Page 1 - Drumul_socialismului_1966_05
P. 1
PROLETARI DIN TOATE TARILE. U N IJI-V A I
Masa tovărăşească oferită
de C. C. al P. C. R.
Duminică la amiază, după marea brii supleanţi ai Comitetului Execu rii Germaniei hitleriste, împotriva
demonstraţie de 1 Mai a oamenilor tiv, secretarii CC. al P.C.R., membrii pregătirii războiului antisovietic,
muncii din Capitală, a avut loc o şi membrii supleanţi ai C.C. al pentru apărarea intereselor vitale ale
masă tovărăşească oferită de Comi P.CR, membrii Consiliului de Stat poporului, ale independenţei şi su
tetul Central al Partidului Comunist şi ai guvernului, şefi ai unor insti veranităţii patriei. El a amintit lup
tuţii centrale, activişti de partid, nu ta desfăşurată de Partidul comunist
Român, la Palatul Snagov. Au parti
meroşi veterani ai mişcării revolu pentru mobilizarea tuturor forţelor
cipat tovarăşii : Nicolae Ceauşescu, ţionare din ţara noastră. patriotice ale poporului român în
Chivu Stoica, Ton Gheorghe Maurei*, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se vederea răsturnării dictaturii milita-
Gheorghe Apostol, Alexandru nirlă- cretar general al C.C. al P.C.R., luîncl ro-fasciste, eliberării României, re
voluţiei şi transformării socialiste a
cuvîntul, a felicitat pe cei prezenţi
deanu, Alexandru Drăghici, Petre societăţii.
cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 Mai
Borilă, Constantin Drăgan, Alexan Sărbătorim acum ziua de 1 Mai
— Ziua solidarităţii internaţionale a
dru Moghioroş, Paul Niculescu-Mizil. celor ce muncesc, ziua muncii şi a — a spus vorbitorul — în condiţiile
ANUL XVIII. NB. 3525 MARŢI 3 MAI I9M 4 PAGINI - 25 BANI Gheorghe Rădulescu, Leonte Râutu, primăverii. Vorbitorul s-a referit la unor mari victorii în opera de de-
săvîrşire a construcţiei socialiste. Ia
Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, mem- tradiţiile vechi ale mişcării muncito care şi-au dat contribuţia, in diferi
reşti din ţara noastră, la activitatea
primelor cercuri socialiste, a parti tele etape ale luptei revoluţionare,
vechii militanţi ai partidului şi miş
1 M A I 1 9 6 6 premers lupta revoluţionară a parti cării muncitoreşti, toate generaţiile.
dului socialist, creat în 1893, care au
In încheiere,
Nicolae
tovarăşul
dului comunist. El a amintit apoi fe
Ceauşescu a toastat pentru Partidul
lul în care comuniştii, oamenii mun
cii sărbătoreau ziua de 1 Mai în anii comunist, pentru activul său, pentru
veteranii mişcării revoluţionare, pen
grei ai ilegalităţii, în condiţiile lup
tru poporul român — creatorul a tot
tei de clasă, demonstraţiile, mitingu ceea cc s-a făurit dc-n lungul ani
Mitingul şi d e m o n s t r a ţ ia rile, manifestaţiile, serbările cîmpe- lor în patria noastră socialistă, pen
tru unitatea ţârilor socialiste, a miş
neşti organizate cu acest prilej. Evo-
cării comuniste şi muncitoreşti, pen
cînd puternica demonstraţie de la 1
tru solidaritatea oamenilor muncii
Mai 1939, vorbitorul a subliniat lupta din întreaga lume în lupta pentru
desfăşurată de comunişti, de forţele pace, democraţie şi socialism.
o a m e n ilo r m u n c ii d in C a p it a lă progresiste ale poporului român îm (Agerpres)
potriva fascismului, a infeudării ţă
1 Mai 1966, Ziua solidarităţii in poporului cunosc o înflorire fără pre
ternaţionale a celor ce muncesc, în cedent, pornite intr-un nestăvilit e-
lupta pentru libertate, pentru pace, lan să transpună în fapte vastul şi Cuvîntarea tovarăşului
democraţie si socialism. însufleţitorul program de dezvoltare R 1 N D E R I D E S P R E
Desfăşurată în acest an în preaj multilaterală a ţării elaborat de Con
ma celei de-a 45-a aniversări a gresul al IX-lea al partidului.
