Page 10 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA A 2-/1
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr,

Pentru executarea intr-un
timp scurt şi la un nivel agro­
tehnic superior j lucrărilor, o
griculluru este dotata cu toi
mai nuiltc tractoare şi maşini
agricole. Sc prevede cn pin i
in anul 1970 suprafaţa arabila
ce revine pe un tractor fizic
să scadă cu peste 50 hectare
faţă dc 1UG5. încă din primele
luni ale acestui an, unităţile
din regiunea noastră au fost
EZîl
h i MM dotate cu cîlevu zeci dc trac­
i l w toare.
&.!
li 0 ® Mecanizarea, ca factor esen­
<y ţial în modernizarea agricul­
turii. presupune şi diversifica­
rea tipurilor dc maşini. I)e a-
ccca. gama sistemei de maşini
ce sc foloseşte la executarea
lucrărilor agricole este tot mai
variată dc Ia un an la altul.
B O I Combina universală dc siloz
asigură creşterea simţitoare a
productivităţii muncii şi obţi­
nerea unui nutreţ numit de
calitate superioară.

■ ■ U H H B H n m M ig,t\\as»c»r m «TFT ^TgaWMI A m a

Condiţiile de sol şi clima ale regiunii noastre statului, la care se adaugă alte circa 9 miliarde
sînt favorabile pentru practicarea unei agricul destinate industriei de îngrăşăminte chimice şi
litri intensive şi multilaterale. Prcocupîndu se insectofungicfdc, construcţiei de maşini şi trac­
îndeaproape de valorificarea cit mai deplini a toare, precum şi importante fonduri proprii alo­ Valorificarea su-
posibilităţilor existente pentru sporirea produc­ cate de cooperativele agricole pentru dezvoltarea j perioară a torenu-
1 rilur
in
situate
ţiei vegetale şi animale, unităţile agricole socia şi consolidarea lor. Prin folosirea cp eficienţă pantă. improprii . .
liste obţin an de an succese tot mai importante economică ridicată a forţelor şi mijloacelor pe tY' eju>' ^ culturii cerealelor, « 1 "
pe calea consolidării lor economice şi organiza care Ic au la dispoziţie, gospodăriile de stat, coo­ m A* ~ * k. ♦ VpJ Y* prin plantarea cu
pomî constituie o
(orice. perativele agricole şi staţiunile de maşini şi trac­ •;% t f f e r ţ metodă eficientă urnai..
Oricnlînd in continuare eforturile lucrătorilor toare îşi vor aduce o contribuţie tot mai impor­ ' f f î ; do folosire raţio­
de pe ogoare spre dezvoltarea multilaterală a tantă la realizarea sarcinilor pe care Congresul nală a pâmîntulul.
re o marc parte
producţiei, partidul acordă o deosebită atenţie al IX-lea al partidului Ic-a pus în faţa lucrătorilor din terenurile des­
asigurării unei puternice baze tcîmico-matcriale, din agricultură. tinate acestui scop.
sporirii mijloacelor de mecanizare şi chimizare In pagina de faţă vă prezentăm, în imagini, ci plontatiile au fost
executate
după
precum şi extinderii irigaţiilor. In acest scop, leva aspecte care ilustrează progresele înregis­ sistemul agrotera- ■ 5 r V *
pînă in anul 1970 se prevede ca agricultura să trate de agricultura regiunii noastre pe calea sclor. FP. m ' J v c K - S i k -e
primească 35 miliarde lei investiţii din partea dezvoltării ei intensive şl multilaterale.
r * ' m m

Intr-o agricultură S
avansată, creşterea a-
niinalelor ocupă un
loc precumpănilor. Ur­
mărind nvştcrea pro- ,
durii vitalii animale­
lor, unităţile agricole
sînt orientate să se
preocupe îndeaproape
do asigurarea unei
baze furajere corrs
pun/.ălourc. dc adă­
posti rea şi îngrijirea
in bune condiţii a o
feclivelur proprietăţi-
obştească. Iu această
privinţă un exemplu
pozitiv nl-l oferă coo­
perativi agricolă din
Ităhăn. muie s-au i
construit adăposturi
necesare pentru în­
tregul efectiv de ani- I
mâlc. fl

Gospodăria agricolă dc stat din
Apoldnl dc Sus este profilată pc
producerea dc struguri pentru
i vinuri. In vederea asigurării pre­
lucrării in bune condicii a intre-
gii producţii dc struguri, s a cous•
t.ruit o cramă modernă cu o ca­
pacitate de peste 100 vagoane.
Aici, procesul dc vinilicare sc
desfăşoară in cea mai mare parte
mecanizat.

Condiţiile regiunii permit dez­
voltarea simţitoare a viticulturii.
In ultimii ani s-ati înfiinţat plan­ k
taţii pc mai mult dc 2.000 hec­
tare. în marc parte lucrările dc |
desfundat sc execută mecanizat. m
Gospodăriile de stat din Oarda m
şi Apold. cooperativele agricole w®
dm Daia, Cistci. Şibot. Gcoagm.
Mihalţ şi altele silit doar citevo
unităţi in care dcslundalul. lucra­ I
re care cere un marc volum dc ¥
muncă, s-a realizat cu mijloace
mecanizate.

Unii aţi agricole j
mode), gospodării- '
le de slut işi or- j
ganizează produc­
ţia pc baza ştiin­
ţei agricole celei
mai avansate. O
metodă eficienţii
pentru creşterea
producţiei şi a pro­
ductivităţii mun­
cii în aceste uni­
tăţi este organiza­
rea creşterii ani­
malelor după me­
tode industriale in
/nuleimiii modernă eslc dc nennu i pul fără folo­ unităţi speciali­
sirea lurajclor combinate. In cadrul gospodăriei (*’:■ zate In acest stop.
sfat din Oiăşlie funcţionează o fabrică dc furaje cum- I gospodăria ...Avico­
binale unde se praduc nutreţurile necesare pentru J la" Mintia este pro­
filată pe creşterea )
unităţile profil iile pe cnştrron după mrlmJc indus- | păsărilor pentru
triale a animalei ir. Dozarea sortiment Ier «Ic n i!> - j ouă si corne.
(uri din eoniponciiţa rei(lelnr se tace cu marc atenţie. J