Page 91 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 91
J°/1C/AM A 3-J
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3521
RITMICITATEA REALIZĂRII F o t b a J C U P R IL E JU L Z IL E I D E 1 M AI
Soluri multe Conducerile întreprinderilor şi instituţiilor din regiunea noas
CONSTRUCŢIILOR DE LOCUINŢE tră transmit călduroase felicitări colectivelor dc muncă pentru ac-
în etapa a a - i î tivilatea plină de elan desfăşurată în scopul traducerii în viaţă a is- !
(Urmare din pag. 1) f | toriceîor hotărîri ale celui de-al IX-lea Congres al Partidului Co- j
palele deficienţe se nasc în tim pul proporţii masive a frontului de lu Pe mai multe stadi tate, iar m ajoritatea Ier l l munist Român, pentru contribuţia adusă la înflorirea patriei noas- jj
efectuării operaţiunilor de finisaj. cru, a aducerii lui in stadii diferite oane din regiunea noas au fost de un bun nivei
la tim p a amplasamentelor. Asemenea In unele cazuri acestea se fac la re de execuţie, spre a se folosi raţional tră au avut loc d um in i tehnic. Cea mai frum oa i tre scumpe, Republica Socialistă România.
cazuri s-au în tîln it la Cugir, Deva pezeală, fără respectarea termenelor forţele de producţie in perioada de că inlreceri de fotbal să partidă au rcalizal-o
şi în alte localităţi ale regiunii. In de execuţie stabilite în grafice. Şi iarnă, condiţii necesare realizării r it atractive, urm ările cu jucătorii din Orăştic Dc 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc,
principal, asemenea greutăţi s-au slaba asistenţă tehnică influenţează mice a planului pe anul 1967 viu interes de nume ''are s-au întrecut pe ci ziua frăţiei muncitorilor (Ic pretutindeni, transmitem colectivelor
creat datorită faptului că secţiunea aceste neajunsuri. De multe ori, din Pentru bunul mers al activităţii roşi spectatori. M eciuri înşişi.
de investiţii, cit şi comitetele exe lipsă de control şi îndrumare, se nasc pe şantiere sarcini sporite revin şi le contind pentru cam Rezultatele înregistra noastre (Ic muncă şi colectivelor colaboratoare, cele mai calde urări
cutive ale sfaturilor populare din abateri de la prescripţiile tehnolo Com itetului executiv al Sfatului pionatul regional de fot te arată că avantajul te
oraşele respective n-au urm ărit în gice şi la execuţia structurilor de re popular regional. Va trebui ca de bal devin de la o etapă renului continuă incă de bine, sănătate şi fericire: _
suficientă măsură rezolvarea opera zistenţă. la turnări de fundaţii şi g li pe acum să insisle in vederea asi la alta tot rr.ai intere să fie hotărîtor in obţi
tivă a acestor probleme. sări. gurării docum entaţiilor tehnice de sante. Ce a reţinut aten nerea victoriei. D um ini
■Şi proiectantul — DS.A.P.C. De Im perativul actual în domeniul execuţie, prin urgentarea elaborării ţia în mod deosebit din că. doar M inerul Ani-
va — a creat uncie greutăţi construc planului de ilare în folosinţă a apar proiectelor în cadrul D.S.A.P.C. De confruntările echipelor noasa a realizat la Zl.at
torilor. La Deva. Brad şi în alte lo tamentelor şi a celorlalte obiective va şi obţinerea avizelor atit pentru in etapa de duminică ? na un meri dc egalitate
ca lită ţi începerea execuţiei unor social-culturale reclamă intensifica lucrările încă neaeoperite cu docu Fără îndoială că lupta In rest tonte echipele
obiective a fost intirziată de proiec rea ritm u lu i de muncă pc şantiere m entaţii pe anul în curs, cit şi pen pentru cîştigarea titlu lu i gazdă au învins. Şi poa
tant care nu a ţin u t seama de şi, pe această cale, recuperarea res tru obiectivele planificate a se exe de campioană regională te că nici la Zlatna nu
unele situaţii specifice existente la tantelor. P rim ii care voi- trebui să cuta în 1967. intre echipele Aurul se înregistra acest re
noile amplasamente. M al rău este întreprindă măsuri sint constructo Organelor şi organizaţiilor de partid Zlatna şi Ştiinţa Petro zultat dacă antrenorul
faptul că atunci cînd aceste pro rii şi beneficiarii de investiţii. A ten le revine saicina să urmărească per şani devine tot mai pa nu opera unele schim
bleme au fost sesizate de către ţia trebuie îndreptată îndeosebi în d i manent modul cum se desfăşoară sionantă. Duminică în bări în form aţie de na
constructori, ele nu şi-au găsit o recţia organizării ştiinţifice a procesu activitatea pe şantierele de locuinţe să. echipa studenţilor tură să şubrezească com
rezolvare operativă, constructorii lui dc producţie, care să asigure folosi şi social-culturale. DecadaI vor tre din Petroşani a suterit partim entul defensiv. A-
fiin d puşi în situaţia să aştepte prea rea mai raţională a utilajelor şi a fo r bui să întreprindă analize amănun o infrîngere categorică, şa se face că oaspeţii
m ult. ţei de munca Îndeosebi trebuie să se ţite privind realizarea stadiilor' fizice perm iţind liderului să conduceau la un mo
insiste asupra în tă ririi disciplinei î:i la obiectivele cuprinse în plan,
Fntîrzierile p rim u lu i trim estru, in un avans de 4 puncte. ment dat cu 2-0 .