Partidului Comunist Rom3n, marea Semnificaţia acestei zile este sim P a u l Niculescu- Mizsl
sărbătoare a oamenilor muncii a pri bolizată de marele glob pămîntesc, C E I C A R E N -AIJ F O S T
lejuit o nouă şi vibrantă afirmare a care domină piaţa de la înălţimea
dragostei poporului faţă de partid, a tribunei centrale, deasupra căruia sc
încrederii nestrămutate în politica sa înalţă un mare steag roşu cu data Dragi tovarăşi, ale poporului, profundele transfor poporul nostru, strîns unit în jurul I n c o l o a n e
înţeleaptă. festivă 1 Mal; pe panglica purpurie Dragi oaspeţi de peste hotare, mări revoluţionare care au schimbat încercatei sale călăuze — Partidul
din temelii înfăţişarea patriei şi-au
Comunist Român — va da viaţă o-
In întimpinaren marii sărbători ee-1 înconjoară este înscrisă chema Poporul român sărbătoreşte as
şi-au unit energiile lor creatoare ob- rea de luptă: „Proletari din toate ţă tăzi, împreună eu oamenii muncii găsit consacrarea în Constituţia Re biectivelor insufleţitoare stabilite de Cu neţărmurită încredere şi ne dr. Ludovic Deutsch, medic
ţinînd remarcabile succese construc rile. uniţi-vâ!". Steme ale partidului clin întreaga lume, Ziua solidarităţii publicii Socialiste România. Planul Congres, spre binele şi prosperita optimism in viaţă, în viitorul de primar la Spitalul unificat din
torii hidrocentralelor de pe Argeş şi şi patriei încadrează tribuna centra internaţionale a celor ce muncesc, de şase ani a fost încheiat cu succes. tea naţiunii noastre socialiste. aur al României socialiste, oame Deva. Dacă prezenţa mea este ne
de la Porţile de Fier, ai marelui lă. In partea cealaltă a pieţii, in cen ziua frăţiei in lupta pentru liberta Cu deosebită satisfacţie relevăm re Tovarăşi, nii muncii din regiunea Hune cesară aici sînt mulţumit că pot
Combinat siderurgic de la Galaţi, cei tru, se înalţă un marc medalion cu te şi viaţă mai bună, pentru pace, zultatele bune cu care poporul nos doara au dovedit la sărbătoarea fi de folos, alinînd durerea celor
care arcuiesc peste munţi magistra portretele dascălilor proletariatului democraţie şi socialism. tru a început înfăptuirea prevederi Epoca noastră se caracterizează prin de 1 Mai, câ istoricele hotârîri ale bolnavi.
lele electrice sau scot din inima mun — Marx-Engels-Lenin. Flutunnd în Cu prilejul zilei de 1 Mai, Comi lor noului cincinal. Planul produc mari schimbări sociale, prin întărirea Congresului al IX-lea se înfăptu Cel de-al doilea interlocutor Ia
ţilor comori dc minerale, muncitorii adierea vîntului de primăvară, fla tetul Centra) al Partidului Comunist ţiei industriale pe primele 3 luni .Speţelor mondiale ale socialismului, iesc cu succes. Am trăit bucuria spital este dr. Emil Palade, medic
uzinelor cu vechi tradiţii de luptă si muri purpurii se îngemănează cu ale anului în curs a fost îndeplinit intensificarea luptei popoarelor îm acestei realităţi palpabile chiar la primar, chirurg.
