Page 93 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 93
.-4 "* I
PROLETARI OIN TOATE TARILE, UNITI-VA I
a n ■ ■
PAGINA 2
1
R imagini din istoria B Brigada-verigă de bază
în organizarea muncii
mişcării muncitoreşti Concursul nostru:
„Omul în producţie, familie
şi socialiste romane
şi societate"
Vizita ministrului
In întimpinarea celei de a 45-a aniversări a Partidului Comunist Român tantin Vesa de la autobaza
Pe conducătorul auto Cons
Brad îl cunosc nu numai to afacerilor externe al Franţei
varăşii de muncă, ci şi călă
torii. It respectă şi-l aprecia Preşedintele C onsiliului de M in iştri
IA FIECARE AGREGAT evidenţiat în întrecerea socia al Republicii Socialiste România, Ion
priceperea şi co
pentru
ză
Iui. Fanionul de
rectitudinea
Gheorghe Maurer, a p rim it m iercuri
listă, prins pe parbrizul auto pe m inistrul afacerilor externe al
buzului, stă m ărturie a hărni Franţei, M aurice Couve de M urville.
ciei comunistului Constantin La întrevedere, care s-a desfăşurat
Vesa. Foto: I. TERETC Intr-o atmosferă de caldă prietenie,
au participat Alexandru Bîrlădeanu,
P R O D U C T I V I T A T E prim -vicepresedintc al C onsiliului dc
M in iş tri, Gheorghe Rădulcscu, vice
preşedinte al C onsiliului de M iniştri.
Corneliu Mânescu, m inistrul aface
rilo r externe, V ictor D im itriu . amba
sadorul României la Paris, precum
şi Jacques de Beaumarchais, directo
ru l general al afacerilor politice din
M inisterul A facerilor Externe al
R I D I C A T A Masa lemnoasă Franţei. Bruno de Leusse, directorul
de cabinet al m inistrului.
A fost de faţă Jean Louis
Pons.
ambasadorul Franţei la Bucureşti.
superior valorificată
Trim estru] I a fost încheiat de gic, îm bunătăţirea ca lită ţii repara
olectivn) Uzinei „V ictoria" din Că ţiilo r, au avut un efect pozitiv. T im Forestierii din m unţii Sebeşu
lău cu sporuri însemnate de pro pul de staţionare a fost redus cu lui au holărit ca in cinstea celei
ducţie realiaînd si chiar depăşind 30 la sută, a sporit cantitatea de de-a 45-a aniversări de la crea
unele prevederi din angajamentele fontă pe metru cub de volum util rea partidului să înscrie pe gra
ce şi le-a luat în intim pinarea a- si s-au obţinut economii la cocs, fn- ficul de producţie însemnate suc
ni vărsării partidului. Fa producţia ccpind eu decada a treia a lunii ia cese. După curr. ne-a relatat tova
globală şi marfă planul pe primele nuarie s-au înscris pe graficul în răşul loan Uomcea, inginer şef
trei luni ale anului a fost realizai trecerii numai depăşiri de plan. la I.F. Sebeş, ei şi-au respectat
in proporţie de 105,72 la sută, la pro Pentru turnătorii s-a asigurat ne angajamentul luat. Fiecare lună
ducţia marfă vîndută şi încasată în cesarul de fontă, cherestea pentru din acest an au incheiat-o cu
proporţie de 1 0 1.7 la sută, indicele modele şi alte materiale. Aceasta a depăşiri la m ajoritatea indicato
dr creştere a productivităţii muncii făcut ca şi în sectoarele respective rilo r de plan. Acest lucru le-a
a fost depăşit cu r> la sută faţă de să se realizeze ritm ic sarcinile de permis să obţină recent un suc
cifra planificată şi s-au înscris eco plan la m ajoritatea sortimentelor. ces deosebit : îndeplinirea cu 5
nomii la preţul de cost de peste — Fiind vorba de ritm icitate aş zile înainte de termen a planului
yno.ooo lei vrea să adaug — spunea tov. de producţie prevăzut pe cele
In luna aprilie şirul rezultatelor Glicorghc Bucur, inginerul şef al u patru luni ale anului. Pină în
bune continuă. P rincipalii indicatori zinei — că la furnale cadrele teh ziua de 27 aprilie, forestierii din
de plan, pentru primele louă deea nice şi m uncitorii au ştiut să folo Sebeş au reuşit să dea peste pre
de. au fost depăşiţi. Realizărilor an sească mai bine experienţa acumu vederi 1,500 m.e. buşteni de fag
terioare li se adaugă un spor la pixo- lată, reuşind să asigure parametr pentru gater, 1.000 m.c. buşteni de
dncţia globală de 800.000 lei si de optim i in exploatarea agregatelor ş fag pentru furnire, 500 m.c. lemn
110.000 lei la producţia marfă vin- o producţie maî constantă. Ne gin pentru cherestea, 300 m.c. buş
dută şi încasată. C ifrele ilustrează dirr. şi la rezultatele viitoare. La teni de stejar şi alte sortimente
preocupările fructuoase ale colecti turnătorii, atenţia ne este îndreptată cu valoare economică ridicată.