restanţele ce se consemnează se da- muncă, să se creeze condiţii optime spre a putea cunoaşte tem ei Desigur cu în etapele P rintre jucătorii carr
toresc şl beneficiarilor (în mod deo de realizare a normelor, fapt ce va nic situaţiile existent'' şi a lua următoare ambele fo r s-au evidenţiat in mod
contribui In ridicarea echipelor .şi măsuri competente acolo unde se
sebit Direcţiei comerciale regiona brigăzilor ramase în urmă la nive m aţii vor arunca in lup deosebit în etapa de
le), care n-au reuşit să-şi formeze lul celor avansate. In egală măsură mai manifestă răm ineri în urmă. tă toate forţele şi posi dum inică se numără
un aparat competent în stare să trebuie să existe atenţie şi în direc Atenţia organelor şi organizaţiilor b ilită ţile pentru cuceri Puîe dc la Dacia Orăş-
rezolve cu operativitate problemele ţia îm bunătăţirii continue a condi de partid trebuie îndreptată în con rea titlu lu i de campl- tie El şi-a adus o con Ci)6*P
ridicate de planul de jonstrucţii. De ţiilo r de trai şi culturale ale con tinuare în direcţia în tă ririi şi pe mai oanu. tribuţie deosebită la ob
ficienţe serioase există şi in a ctivi structorilor FCsle necesar să se urgen departe a întregii munci de partid. Echipele aflate la pe ţinerea victoriei. Cei mai
tatea d irig in ţilo r de şantiere, care se teze terminarea 'am inelor pentru ne- In' rîndurile partidului vor trebui să riferia clasamentului de efieaci jucători au fosl
rezumă. în cele mai multe cazuri, famili.şli. iar dorm itoarele existente fie p rim iţi cei mai destoinici con pun şi ele eforturi vizi Soos ele la C E R. S!
doar la sesizarea unor scăpări de c- să fie dotate cu m obilier adecvat şi structori, care su fie repartizaţi la bile pentru evitarea re meria. G hiur şi Bcjan
xecuţie, constatate in momentul ic- mai bine întreţinute. locurile cheie ale producţiei. Corni trogradării. Chiar şi for de la Teliuc, fiecare în
cepţionării lucră rilor. Din cauza sla ţele orăşeneşti de partid de la Pe maţia din Teiuş, aflată scriind cîte două goluri
In perioada următoare va trebui troşani şi Deva vor trebui su spri H U n e D O A Q A - D E V A
bei lor pregătiri profesionale, nu ur pe ultim ul loc, mai are Se mai intim plă încă,
măresc cu consecvenţă pe par să se folosească pe scară mai largă jine şl să îndrume cu atenţie com i încă şanse să activeze aşa cum a fost şi în eta SIMEPW
cursul efectuării lucrărilor, a p li elemente prefabricate de construc tete de partid noi create In gru în campionatul regio pa a X V II-a . ca unii a-
carea corectă a prevederilor din ţie si o serie de subansamble la lu purile dc şantiere din localităţile nal în ediţia viitoare. părătoi i să constituie un
proiecte, respectarea termenelor de crările de instalaţii Procesele de respective, în asa fel îneît acestea Neaşteptat de bine s-a pericol pentru propria
execuţie. Această practică ii trans muncă la lucrările de săpături şi te- să-şi sporească permanent compe comportat în returul poartă. Din cauza nea
formă pe d irig in ţii de şantiere in rasamrnte trebuie mecanizate intr-un tenta, su desfăşoare o susţinută cam pionatului echipa tenţiei şi pripelii, ei în
sim pli constatatori ai unor deficien procent tot mai ridicat pentru a muncă politică Je masă in vederea M inerul Teliuc. Dc Ia o scriu autogoluri, contri