cei ai întreprinderilor create în ulti tricolorul steagurilor patriei. Român, Consiliul de Stat şi Guver în proporţie de 102,2 la sută. Pro potriva imperialismului, pentru su izvorul ei. Interlocutorii noştri — Cind este vorba de sănătatea
mii ani. lucrătorii ogoarelor, oamenii Sute de drapele se înalţă deasu nul Republicii Socialiste România a- ducţia globală industrială realizată veranitate şi independenţă, prin am sînt ciţiva dintre cei care n-au unui om, asistenţa medicală nu
drcseaz.ă muncitorilor, ţăranilor, in
de ştiinţă şi artă, toţi acei care cu pra mulţimii aflate in piaţă pentru a telectualilor, tuturor oamenilor mun în acest trimestru este de aproape ploarea crescândă a acţiunilor clasei fost in coloanele demonstranţilor trebuie să lipsească la nici o oră
braţele si mintea înfăptuiesc hotărî- lua parte la miting. Oamenii muncii cii, fără deosebire de naţionalitate, două oii şi jumătate mai mare de- muncitoare, a mişcării de eliberare din Deva, Petroşani şi Hunedoara din zi sau noapte. Am în secţie
rile Congresului al IX-lea al Parti poartă stemele partidului şi ţării, ta cît întreaga producţie a anului 1938. naţională, a mişcărilor democratice, l-am găsit la datorie. Pe platfor doi bolnavi operaţi de urgenţă
dului Comunist Român, dăruind pa blouri ale lui Marx. Engels, Lcnin, un fierbinte salut, felicitări pentru Se înfăptuiesc cu succes sarcinile pentru pace si progres social. ma oţelăriilor, scurtind distanţele şi necesită îngrijire si suprave
realizările de seamă obţinute in dez
triei noi avuţii materiale şi spiritua al fiului credicios al poporului nos voltarea economiei şi culturii, urări stabilite de partid privind îmbună Sub steagul atotbiruitor al mar- prin mii de legături telefonice, ghere permanentă — ne-a decla
le. Demonstraţiile care au avut loc tru — Gheorghe Gheoi ghiu-De.j. por de noi succese în .activitatea neobo tăţirea conducerii şi planificării a- xism-leninismului, popoarele ţărilor asigurînd o bună imagine a mi rat dînsul.
în această zi în Capitală şi în toate tretele membrilor Comitetului Exe sită pentru înflorirea patriei socia griculturii, dezvoltai ea înzestrării ei socialiste dobîndesc victorii însem cului ecran, sosirea la timp a tre Sute de cetăţeni an ţinut ieri
marile oraşe ale ţării au exprimat cu cutiv al C C al P.CR , grafice ilus- tehnico-matcriale. sporirea produc nate în făurirea noii orînduiri, spo nurilor şi autobuzelor, sau ve sâ-şi felicite rudele, prietenii şi
intensitate şi strălucire gîndurile si trîiul realizări ale economiei noastre liste ! ţiei agricole, ridicarea nivelului de rind astfel forţa economică, soc ială, ghind la sănătatea oamenilor. cunosc uţii, apelind la serviciile o-
sentimentele patriotice şi internaţio naţionale, nenumărate buchete de Exprimintl sentimentele întregu viaţă şi cultură în .satele noastre. politică şi militară a sistemului so Paşii ne-au purtat la noua oţe- f ic iu Iu i P T T R Cu toţii au găsit
naliste ale oamenilor muncii. flori. Sentimentele internaţionaliste lui popor român, adresăm un salut Lucrările de primăvară se desfăşoară cialist mondial. îmiurirea pe care lăi ie a Hunedoarei Activitatea fe înţelegere şi bunăvoinţă la ope
La Bucureşti, 250 000 de cetăţeni de care sînt animaţi îsi găsesc expre frăţesc oaspeţilor noştri, tuturor de in condiţiuni bune. însâminţările fi acesta o exercită asupra dezvoltării brilă ce se desfăşoară în hala de ratoarele Sidonia Man, Maria Al
şi-au dat întîlnire in Piaţa Aviato sia în cuvintele de salut adresate po legaţilor de peste hotare, care parti ind terminate în majoritatea regiu istorico. Corespunzător intereselor pregătire, pe platformă si la tur bii. Ileana Munteanu. Au răspuns
rilor, tradiţionalul loc de desfăşurare poarelor frăţeşti ale ţărilor socialiste, cipă împreună cu noi la această săr nilor ţării. fundamentale ale poporului român, nare. este un semn că aici ştafeta prezent apelurilor făcute şi tete-
a marilor sărbători populare. oamenilor muncii din lumea în bătoare. Oamenii de ştiinţă, artă şi cultu ale cauzei socialismului şi păcii, ţa muncii a fost predată in mîini si gralistii Elena Itejeb şi Oltea .Jur-
Ei au regăsit aici atmosfera de treagă Sărbătorim 1 Mai în condiţiile ră, întreaga intelectualitate partici ra noastră pune în centrul politicii gure La cuptorul nr 4 se des coane.
