Page 100 - Drumul_socialismului_1966_05
P. 100
PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3549
r a
Raport prezentat de tovarăşul IIie Verdeţ
Prima consfătuire a lucrătorilor ori mai mult docît în perioada 1951- lizarea echipamentelor energetice, de peste 4 ori. Este necesar ca în realizarea de produse co parametri cumentaţii necesare realizării planu rea feHnTcâ, cu perfecţionarea conti
din industria eonsti u.'.[iilor de ma 1958. Au fost construite unităţi In în raport se arată că întreprinderile tehnico-economici superiori. Forja lui de investiţii Impune dezvoltarea nuă a organizării producţiei, astfel
şini — a spus vorbitorul — are loc dustriale noi, a sporit complexitatea producătoare şi îndeosebi Uzinele acest scop să se întreprindă studii rea cu fibraj continuu a arborilor corespunzătoare a capacităţii institu ca ele să asigure folosirea deplină a
la începutul unei noi etape de dez profilului lor. au fost asimilate în dc (a Reşiţa vor trebui sâ ia mă în vederea profilării încă a unei cotiţi pentru motoare Diesel, studiile telor de proiectare. In cazul obiecti fondului dc timp, să stimuleze redu
voltare a economiei naţionale pe producţie peste 760 de maşini şi u- suri pentru asimilarea in termen a uzine pe producţie de utilaje pen referitoare la stabilitatea transfor velor prevăzute a se realiza în etape, cerea consumului de muncă pe nni-
drumul desăvîrşirii construcţiei so tilaje, s-a însuşit şi modernizat fa hidroagregatelor de mare putere, tru construcţii. matoarelor la unda de impuls şi la este necesar sâ se facă o eşalonare tatea de produs.
cialismului, cînd întregul nostru bricaţia a peste 1.600 de produse ale turboagregatelor de 50 MW, echi In vederea dotării economiei cu scurt-cii>cuit, concepţia unor ele judicioasă a punerilor în funcţiune, In uzinele noastre există un apa
popor — însufleţit de istoricele ho- industriei electrotehnice. In seria pamentelor lermoenergetice cu pu instalaţii complexe, in ţara noastră mente moderne de automatizare in îneît să se asigure de la început fo rat tehnico-administrativ valoros.
târîrj ale Congresului al IX-lea al produselor noi, care se disting prin teri unitare ridicate. au fost specializate, în ultimii ani. domeniul electrotehnicii şi electro losirea din plin a capacităţilor de Structura organizatorică a întreprin
Partidului Comunist Român — de calitatea şi performanţele lor teh mai multe uzine, punîndu-se bazele nicii sint numai cîleva dintre exem producţie. Trebuie sâ se studieze si derilor a devenit din ce in ce mai
pune o muncă stăruitoare pentru nice, se înscriu locomotivele Diesel Una dintre sarcinile importante unei producţii dc utilaje tehnologi plele care ilustrează eficienţa cer tuaţia din fiecare uzină prevăzută a complexă. Totuşi, unele conduceri
îndeplinirea cu succes a sarcinilor electrice de 2 10 0 C.P., instalaţiile este asigurarea economiei naţionale ce, destinate în special combinate cetării proprii. sc dezvolta, ţinîndu-se seamă de po subapreciază atribuţiile şi răspunde
stabilite in planul cincinal. de foraj de mare adîneime, trac cu piese de schimb, domeniu în lor şi fabricilor din industria chi Scoţînd în evidenţă realizările sibilităţile de creştere a capacităţilor rile uzinei, avind tendinţa de a trans
care uzinele constructoare de ma
Clasa muncitoare, ţărănimea co toarele de 65 şl de 130 C.P., vagoa şini nu şi-au îndeplinit obligaţiile mică. Pentru creşterea contribuţiei obţinute de cercetătorii noştri şi de producţie, în primul rind prin va mite ministerului rezolvarea unor
operatistă, intelectualitatea, toţi oa nele de călători de mare capacitate, la nivelul cerinţelor. Una dintre Industriei constructoare de maşini neajunsurile care se mai manifestă lorificarea rezei-velor interne şi eli probleme. Trebuie sâ crească conti
menii muncii îşi desfăşoară activi cargourile de 4.500 tone, agregatele cauzele care au determinat această în această direcţie este necesar să în acest domeniu, raportorul a sub minarea locurilor înguste. Totodată nuu preocuparea conducătorilor de