ţe şi nu îi situează în postura u- asigura o creştere corespunzătoa antrenării tuturor constructorilor la situaţie destul de preca
re a productivităţii muncii. La exe realizarea sarcinilor de plan Pe şan buind direct la in frîn -
nor controlori exigenţi de calitate. ră a ajuns acum pe lo
cuţia viitoarelor Ijlocuri este necesar tiere, birourile organizaţiilor de "crea echipei. Aşa s-a
Analiza efectuată de către Com i să sc acorde prioritate lucrărilor e- bază trebuie su desfăşoare o mai cul V III in clasament inlfrfTplat în meciul M i
tetul regional de partid a scos la dilitnre. n cir im urilor de acces, pen intensă muncă politico-educativă în eu un golaveraj pozitiv. nerul Teliuc — M inerul hvjnedo acu
iveală o serie de deficienţe ce se tru ca darea în folosinţă să se facă scopul în tă ririi răspunderi) tuturor Un lucru care a m ul Ghelar, cînd M ihăilă tic
manifestă pe şantiere. Ritm ul de în condiţii optime de exploatare. constructorilor, al perm anentizării ţum it iu b itorii de fotbal Ia oaspeţi, vrînd să tr i
execuţie putea fl mai intens dacă lo r la locurile de muncă. este acela că în etapa dc mită mingea „acasă", a
Un domeniu fn care vor trebui
utilajele şi m ijloacele de transport aduse îm bunătăţiri sim ţitoare este Ce s-a făcut pină acum pe şantie dum inică s-au înscris înscrie în propria poartă
erau folosite mai judicios. Pc ma cel al ca lităţii execuţiei. A tit con rele regiunii noastre în privinţa rea (este vorba de campio Etapa dc dum inică a
natul regional) 28 de go
joritatea şantierelor T R C H. şi ducerile u n ită ţilor de construcţii, liz ă rii planului fizic şi valoric s-n lu ri, cu 10 mai multe fost destul de interesan
J.C.S.H., gradul de folosire a u tila je cit şi d irig in ţii de şantiere vor tre dovedit a fi insuficient Au fost şi faţă de etapa preceden tă alît prin numărul C0M6USTIB1LUI
lo r este relativ scăzut. Indicii de me bui să efectueze controale perma sint condiţii pentru a se realiza m ult tă. Înseamnă că atacan mare de goluri înscrise
canizare a operaţiunilor de excavat, nente şi exigente, pe faze dc ope mai m ult. De aceea, constructorii sînt ţii ştiu să tragă la poar cît şi prin realizarea u- DEVA
preparat mortare şi betoane, încăr raţiuni, căutînd astfel să evite pe chemaţi să-şi mobihzeze întreaga lor nor faze de fotbal aşa
cări şi descărcări variază numai în parcurs o seamă de defecţiuni. Legat capacitate şi energie, su folosească tă şi să înscrie în ui\ma cum spectatorii doresc.
unor acţiuni bine gîn-
tre CO—90 la sută, faţă de prevede de această problemă, sarcini sporite din plin tim pul bun de lucru, spre Aşteptăm ca la viito a
rile planului. a se putea recupera in tim p cit mai dite. cores rele meciuri din cam pi
Din relatările
S ituaţiile încheiate dovedesc că pe revin şi colectivului de proiectare scurt restanţele consemnate, pentru onatul regional să con-
şantierele T.R.C.H., tim pul de muncă de la D. S A. P C Pe lingă u r a se depăşi sarcinile de execuţie din pondenţilor noştri a re semnăjn alte fapte dem
ieşit că m eciurile s-au
a fost folosit într-o proporţie nesatis mărirea concretă pe şantiere a a p li anul 1966 şi a se pregăti condiţiile desfăşurat în general ne de luat in seamă.