zile mari. subliniată parcă mai preg ALEXANDRU BRAD cînd întregul nostru popor înfăptu pă activ la opera de construcţie so sale externe alianţa frăţească cu carcă o nouă şarjă Prin vizorul
nant de lumina aurie a acestui ano ADRIAN IONESCU ieşte cu hotârîre şi elan programul cialistă, consacră talentul şi energia statele socialiste, dezvoltă multilate de cobalt maistrul Cornel Ilnţiu Oare ciţi dintre cei care au stat
timp. cinci seva pătrunde in muguri MIRCEA IONESCU elaborat de cel de-al IX-lea Congres lor creatoare dezvoltării economiei ral legăturile de prietenie şi cola urmăreşte atent procesul de e- ieri în faţa micilor ecrane, ştiu
şi frunze trezind la viaţă natura. O Redactori ai Agerpres al Partidului Comunist Român. A- şi culturii, înfloririi patriei. borare cu toate ţările sistemului vacuare. „E oţel pentru ţevi — ne că la buna funcţionare a televi
primăvară pe care o trăieşte şi pa nul care a trecut de la acest Con Succesele obţinute în' timpul scurt mondial socialist. spune el. A fost elaborat cu 25 de zoarelor, la calitatea sonorului şi
tria noastră. O primăvară a istoriei gres de însemnătate istorică a fost care a trecut de la Congresul parti minute mai repede*'. După un cal imaginii au vegheat cu mare răs
sale cînd toate forţele creatoare ale (Continuare tn pag. a 3-a) bogat în evenimente. Marile izbînz.i dului ne întăresc convingerea că (Continuare in pag. a 3-a) cul sumai-, ne face cunoscut câ mi pundere şeful de tuiă-emisie
nutele preţioase câştigate înseam Gheorghe Grigorescu si tehnicia
nul de emisie Nicolae Jora de la
nă de fapt cca. 30 tone de oţel staţia-relcn de televiziune
Demonstraţia oamenilor muncii din în plus. Topitorii din formaţia de înregistrat în prima zi a lunii mai
Transportul feroviar si rutier a'
lucru condusă de ion Rotau aii
pus. astfel, în această zi frumoasă
de duminică primele pietre la te o cifră record de călători. Tova
melia angajamentului reînnoit în răşii Ion Zaharic. Aurel Crişan şi
cinstea aniversării partidului. Aurel Radu an însoţit trenul de
persoane 4001 de la Teiiiş la Dej
Primăvara bucuriei tâu conduce procesul de încărca Călătorii au sosii la destinaţie
La cuptorul nr. 6 celălalt Bo-
fără nici un minut întirzicre. De
Dimineaţă de 1 Mai. Senină, te Bălan, Pogca Brîncovcanu, Dru- re a cuptorului cu fontă lichidă. la Teius la Satu Marc au asigu
E în pregătire oţel pentru export
sărbătorească, plină de animaţie. cUer Adolf, Nicolae Agnchi ; la „La această oră — remarcă Du rat un transport de calitate tova
Clădirile oraşelor şi satelor sint Deva, tovarăşii: Gheorghe Vuşdea, mitru Botâu — oţelnrii Hunedoa răşii loan Ciste»an, Dânilă Anca
împodobite cu steaguri roşii şi Dumilru Dcjcu. Aurel Nistor. E- şi a împlinirilor rei trec prin faţa tribunei cu un si Simion Med rea. Toţi feroviarii
tricolore, cu flori şi ghirlande de Icna Borza, Gheorghe Grigore ; buchet frumos de realizări. Sîn- din Teius au fost la datorie.
