoală întreprinde re -1 vedeţi în fotografia
ai liceului care intră in celelalte, se manifestă nala olim piadei pe ţară în acţiuni menite să ajute e- alăturată face parte din
facultăţi sint clin rînriul oreocuparc pentru popu­ această specialitate. levii in alegerea profesiei. această categorie. După
elevilor ce-si dezvoltă pa­ larizarea p ro filu lu i d ife ri­ In clasa a X l-a studiind La liceele din Hunedoara, examenul de m aturitate
siunea in cercurile pe ma­ telor institute de învăţă- chim ia organică, eleva Cugir, Petroşani, Sebeş, şi cel de admitere, ia-
terii m înt superior şi a condi­ Dancea s-a îndrăgostit de Alba ful ia se organizează tă-Ie pe băncile Şcolii
— Pentru diriginte — ţiilo r de admitere. Pentru ea. Discuţiile purtate ?a adunări generale în care tehnice de proiectanţi
spunea tovarăşa Silvia această activitate cel mai ora de dirigenţle, în ca­ se dezbat teme legate de de pe lingă C. S. Hune­
Lueaci, dirigintă la clasa bine se pretează orele de drul cercului de învăţfi- viitoarea ocupaţie. De a- doara.
a XJ-n C a aceluiaşi li- dirigcnţic. Aici nu loc a- m înt politic U.T.C., cu­ semenea, sînt in vita ţi spe­
c ?u — este foarlc im por­ devărate dezbateri, con­ noştinţele acumulate, din cialişti din diferite ram uri
tant să cunoască dorinţe­ frun tări ale aspiraţiilor c- diferite publicaţii de spe­ economice, medici, ju ­
le elevilor, să ştie ce 1 evi 1 or cu cerinţele şi exi­ cialitate, vizitele făcute la rişti, artişti care vorbesc
drum işi aleg. Eu stau de genţele din învăţăm întul cetăţile chim iei au deter­ elevilor despre frumuseţea
vorbă aproape zilnic cu superior. minat-o să-şi schimbe ho­ profesiilor lor In coiabo-
mai m ulţi elevi, încerc să Temele mai frecvent în- tărîrea. Sînt convins că rare cu conducerile şcoli­
creez o atmosferă p rie ln i­ tîlnîtc în orele de dirigen- eleva va obţine rezultate lor sînt organizate excursii
că dezvăluirii gî iul uri lor. ţie sînt: „Din devotament bune dacă sc va înscrie la şi vizite în diferite u n ităţi
stau de vorbă cu părinţii pentru viitoarea profesie, o facultate de chimic. economice cu scopul o ri­
lor si aflu uneori păreri, învaţă bine in şcoală", „ O Dar nu numai orele do entării elevilor spre anu­ Sc desprind citeva concluzii cărora orga­
dorinţe care nu mi sc par profesie îm i aleg", „Ce dirigenţic sînt utile. Tată mite îndeletniciri. Se re­ Sondai nizaţiile de partid din şcoli, organizaţiile
în concordanţă deplină cu m-n determinat să mă în ­ ce ne-a declarat tov Ioan marcă faptul că principala U.T.C., direcţiunile şcolilor, secţiile de in-
aptitudinile reale ale ele­ drept spre meseria carp Schncidcr, director nri- formă de influenţare a e- văţăm înt ale sfa tu rilo r populare raionale
vului. 1 n astfel de situaţii mî-nm ales-o". „Frum use­ junct al Liceului din levilor este adunarea ge­ — Profesia pe care o voi din Cugir: „Pe mine mă vedea copilul ajuns spe­ şi orăşeneşti merită să le acorde atenţia
mă străduiesc să arăt a- ţea muncii de agronom" Sebeş: nerală a organizaţiei. O îmbrăţişa — ne-a spus pasionează profesia de a- cialist, cu tonte că, în m u l­ cuvenită.