făcătoare. In prim ul trim estru s-au cării proiectelor, proiectanţii sînt optime desfăşurării m uncii în anul tntr-o notă de sportivi V. ALBU
consemnat absenţe nemotivate. în- viitor.
tîrziei i de la serviciu, stagnări, con chemaţi su realizeze o varietate mai ŞANTIERUL
cedii fără plată, ceea ce a dim inuat mare de tip u ri dc locuinţe, să a-
capacităţile de producţie ale şanti plice soluţii îm bunătăţite pentru VALEA JIULUI* PETROŞANI
erelor. La consemnarea restanţelor structurile de rezistenţă şi finisaje,
din prim ul trim estru a contribuit să preconizeze pe scară mai largă
şi slăbirea ritm u lu i de lucru în pe aplicarea unor procedee constructi r a b a f i î r a s ă m
rioada de finalizare a execuţiei. Toc ve economicoase, care să scurteze
mai cînd trebuie să se acţioneze mai durata de execuţie şl să îmbunătă
ferm, munca a alunecat pe panta ţească calitatea lucrărilor.
unei a u toliniştiri, a unei in e rţii ne
justificate. De altfel, aceasta este şi In tr-un tim p cît mai scurt con
ducerile şantierelor
de construcţii
explicaţia pentru care, în prim ul tr i grafice de execuţie să îmbunătăţeas p or
mestru, în Valea Jiu lu i nu s-a reali vor trebui să revizuiască actualele y m b u
zat planul de dare în folosinţă, deşi
circa 250 de apartamente se găsesc că munca de planificare astfel îneît
le m ult în stadiul de finisare. procentul cel mai mare de aparta
O altă cauză care a condus la ne- mente să se predea în tri-mestrcle II
• realizarea planului fizic rezidă şi şi III. Necesitatea replanificărli pre
din slaba execuţie calitativă a unor dării unor apartamente se impune cu Utilajele să fie folosite raţional
blocuri, ceea ce a necesitat un vo HUNEDOARA-DPSA
acuitate tocmai pentru a se putea
lum apreciabil de refaterl. P rin ci crea condiţiile necesare atacării în
(Urmare din pag. 1) conducerilor unor cooperati ieri mai rămăseseră neînsă-
ve şi a m ecanizatorilor pen minţate cîte ir»0—230 ha din
j n i m t g Ţ ăranii cooperatori şi me tru a utiliza cu randament suprafeţele planificate
maxim tractoarele şi atelaje
canizatorii care deservesc Existenţa unei asemenea
le. La cooperativa agricolă
unităţile am intite nu urm ărit stări de lu cruri este nesatis
din Balom ir, de pildă, lucrul
zi de zi starea terenului, făcătoare. Ţinînd seama de
şl-au organizat în mod ju cu tractoarele se începe mai faptul că tim pul este destul
dicios munca, reuşind astfel tîrziu şi se term ină seara din de înaintat şi cu nefolosirea
să folosească din plin tractoa vreme, pîerzindu-se astfel fiecărei ore şi zi bune de lu
rele şi atelajele. In fiecare zi tim p preţios în care s-ar pu cru în cîmp influenţează ne MUNCO oa£A
munca In cîmp a început din tea pregăti terenul şi însă- gativ asupra recoltei, este ne HUNCOOAQA - OCVA
zori şi s-a term inat seara mînţa zeci de hectare cu po cesar ca în fiecare coopera
tîrziu, fapt ce se concretizea rumb. Asemenea cazuri se tivă agricolă să se ia măsuri
ză în depăşirea vitezelor z il in-ti In esc .şi în «Ite cooperati operative pentru terminarea
nice planificate la semănat. ve agricole din raion. Numai în cel mai scurt tim p a însă-
aşa se explică de ce pină a- m înţă rii porum bului. In a-
Analizînd însă situaţia în- cum, cu toate că tim pul este
săm înţării porum bului pe to destul de înaintat, pe total tenţia consiliului agricol ra
ta l raion, .se constată că s-a raion au mai rămas de însă ional şi a conducerii S.M T.