verdeaţă. La loc de cinste, înca la Petroşani, tovarăşii : Joaehim tem cu gîndul alături de ei, le Pulsul viu al arterelor de metal
drate de drapele si flori se află Moga. Băiuţ Sirbu. loan Lungu, întovărăşim paşii cu cele mai n-a încetat nici în transportul
portretele marilor dascăli ai pro Emil Piesa, Lazăr David, Iosif niştilor, in întrecerea ce o desfăşoa calde sentimente, făurind prin de mărfuri si materii prime. Me
letariatului mondi.nl: Marx, En- Cotoţ ră în cinstea celei de a 45-a aniver munca noastră, prima floare dc canicii de locomotivă Vj'rgil Gos-
gels. Lenin, portretul lui Gheor La mitingurile care au avut loc sări a partidului, ei şi-au luat anga metal a lunii mai". tie si loan Blbai't de la Depoul
ghe Gheorghiu-Dej, portretele cu prilejul sărbătorii de 1 Mai. Panoul jamente preţioase, privind depăşirea Combatanţii Oţelarii sînt la datorie Prezenţi C. V R. Simeria au dus spre por
membrilor Prezidiului Permanent au luat cuvîntul tovarăşii: Gheor sarcinilor de plan la toţi indicatorii. * la posturile lor i-am găsit şi pe ţile Coşlariului si au adus spre
al Comitetului Executiv al Comi ghe Călin, membru al C.C. al Pentru înfăptuirea lor cu succes, în Gheorghe Mandache, Constantin Hunedoara primele trenuri de
tetului Central al Partidului Co P.C.R., prim-secretar al Comite fiecare secţie si sector au fost apli cimpurilor din marfă cu tonaj sporit.
munist Român tului regional de partid — la Hu siderurgişiilor cate numeroase măsuri tehnice şi Condeiescu de la furnalul 5-6. Va- N-au Tost prezenţi in coloanele
sile Zăvălas, Ion Curclca. Ştefan
Mulţimea de oameni ai muncii nedoara, Gheorghe Vuşdea. secre organizatorice, s-a făcut drum tot Constantin, laminatoi î şi pe mulţi demonstranţilor nici şoferii Gheor
mai larg progresului tehnic şi meto
inundă străzile oraşelor Hunedoa tar al Comitetului regional de delor noi de muncă. La furnale, o- ___adîncuri alţi siderurgişti. In această primă ghe Eftimie, Alexandru Mănăsti
ra, Deva şi Petroşani Coloane partid — la Deva, îoachîm Moga, zi de mai s-au dat peste sarcinile re şi Cornel Sznbo Satisfâcind
masive, purtînd drapele roşii şi secretar al Comitetului regional Pentru rezultatele deosebite înre ţelării şi laminoare, la fiecare agre planificate .370 tone de oţel, cca. nevoile călătorilor şi urgenţa u-
tricolore, portrete ale conducăto de partid — la Petroşani. gistrate în anul 1965, colectivul Com gat şi instalaţie, oamenii au făcut Combatanţii cimpurilor clin adîn- 200 tone laminate, iar cocsarii nor mărfuri, ei au fost de aseme
rilor partidului şi statului nostru, Vorbitorii au transmis salutul binatului siderurgic din Hunedoara totul pentru ca pe grafic să se poată curile Văii Jiului au în fruntea co şi-au îndeplinit planul la zi. nea. la datorie.
lozinci închinate partidului, Ro Comitetului regional de partid a- a obţinut a doua oară consecutiv înregistra succes după succes. Aşa se loanei pe ortacii lor de la Aninoasa, — Aş fi dorit să pot lua şi eu A. NAGY
mâniei socialiste, clasei muncitoa dresat oamenilor muncii din re steagul şi diploma de întreprindere lace că la întrebarea noastră; cu ce cei care au înscris în palmaresul parte la demonstraţie — ne spu S. TRUTÂ
re, întregului nostru popor sî pă giunea Hunedoara, subliniind în fruntaşă pe ţară în ramura siderur se prezintă siderurgiştii din C. S. Hu muncii, in ultimii ani. fapte ce le-au
nedoara la demonstraţia de 1 Mai.