tatea cu entuziasmul acelora care, energetice pentru hidrocentrale, situaţie constă în faptul că la dez se organizeze un grup de uzine spe liniat necesitatea folosirii cu maxi este deosebit de important sâ se ur întreprinderi pentru soluţionarea
stâpîni pe munca şi destinele lor, transformatoarele de mare putere voltarea capacităţilor de producţie cializate, dotate cu o bază puterni mum de eficienţă a importantelor mărească scăderea ponderii cheltu problemelor privind dezvoltarea teh
îşi văd ţara tot mai prosperă şi mai şi altele. a unor uzine nu s-a ţinut seama şi că de proiectare, să se pregătească fonduri alocate in vederea lărgirii ielilor pentru construcţii-montaj in nică a uzinei, perfecţionarea orga
fericită şi sînt adine încredinţaţi câ Industria constnjctoare de marini de volumul pieselor de schimb care condiţiile pentru fabricarea dc linii bazei materiale a cercetărilor ştiin totalul investiţiilor, iar fondurile a- nizării producţiei şi a muncii, îmbu
măreţele obiective stabilite de partid a adus o contribuţie însemnată la trebuie fabricate. Nerealizâri de plan tehnologice complete, destinate atît ţifice, a dezvoltării institutelor de locate să fie utilizate cu prioritate nătăţirea structurii aparatului de
vor deveni o realitate vie. Victoria sporirea exportului ţârii şi îmbu la piese de schimb au existat însă echipării industriei noastre, cît şi partamentale de cercetări. Cerceta pentru echiparea uzinelor cu maşini conducere, a serviciilor şi secţiilor. O
deplină şi definitivă a socialismu nătăţirea structurii lui. Valoarea şi în unele întreprinderi dotate în exportului. rea ştiinţifică trebuie să fie axată şi instalaţii tehnologice de înaltă pro serie de deficienţe organizatorice
lui, avîntul economiei şi culturii, maşinilor şi utilajelor exportate a mod corespunzător, care dînd prio Raportul s-a ocupat, in continu pe temele cele mai importante, a ductivitate. care există în întreprinderi sînt le
dezvoltarea continuă a democraţiei, crescut de 3 ori în comparaţie cu ritate produselor cu mare pondere are, de exportul de maşini si utilaje căror rezolvare contribuie direct la Ln stabilirea soluţiilor de dotare gate şi de activitatea direcţiilor ge
înflorirea naţiunii şi a statului so 1959. Participarea ramurii la export valorică, au neglijat această sarcină. al ţării noastre, subliniind că vo diversificarea şi ridicarea nivelului cu utilaje este necesar sâ sc exami nerale din minister. Conducerea mi
cialist pun într-o puternică lumină a crescut de la 15 la sută la aproa Uzinele eonstiuctoare de maşini sînt lumul total al exportului a crescut tehnic şi economic al producţiei, asi- neze cu mai mult discernâmint avan nisterului şi direcţiile generale au
justeţea politicii ştiinţifice a parti pe 19,2 la sută în 1965. Totodată, obligate să asigure întregul volum an de an. In 19G5 s-au exportat 67 gurindu-se folosirea cît mai bună tajele şî dezavantajele diferitelor va acţionat cu întîrziere şl timiditate
dului, care conduce cu mînâ sigură s-a înlocuit, integral sau parţial, prin de piese de schimb destinat maşi la sută din producţia de utilaj pe a potenţialului ştiinţific existent. riante posibile. pentru înlăturarea neajunsurilor şi
înaintarea ţârii noastre spre cul producţie proprie, importul unei nilor, utilajelor şi aparatelor din trolier, 66 la sută din cargouri, 32 In scurtarea duratei de execuţie a crearea condiţiilor necesare trecerii
tre
Rezultatele obţinute în anii
mile civilizaţiei socialiste. largi game de produse necesare do producţie curentă, să urmărească la sută din tractoarele fabricate. cuţi în proiectarea şi asimilarea u- lucrărilor şi reducerea termenelor de la organizarea ştiinţifică a producţi
A adus roade bogate politica de tării economiei. îndeaproape ritmicitatea livrărilor, Proiectul planului de livrări la ex nui număr mare de produse noi punere în funcţiune a noilor capaci ei. Sc impune îmbunătăţirea stilului
Industrializare, în care partidul, Vorbitorul a arătat că muncitorii, respectarea riguroasă a sortimente port pe anii 19GG-1970 prevede du dovedesc maturitatea tehnică la tăţi, un rol important are coordona de muncă al direcţiilor generale şi