rămas în urmă, că tim pul mânţat peste 2.300 hectare cu Orâştie trebuie să stea în
prielnic şi utilajele nu se fo porumb. Cele moi slabe re permanenţă problema utiliz.ă-
losesc în mod raţional. Că zultate în această direcţie rii cît mai judicioase a fo r
aşa stau lucrurile ne-o dove le-au înregistrat cooperative ţelor şi m ijloacelor de lucru
desc faptele. In ziua de 25 a- le agricole din sr<‘c1c- Aurel existente urmă rin du-se în
prilie, spre exemplu, s-au în- Vlaiou. Căstău, Beriu, C u g ii, deaproape deplasarea u tila je
sămînţat abia 251 hectare, cu Blandiana şi altele, care tre lor din unităţile care au te r
toate că in raion există sufi
ciente forţe şi mijloace pen buie să însămînţeze cu po m inat însum inţările în too-
tru a se realiza zilnic peste rum b mai m ult de 40 la sută perativele agricole rămase în
500 hectare. Hămînerea în din suprafeţele prevăzute. De urmă cu această lucrare. Ast
Perseverenţa şi continua preocupare pentru îmbogăţirea cunoştin urm ă nu poate fi justificată asemenea, sint m ult rămase fel, se va asigura scurtarea
ţelor profesionale, i-a adus strungarului Nicolae Oltean, de la Atelie pe seama um id ită ţii existente în urmă cooperativele agri perioadei de însămînţare a po
rele R.M.H, Simeria, satisfacţii. Lună de lună, el îşi depăşeşte planul
şi execută numai lucrări de bună calitate. în sol, ci ea este o urmare a cole din Vinerea, Vaidei, Ge- rum bului .şl realizarea unor
Foto : I. TEItEK slabei preocupări din partea oaglu şi Sălişte, unde pînă producţii sporite la hectar.
! — cinem atograful „M uncitoresc" ; CRI- 9,35 Pagini dîn opera „Capra cu trei 20.30 Gaudeamus (emisiune pentru
s tu d e n ţi); 21,20 Cfntâ pentru dumnea
iezi” de A lexandru Zirra ; 10,05 Ce să
V ID IA : K arl von OsslclzUi — cine
i f f l m atograful „M uncitoresc" ; B A K B A - vedem ? Ce să citim ? Ce să ascultăm ?; voastră Fred Frohberg-; 22,30 Moment
„In liniştea nopţii" —
poetic; 22,35
i TEN I : Zborul întrerupt — cinemato 10,15 Cîntece de viaţă nouă şi jocuri muzică uşoară ; 23,50 V arietăţi muzi
muzicală
populare ; 10,30
Emisiune
A LB A
IL’ L IA :
graful „6 A ugust";
APRILIE 1966 P inguinul — cinem atograful „V icto pentru şcolari : Natura patriei oglin cale la Festivalul „Nordz.ee" 19C5 —
I ria" ; C iulind despic A ri zona — cine dită în creaţia com pozitorilor noştri ; Belgia
m atograful „23 ALigList" ; TEIUŞ : Cei 11,45 „F lo ri de prim ăvară" — muzică Buletine dc ştiri si radiojurnale :
I mai frumoşi ani — cinematograful uşoară ; 12,40 Interpreţi de muzică 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ; 10,00 ; 12,00 ; 14,00 ;
16.00; 18,00; 22,00; 23,52 (programul
populară : M aria Butaciu, M aria Cio-
pe
„V ictoria " ; Z LA T N A ; 800 legbc
C in e.m a Amazoane — cinematograful „M unci banu, D um itru Constantin, Nicolae Bu- 1) ; 7,30 ; 9,00 ; 11,00 ; 13,00 ; 15,00 ; 17,00;
torul" ; SEBEŞ : Agentul de legătură luţă. Alexandru B idirel, Gheorghe 19,00; 21,00 ; 23,00; 0,52 (programul Fl).