cii în lume. se pregătesc pentru semnătatea zilei de 1 Mai. succe gică. Aşa incit, la marea demonstra adresată tovarăşului Ştefan Şoimo.şi, dat drept de fruntaş pe ţară în ra
ţie a oamenilor
muncii din oraşul
măreaţa demonstraţie de 1 Mai. sele dobîndite în cinstea aniver Hunedoara, în fruntea imensei coloa preşedintele comitetului sindicatului, mura cărbunelui. Păşesc umăr la u-
In coloane se remarcă grafice, sării partidului si a zilei de ne de siderurgisti a fost purtat din răspunsul a venit prompt: măr, hotârîţi, fermi. Poartă pe chi
pe care sînt înscrise realizările 1 Mai şi le-au urat noi succese nou mult rivnitul trofeu al întrecerii. puri dîrzenia înfrăţită cu roca din
colectivelor întreprinderilor în în munca pentru înfăptuirea sar Dar anul 1966, primul an din cin — Toate angajamentele luate în adîncuri şi soaiele acestui întîi Mai
cinstea celei de-a 45-a aniversări cinilor trasate de partid. cinal, a pus în faţa muncitorilor, in cinstea măreţei aniversări a parti ce-l sărbătoresc sub stema nouă a De „Ziua tineretului"
a partidului si a zilei de 1 Mai. In continuare a avut loc ma ginerilor şi tehnicienilor din marca dului, au fost îndeplinite şi depăşite. României. Din cadenţa paşilor răz
Sînt realizări deosebite, obţinute rea demonstraţie ele I Mai. In cetate de metal a patriei sarcini deo Pe primele 4 luni ale anului, planul bate rezonanţa faptelor. Tone: mii.
în iureşul întrecerii socialiste, ca cele trei oraşe regionale — Hu sebite*. Faţă de realizările anului 1965. producţiei globale a fost depăşit cu Cu 4 700 mai mult Au rotunjii prin ele loculH afile regiunii noastre au Petioşani, mii de tineri au început
23 milioane lei, cel al producţiei mar
re se măsoară în mii de tone de nedoara. Petroşani, Deva — stră producţia globală trebuie să crească fă cu 5.244 000 lei; la producţia mar cifra de 23.000 : tonele în plus pe cunoscut ieri. dm plin freamătul sărbătorirea zilei lor prin defila
metal, de cărbune, de minereuri, zile par fluvii umane, fluvii ale cu 5,18 la sută, iar producţia marfă fă vindută sî încasată depăşirea este (are minerii Văii Jiului le-au dăruit tinereţii. începi iul din primele orc rea coloanelor sirrc stadioane. In
de masă lemnoasă, în milioane de veseliei, entuziasmului nestăvilit. cu 6.63 la sută; productivitatea de 8 069000 lei. La preţul de c ost a ţării pînâ în această dimineaţă ale dim ine ţii, mii de tineri de di- Deva, un însemnat număr de spec
lei economii, in calitatea irepro Privim mulţimile — această uria muncii trebuie să înregistreze un spor fost înregistrată o economie supli I-am însoţit in coloană pe minerii ierite profesii s-uu îndreptat spre tatori. tineri şi virstnici, au asistat
şabilă a produselor. Sînt realizări şă foiţă a muncii paşnice — pă de 7.11 la sută, faţă de cea planificată mentară pe 3 luni de 4.200 000 leî şi Aninoasei Primul interlocutor-: in stadioane. săli de cultură şi de ta întreceri viu disputate de a)te-
spectacole, unde au sărbătorii cu
ce constituie dai-ul oamenilor trundem optimismul lor viguros, în anul precedent. Creşteri impor 10.000.000 beneficii peste plan. Au ginerul Dumitraş, şeful celui mai niull entuziasm ziua de 2 Mai — tism, volei şi lot bal. După-amia/ă.