tît părinţilor, cit şi elevi­ etc. — Noi avem g rijă ca în mare parte din organiza­ Margareta Sabâu — elevă gronom. Spre atingerea a- te cazuri, acesta nu are fn prim ul rînd, este pozitiv faptul că
lo r ce cred că trebuie fă­ D irigintele clascî are un vacanţele studenţilor să ţiile U.T.C. se limitează în clasa a Xf-a de la L i­ cestui ţel mi-am concen­ înclin a ţii deosebite spre o m ajoritatea eovîrşitoare a elevilor afla ţi în
cut. însemnat rol în orientarea organizăm în tîln iii între însă doar la adunarea ge­ ceul din Petroşani — va trat eforturile". profesie ţin tită . Am în til- ultim a clasă a liceului sau a şcolii generale
In calitate de dirigintă elevilor. Cunoscînd bine aceştia şi elevii liceului nerală. Nu există preocu­ fi cea de chimist. Nutresc Ilodica Damian — Liceul nit chiar unii părinţi ai dc R ani sînt edificaţi asupra profesiei pe
folosesc şi alte forme pen­ pc fiecare elev, evoluţia nostru. Studenţii le vor­ pare pentru îmbogăţirea acest vis de la începutul din Sebeş: „Citesc m ultă căror copii au term inat a- care vor să şi-o aleagă. Faptul este e x p li­
tru a afla dorinţele elevi­ la învăţătură, gîndurile şi besc despre modul în cat e gamei form elor de m un­ liceului. Pasiunea mea literatură (beletristică şi nul trecut liceul şi care cabil dacă avem în vedere preocuparea cc
lor. Obişnuiesc uneori să preocupările sale, el pon- şi-ou ales facultatea, des­ că, pentru o varietate mai pentru chimie s-a născut de specialitate), care are n-nu reuşit Ia facultate, există in şcoală şi fam ilie pentru această
pre condiţiile cc le sint bogată a m ijloacelor de din literatura ştiinţifică. tangenţă cu profesia de dar nu renunţă la gîndul chestiune. Elevii din ultim ele clase fac pre­
asigurate pentru studiu. influenţare. Lipseşte im a­ Totdeauna m-a frăm intat medic. Am început să re­ acesta. In loc să-i ajute ca gătiri intense in vederea examenelor dc
Astfel de în tîln iri contri­ ginaţia, ingeniozitatea ? E întrebarea: care sînt legi­ pet chimia, anatomia. In pînă la următoarea sesiune s fiiş it de an şi dc m aturitate cc le stau in
buie la orientarea elevi­ greu de crezut. Pe dc altă le ce guvernează compu­ vacanţa de prim ăvară de admitere să munceas­ faţă.
lor. parte, puţinele acţiuni ce nerea si descompunerea mi-am procurat o parte că, lucru ce le-ar veni în In al doilea rînd, sc remarcă rolul cres-
se întreprind sînt lipsite elementelor în natură? din operele lui D arvin". sp rijin, îi lasă să piardă cînd al şcolii in orientarea ctcvilor spre
de entuz.iasm şi pasiune — Doresc să pătrund în in ti­ Mircea Haşcgan — L i­ vremea un an de zile accte şcoli şl facultăţi înspre care au în ­
trăsături caracteristice ti­ mitatea acestor legi si să ceul din Miercurea: „In pentru a încerca din nou. clinaţii. aptitudini reale. Trebuie arătat
neretului. Sînt unele adu­ ajut şi pe a lţii să le cu­ prim ul rînd va trebui să într-o altă sesiune. însă că şcoala arc posibilităţi m u lt mal
nări generale in care o noască. De aceea mă pre­ trec pragul m aturităţii. O Este adevărat că perso­ largi dc manifestare a acestei influenţe,
parte din uteeişti nu iau gătesc intens. mare parte din tim pul de nalitatea adolescentului dar pontru aceasta este nevoie dc o preo­
cuvîntul la dezbaterea Colegul Margaretei, e- studiu o folosesc pentru capătă uncie contururi cupare mai Intensă, mat perseverentă. Este
problemelor ce se pun în levul M ihai M artinovici recapitularea materiei. precise în anîî ce cores­ necesară o mal strinsă legătură între
discuţie. Astfel de situaţii de la aceeaşi şcoală, ţine Accentul deosebit îl pun pund perioadei examenu­ şcoală şi părinţi, aceasta şi pentru a In­
se întîlnesc la unele orga­ să devină inginer electro­ însă pe m ateriile care se lui de maturitate. Dar. fluenţa anumite concepţii greşite ale unor
nizaţii dc clasă de la li­ tehnic. să ne gîndim că aceasta părinţi asupra perspectivei elevilor. La
pretind la admiterea
ceele din Hunedoara, — Vreau să stăpînesc institutul agronomic". în nu rezolvă încă totul. A- indcrnînn şcolii sînt puse m ijloace variate
Miercurea, Alba Iulia etc. motoarele electrice, să le dolescentul mai are ne­ şi eficiente în acest sens.