încă de Ia începutul revoluţiei popu Inginerii şi tehnicienii raportează cu lor comandate. Totodată, va trebui blarea volumului realizat in cei rare au ajuns proiectanţii şi tehno rea factorilor care concură ln desfă întregului aparat al ministerului. Tre
lare, a văzut pirghla principală a mîndrie că in primele 4 luni din a- să se acopere într-o proporţie cît cinci ani anteriori, lărgirea cu peste logii noştri, faptul că ei sînt capa şurarea lucrărilor — proiectant, be buie să crească răspunderea ministe
dezvoltării multilaterale a Româ cest an planul producţiei industri mai mare şi necesarul pentru ma 12 0 de produse noi a nomenclato bili să rezolve probleme din r e în neficiar, constructor — şi urmărirea rului pentru îndrumarea întreprinde
niei. Construirea unei industrii pu ale pe ansamblul ministerului a fost şinile şi utilajele importate. Se im rului de export, sporirea ponderii ce mai complexe. Cu toate acestea, pe bază de grafic a fazelor care con rilor în probleme mari, de importan
ternice, dezvoltarea cu precădere a realizat in proporţie de 10 1,6 la pune adoptarea, în colaborare cu mi produselor de complexitate ridicată. activitatea de asimilare a produse diţionează darea în funcţiune a fie ţă principală, ca profilarea şi specia
industriei grele, a ramurilor de care sută, al productivităţii muncii — nisterele beneficiare, a unor măsuri îndeplinirea acestor sarcini cere lor noi nu a reuşit însă sâ ţină pa cărui obiectiv. lizarea uzinelor, organizarea coope
depinde progresul economiei naţio 101 la sulă, a! beneficiilor — 101,7 care să ducă la ridicarea nivelului asigurarea stabilităţii produselor sul în toate domeniile cu dezvolta Congresul al IX-lea al partidului rări», promovarea tehnicii noi, să se
nale au constituit neabătut axul în la sută. Peste prevederile planului calitativ al pieselor de schimb — noastre pe pieţele externe, ciştiga- rea bazei materiale a construcţiei — a spus in continuare raportorul — înlăture tendinţele de tutelă mărun
tregii politici de construire a socia s-a obţinut un spor de producţie in special a celor de mare uzură — rea şi menţinerea prestigiului ma de maşini. In numeroase razuri nu a pus în faţa aparatului de stat şi de tă şi sâ se creeze condiţii pentru dez
lismului, sub steagul căreia parti de 157 milioane lei. cît şi la îmbunătăţirea condiţiilor şinilor şi utilajelor româneşti. Uzi au fost respectate ciclurile de asimi partid sarcina perfecţionării conti voltarea largă a iniţiativei şî răspun
dul nostru a unit toate energiile şl Arătînd că, cu toată creşterea ac de exploatare. nele care primesc sarcini de export lare planificate. Intirzieri s-au ma nue a activităţii întreprinderilor pe derii întreprinderilor în îndeplinirea
forţele creatoare ale poporului. centuată a pnoducţlei, nu au fost a- Raportorul a analizat apoi con să creeze organe specializate, capa nifestat şi la produse asimilate pe baza organizării ştiinţifice a produc sarcinilor ee Ie revin.
Aşa cum arată tovarăşul Nicolae eoperlte in măsură suficientă cerin tribuţia construcţiei de maşini Ia bile sâ se ocupe cu competenţă teh bază de licenţe. Este necesar ca sec ţiei şi a muncii. Subliniind că, in ul In continuare, raportul s-a referit
Ceauşcscu în Raportul la Congresul ţele diverselor sectoare ale econo acoperirea nevoilor de dotare a al nică şi comercială de pregătirea o- toarele de concepţie sâ fie dezvol timul timp, conducerile întreprinde la sarcinile ce revin constructorilor
al IX-lea al partidului t «Experienţa miei, vorbitorul a înfăţişat pe larg tor ramuri ale economiei. Astfel, fertelor şi a documentaţiilor tehni tate în vederea îndeplinirii progra rilor acordă o atenţie sporită acestei de maşini in ridicarea productivităţii
poporului român, ca şl Istoria dez sarcinile deosehit de ample şi com s-au livrat siderurgici utilaje pen ce, sâ urmărească respectarea ter mului vast de asimilare prevăzut sarcini trasate de Congresul parti muncii, reducerea preţului de cost.