— cinematograful „Progresul" ; Koza- Z am fir ; 13,20 Limba noastră ; 14,20
DEVA : Finala buclucaşă — cinema ra — cinem atograful „Sebeşul" ; APOL- Interpreţi ai m uzicii populare : Ion
tograful „P atria" ; Arşiţa — cinemato DUL DE SUS : Păcat de benzină — c i Blăjan şi D um itru Potoroacă ; 16,20 Televiziune
graful .A ria '’ ; S IM E R IA : Trageţi in nematograful „23 August" ; CUGIR : „A m îndrăgit o melodie" — muzică u-
Slanlslas — cinem atograful .M u re A fost odată un moş şi o babă — c i şoai u românească ; 17,20 Colegi de li 19,00 Telejurnalul de seară ; 19.15
şul" ; HUNEDOARA : A fosl cînd va nematograful „M uncitoresc" ; Fcrnand ceu ; 18,13 „Doină, doină, cîntec dulce" Pentru cei m ici : Calul Fui v ; 19,40
hoţ — cinematogr aful „S iderurgistul* : cow-boy — cinematograful „7 Noiem — program de doine şi jocuri populare; Copiii de pe strada noastră ; 20,03
Unora Ic place jazzul — cinem atogra brie" ; O R A Ş T IE : Kiiram bol — cine 10.30 Tribuna radio — Un corolar al Teatrul românesc ; 22,00 M ic concert
ful „Flacăra" ; Stcoua baletului — ci matograful „Flacăra" ; Tatăl soldatului a ctivită ţii constructive; 18.40 C iclul de muzică uşoară ; 22,30 Telejurnalul
nematograful „Constructorul" ; C A LA N : — cinematograful „P atria" ; H A „N -aţi vrea să înţelegi muzica?". Lexi- de noapte ; 22,40 B uletinul metorolo-
D aţi-m i condica de reclam aţii — cine ŢEG ; M uncile lui llerculc — cine con muzical de prof univ. Alexandru gic ; 22.45 Închiderea emisiunii.
ma louraful „11 Iunie" : GHELAR : matograful „Popular" ; BRAD : B răţa Paşcanu ; 19,10 Vals, dulce vals ; 20,00
Patruzeci minute pină în zori — ci ra de gianatc — cinomatografLil „Steaua Radiogaz.eta de seară ; 21,15 Poemul
nematograful „M in erul" ; TE LIU C : roşie" ; GU R ABARZA : Arena circu simfonic „Cîntarea României' ; 22,55 Timpul probabil
I Viaţă d ificilă — cinem atograful „M i lui — cinematograful „Minerul** IL IA : Muzică uşoară. HUNLOOARA
PRO G R AM UL II : 7,50 Jocuri popu
C ulorile luptei — cinematograful „L u
nerul" ; PETROŞANI : Calea Victoriei
— cinem atograful „Republica" ; Depă mina". lare interpretate de fanfară ; 8,22 A rii PENTRU 2 1 ORE
I şirea — cinem atograful „7 Noiem brie": din operete româneşti ; 9.55 Cîntece
LUPENI : Trei surori — cinematogra create in anii puterii populare : 10.15 Vremea se menţine călduroasă cu ce
I ful „M uncitoresc" ; Duminică la New- Muzică uşoară japoneză ; 11,05 De toa rul schimbător mai m ult ziua. Izolat
te pentru toţi : 12,28 Scene din opera
Y ork — cinem atograful „C ultural" ; R a d i o vor cădea ploi slabe. Vântul va sufla
l.ONEA : Caporalul şi ceilalţi — cine „M ignon" de Ambroise Thomas ; 13,08 p o trivit din esL Tem peratura staţiona flflU fţT lg i \ x
matograful „M in e ru l" ; LIV E ZE N I : Cîntece Şi jocuri populare de pe me ră, va fi cuprinsă ziua între 18 şi 24
leaguri maramureşene ; 13,45 Concert
grade, iar noaptea între 6 şi 10 grade.
I Două etaje de fericire — cinematogra PROGRAM UL l : 5.06 „Prim ăvara pe de prînz ; 15,30 Ş tiinţa în slujba păcii ; PENTRU URM ĂTO AR ELE
ful „M uncitoresc" : UH1CANI : Onora
bilul Sfnnîslas agent secret — cinema ogoorcle patriei", emisiune de cîntece 16.30 Roza v u itu rilo r : 17,20 O nouă
si jocuri ; G,lf> Transmitem pentru sate; înregistrare de muzică românească 3 Z ILE
I tograful J Noiembrie" ; PAROŞENT : 6.45 Salut voios de p io n ie r; 8,00 Su 18,00 Gîntecul săptămânii ; 18,10 „Ge Vreme nestabilă cu cerul noros ziua
Joc Limonada — cinem atograful „E- m arul presei ; 8,30 La microfon, melo neză" — M ontaj lite ra r de Grigore Ha şl temperatura în scădere uşoară la
! nergin" ; PETRI LA : M ilu ire la Isehla dia preferată ; 9,30 Sfatul m edicului ; giu ; 19,30 Transm item penti-u sate ; sfîrşitul intervalului.