muncii hunedoreni pentru glori mîndria omului liber, omul tante sînt prevăzute la producţia de fost produse în plus 2.000 tone cocs mare sector al minei. brigada artistică de agit al ie a coo
oasa aniversare a partidului nos României socialiste şi trăim ală cocs metalurgic, fontă, oţel şi lami metalurgic, 15.400 tone fontă. 24 500 — Doriţi să ne împărtăşiţi gîndu Ziua tineretului din Republica So perativei ..Solidaritatea", orchestra
cialistă România
tru, pentru sărbătoarea de 1 Mai. turi, înălţătorul sentiment a) pa nate. Toate acestea, in condiţiile di tone aglomerat. 14.100 tone oţel, rile dumneavoastră în acest început Hunedoara — împodobita Săr de muzică uşoară şi populară şi
lorm aliilc de dansuri dc la Liceul
Ora 9,30. In tribunele oficiale, triotismului înflăcărat versificării si sporirii gamei sorti 2 500 tone laminate la laminorul de de mai ? bătoreşte — a fost martora unei „ Dccebal", a rlişli de la le iilm l de
alături de conducători ai organi Am cules din această măreaţă mentale şi îmbunătăţirii continue a 800 mm., 1 700 tone la cel de 1000 — Aş vrea să vorbesc in numele entuziaste sărbători a tineret ii. O estradă din localitate au susţinui
zaţiilor locale de partid si de stat, revărsare omenească, emoţii, sen calităţii produselor. mm., 9 450 Ia laminorul de 750 mm.. colectivului. E un colectiv mare, su coloană de c.ileva mii de tineri s-a un program bogat, mult apreciat
ai organizaţiilor dc masă, condu timente, fapte, am pătruns în gîn Însufleţiţi de prevederile Directi 5 800 la cel de 650 mm ş a m d. dat. crescut in adine, de la care am îndreptat de dimincafă spre stadio dc către cei prezent/.
cători de întreprinderi şi institu velor celui de-al IX-lea Congres al Cifrele oglindesc fidel entuzias învăţat şi învăţ continuu. Am venit nul „ C a r v in iir . Aici. un public A cţiuni cultural-artisticc şi spor
ţii, fruntaşi în întrecerea socia durile şi năzuinţele oamenilor, P.C R., de măreţul program de înflo mul şi hărnicia. Prin tone peste plan, numeros a luat parte la in iiltu ri a- tive închinate „ Zilei tin e tc h d u i"
listă iau loc membrii biroului Co am încercat să le redăm cit mai rire economică, socială şi culturală economii şi beneficii, prin noi mărci trachve de volei, iolbul şi handbal au avut loc şi la Hia, Sebeş, tirad,
Reportaj ancheta realizat d e :
mitetului regional de partid. La fidel. Reportajul nostru de 1 Mai a patriei elaborat de partid, siderur- de oţeluri de calitate superioară, si- GII. PAVEL, V FL1RIR, Glf. Apoi, tinereţea. bucuna şi voia I1afeg. Laponi, Alba lulia, Orăşlie
Hunedoara, tovarăşii: Gheorghe începe o dată cu marea de giştii şi-au propus să valorifice cit derurgiştii îşi exprimă recunoştinţa COMŞUTĂ, A DAVID, L. LI- bună şi-au dat întîlnire la serba şi in a Ile multe locolităti din ra
Călin, George Homoştean, Viehen- monstraţie. mai deplin rezervele interne, să de fierbinte. preţuirea şi ataşamentul CIU, GH. JURCÂ, T. ISTRATF. rea cimpenească din pădurea Chi- ioanele regiunii noastre. Peste tot.
pună tot elanul şi capacitatea crea faţă de cel care călăuzeşte clasa zid şi casa dc cultură. unde s-n tine rii şi-au petrecut clipe m inu
toare pentru a produce metal mai muncitoare clin patria noastră pe A. OARGA. desfăşurat carnavalul tinerelului. nate, demne dc viata pe care o tră
mult, mai bun şi la un preţ de cost drumul unei vieţi noi, luminoase, Si in oraşele regionale Deva şi iesc in patria noastră socialistă.
cît mai redus. Din îndemnul comu faţă de partid. (Continuare in pag4 a 2-a)
ASPECTE DE LA DEMONSTRAŢIA OAMENILOR MUNCII DIN HUNEDOARA. DEVA Si PETROŞANI