Care este cauza? P rin ci­ văd cum mi se supun as­ Din aproape 120 de e- voie de îndrumare. Fără In al treilea rînd, organizaţia U.T.C. din
pala cauză constă în sără­ cultătoare. Pasiunea pen­ lcvi ni claselor a X l-a şi a-t „dădăci", este nevoie şcoala trebuie ajutată, îndrum ată mai în ­
cia form elor si mijloace­ tru viitoarea mea profesie circa 40 din clasele a totuşi de o îndrum are în deaproape dc către organizaţia dc partid,
lor folosite în muncă dc o „hrănesc" deocamdată cu V llI-a , întrebaţi despre ce funcţie dc vîrsta. de aspi­ pentru a-şl face ntal puternic sim ţită pre­
Profesia ce şî-0 către organizaţiile U.T.C exper ienţe de laborator şi vor să ur meze la term ina­ zenţa p rintr-o activitate mai bogată, mai
■ P 1 alege fiecare este rea cic lu rilo r de învăţă­ ra ţiile lui. Acest lucru n
. A* i i i . -iA w m un subiect mereu Am reţinut, de aseme­ cu matematică. ieşit în evidenţă deosebit variata şi eu rezultate mal concludente. O
* - r f, d a a S S i nea, faptul că organizaţi­ Să nu uităm un amă­ m înt în care sînt încadraţi de pregnant eu prilejul mare parte din organizaţiile U.T.C. pe
actual în discuţii­ ile U.T.C. din şcoli nu nunt pe care Margareta şi în prezent, numai trei şi-au „sondajului la clasă", cînd clasă desfăşoară o muncă săracă in conţi­
le elevilor din u l­ desfăşoară o muncă dife­ M ihai l-ar fi trecut sub exprim at dorinţa să dea unii elevi si au exprim at nut. tipsilă de perspectivă.
tima clasă de li­ renţiată în rîndul elevilor tăcere dacă nu intervenea examen la o scoală teh­ dorinţa să urmeze un in ­ Ancheta noastră a evidenţiat faptul că
ceu. U nii înclină din diferite clase. Or, nu în discuţie directorul ad­ nică. Nici unul nu în­ stitut de cosmetică, o fa ­ marea m ajoritate a elevilor din clasa a X I-a
de ani de zile spre este de loc firesc să se fo ­ junct al liceului: „A m b ii clină să se încadreze în cultate de medicină sau doresc să urmeze facultăţi, deşi o maro
un domeniu şi fac losească aceleaşi forme, au luat prem iul I la faza producţie, iar cei de clasa un institut politehnic, nu­ parte din ei au şanse reduse să între din
pregătiri intense acţiuni cu acelaşi conţi­ regională o olim piadei de a V lII-a , în exclusivitate, mai pentru faptul că aşa cauza situaţiei mediocre sau slabe la în­
pentru a-şi vedea nut pentru elevii din cla­ chimie şi matematică ce vor să urmeze liceul. vrea mămica sau tătieu, văţătură. Dc asemenea, foarte puţini sînt
visul îm plinit. E- sa a V H I-a cu cele pen­ a avut loc cu cltva tim p Interlocutorilor noştri pentru că au auzit ei că tentaţi să îmbrăţişeze profesiile dc in g i­
tru elevii din clasa a X l-a in urmă". le-a venit destul dc greu în aceste meserii se cîsti- ner. miner, electromecanic de mină şi de
1 evii din fotogra­
Intr-un fel se pregătesc Cu permisiunea condu­ să den un răspuns prom pt gă bine sau că au posibi­ preparare, furnalist, oţclor, laminafor,. in ­
fie sînt v iito rii ab­ pentru viaţă cei din p ri­ cerilor şcolilor, la Cugir, la întrebarea „Ce se în- litatea să locuiască la o- giner pentru construcţia dc maşini, pentru
solvenţi ai Liceu­ ma categorie, altfel cei Sebeş, Miercurea sj Alba tîm plă dacă nu reuşiţi raş. Oare un tehnician n- care există un cimp larg dc activitate în
din cea de a doua Şablo- Iulia am făcut „sondaje la chiar1 în prim ul an Ia c- regiunea noastră.