vului uzinei din Călan pentru a duce asupra realizării pieselor din fontă Succesele obţinute îşi au izvo
mai departe prestigiul câştigat, de nodulară pentru construcţia de m a rul în preocuparea colectivului de
întreprindere evidenţiată pe ram u şini. O producţie de serie şi de ca muncă de aici pentru îm bunătă
ra Dincolo de ele sînt oamenii, cu litate bună, pe care urm ărim s-o ţirea organizării m uncii şi e xtin
priceperea şi entuziasmul lor ca realizăm la acest sortim ent, necesi derea metodelor superioare de
racteristic, antrenaţi în lupta pentru tă o tehnologie bine pusă la punct, exploatare.
realizarea unei producţii ritm ice. constanţă in muncă, adică ritm ic i
Ritm icitatea producţiei este de tate.
altfel una din principalele rezerve Unul din principalele sortim en
care a dus In înregistrarea lună de te ale uzinei îl constituie lîngotie- Cu angajamentele
lună a succeselor Aceasta a făcut
rele. Se poate spune că la acest
ca angajamentele luate în cinstea
produs s-a obţinut cea mai bună
zilei de 8 Mai să fie îndeplinite in
ritm icitate în primele trei luni ale îndeplinite
tegral înainte de termen.
anului. Dacă comparăm producţia
Unele amănunte în legătură cu
realizată, vom vedea că plusurile la
factorii care au condiţionat re ali O scrisoare semnată de tovarăşele
plan au avut un caracter progresiv, Eva Moise şi Emilia Creţu de la D i
zările colectivului dîn Călan le-am
nu numai decadal, ci şi lunar A- recţia regională de transporturi auto
a flat de la tovarăşul A dolf Druker. Hunedoara ne-a adus o veste îm
celaşi lucru şi în aprilie la produc
directorul uzinei. bucurătoare. Lucrătorii din autoba
ţia turnată, cu observaţia că în cele
— înainte d e toate ne-am stră zele regiunii au reuşit să-şi înde
două decade Ia operaţiile de prelu plinească cu 5 zile mai devreme
duit să creăm condiţiile necesare
crare a lingotierelor ritm ul nu a sarcinile prim elor patru luni ale
litiu i ritm cît mai bun de muncă — anului la majoritatea indicatorilor
fost păstrat.
spunea tovarăşul Druker. La aceas de plan, depăşindu-şi astfel angaja
Continuind această idee, tovară mentele luate în cinstea zilei de
ta trebuie adăugat s p rijin u l dat de
şul inginer Francisc Schomberger. 8 Mai.
organizaţiile de partid şî organiza
şeful turnătoriei nr. 2 , spunea : „In întim pinarea celei dc a 45-a
ţiile de masă, care au reuşit să sti
— Avem un colectiv animat de
muleze elanul de muncă al m unci
dorinţa de a obţine cele maî bune
torilor, tehnicienilor şi inginerilor
rezultate în întim pinarea aniversă
noştri. Ca să realizăm o producţie
rii partidului Luptăm pentru o pro
ritm ică a fost necesar să asigurăm
ducţie ritm ică şi de calitate. La
o bună aprovizionare. Ce-am făcut
noi. toate schim burile se m enţin la *
noi ? S-au luat din vreme măsuri şi
un nivel ridicat de producţie ba aş I
s-au pregătit stocurile necesare de
spune că uneori schim burile de p
m a teriale : minereu, cocs, calcar,
după masă şi de noapte reuşesc să
cărbune .şi altele. Asigurind in ge
obţină randamente mai bune.
neral o aprovizionare corespunză
...Cifre, fapte, argumente. Toate
toare în secţii, s-a putut organiza dau certitudinea că la Călan colecti
mai temeinic munca, s-au putut fo vul de m uncitoi'i, tehnicieni şî in
losi mai bine capacităţile de pro
gineri munceşte cu ardoare pentru
ducţie şi s-au respectat graficele
a raporta la aniversarea partidului I
întocmite. La furnale, de exemplu, că angajamentele luate în întrece- |
aprovizionarea cu m aterii prime şi
re au fost realizate cu succes.
materialele necesare, ca şi condu
cerea atentă a procesului tehnolo I G AR AIACU