lui din Miercurea. gronom, constructor de
nismul este unul din cau­ clasă". La întrebarea noas­ xamenul de admitere?". maşini, siderurgist sau Prin răspunsurile dale întrebării puse dc
Discuţia surprinsă zele monotoniei, el omoa­ tră „vă gîndiţi la „bră­ Profesorii d irig in ţi s-au m iner nu cîşligă tot atîl redacţie, elevii au dovedit că au încă dc
de fotoreporterul ră ceea ce este esenţial — ţara de aur?", au răspuns gindit — după părerea dc bine? Dumneavoastră, pc acum vizată facultatea pc care vor s-o
nostru are acelaşi vigoarea, varietatea, entu­ cîtcva 2eci de elevi. Vom noastră — mai m ult la părinţi care gîndiţi astfel, urmeze. O mare parte din ci însă n-au
ziasmul acţiunilor. consemna şi noi citeva acest lucru. Ei au sugerat fost în stare să argumenteze convingător
subiect. credeţi că este nevoie „să
O diferenţiere a activi­ din răspunsurile prim ite : p ă rin ţilo r elevilor respec­ im portăm " din alte re­ dc cc şi-nu ales facultatea respectivă şi nu
tăţii organizaţiei U.T.C. M arin ItaeollR — Liceul tiv* ideea ca fiii lor să giuni cadre cu pregătire alta Este şî acesta un semn că munca pc
trebuie să se facă sim ţită din C ugir: „îmi place m ult urmeze o şcoală tehnică medie în specialităţile linia alegerii profesiei n;i s-a ridicat la
chiar şi între clasele de istoria şi geografia. De a- sau una profesională. Pu­ pentru care industria H u­ nivelul cerut.
liceu, acordîndu-se o aten­ ceea aş dori să urmez — ţin i au fost însă aceia nedoarei are atîta nevoie?
ţie mai mare clasei a cu aprobarea părin ţilor care au ascultat sfatul Dumneavoastră s î n t e ţ i
IX-a, după terminarea că­ • - o facultate în aceste şcolii. Se pare că nici ca­ convinşi că fiul sau fiica
reia elevii urmează să sc specialităţi. Am început drele didactice n-au folo­ va putea face faţă şi în­
im portă în cele două sec­ să repet întregul material sit toate mijloacele de
ţii : reală şî umanistică. ce se pretinde la adm i­ convingere pe care le au tr-o asemenea meserie. De Pagină realizată de C. ARMEANU
Aici începe o prim ă ale­ tere Dar mai întii, matu­ la dispoziţie şi nici pă­ ce nu-i ajutaţi sâgindens- A. DAVID, I. CFOCLEI
gere spre viitoarea profe­ ritatea..." rin ţii nu vor să renunţe că într-un mod mai rea­
T i - Foto: I. TEREK
sie Viorica C hirilă — LiceuJ aşa uşor Ia gîndul de a-si list?