voltării societăţii omeneşti, demon plexe ce revin industriei construc tru furnale, laminoare, agregate şi menelor de livrare. Este necesar ca. în planul cincinal şi utilizării in dului, obţinînd progrese pe linia pu creşterea beneficiilor — indicatori
strează că Industrializarea este sin toare de maşini în actualul cincinal, instalaţii pentru noile obiective de «lături de organele de comerţ exte tegrale a capacităţilor de producţie. nerii în valoare a unor importante sintetici ai eficienţei întregii activi
gura cale care duce spre progres s| potrivit Directivelor Congresului la Hunedoara, Combinatul siderur rior, la prospectarea sistematică a In stadiul actual al tehnicii nu e rezerve interne, el a arătat, totodată, tăţi.
civilizaţie, spre ridicarea standar partidului, măsurile ce au fost şi gie de la Galaţi etc. Tn perioada ur pieţei externe să participe şi uzinele suficient să asimilezi produse de că nu pretutindeni se asigură un In Industria construcţiilor de ma
dului de viaţă, asigură în fapt inde urmează a fi luate în vederea înde mătoare, principala sarcină în a- producătoare, sâ se studieze şi să înalt nivel, trebuie depuse eforturi grad satisfăcător de utilizare a ma şini, productivitatea muncii a cres
pendenţa şl suveranitatea naţio plinirii lor cu succes. cest sector este realizarea utilaje sc găsească metode de sporire a pentru modernizarea sistematică a şinilor şi foiţei dc muncă, câ in u- cut in anii şesenalului jntr-un ritm
nală', Referindu-se la necesitatea dez lor pentru furnalul de 1.700 mc., interesului uzinelor pentru export, acestora Trebuie acordată toată a- nele locuri râmîn nefolosite posibi mediu anual de 10,4 la sută. Este o
Industrializarea socialistă a des voltării puternice a sectorului pro oţelâria .şî slebingul de la Galaţi. de stimulare a lor în realizarea u- tenţia dezvoltării capacităţilor de lităţi de sporire a productivităţii realizare care face cinste muncito
chis drumul revoluţiei tehnice în ducţiei de maşini-unclle, corespun Industriei petroliere i-au fost sa nui volum din ce în ce mai mare producţie pentru scule şi dispoziti muncii şi de reducere a preţului de rilor, inginerilor şi tehnicienilor
cost, se munceşte în mod neritmic.
de produse destinate pieţei externe.
toate ramurile economiei naţionale, zător cerinţelor progresului tehnic tisfăcute integral, atît ca volum, Ministerul Industriei Construcţiilor ve, concentrării în unităţile centra Astfel, la Uzinele „Griviţa Roşie', noştri. In perioada 1966-1970 se pre
asigurlnd valorificarea tot mai înal contemporan, raportorul a spus : In cît şi ca sortimente, nevoile de uti de Maşini, în colaborare cu Minis lizate a fabricaţiei de scule norma „Semănătoarea" din Bucureşti, .7 No vede ca productivitatea muncii sâ
tă a resurselor naturale şl de mun baza studiilor elaborate şl a măsu laj. Gama completă de instalaţii de terul Comerţului Exterior, să stu lizate. iembrie" din Craiova, Uzina mecani crească în acelaşi ritm înalt, asi-
că, sporirea accelerată a producti rilor cuprinse în proiectul planului foraj pentru adîncimi între 1.0 0 0 — dieze experienţa ţărilor cu tradiţie Este în afară de orice îndoială că că Toplcţ, majoritatea producţiei se gurind 74 Ia sută din sporul total
vităţii muncii sociale şi — pe aceas cincinal, producţia de maşini-unclte 7 000 metri se bucură de o bună a- în exportul de maşini şi utilaje şi valoroasele noastre cadre de cerce finalizează in ultima decadă, ceea ce al producţiei globale. îndeplinirea
tă cale <— a venitului naţional, dez vn creşte de la aproape 8.000 de bu prcciere în exploatările din ţară sâ stabilească măsuri pentru deser tători, proiectanţi şi tehnologi, în duce la prestarea unui volum mare acestei sarcini este pe deplin reali
voltarea armonioasă a tuturor regi căţi în 19C5 la 16000 de bucăţi în şi străinătate ca urmare a perfor virea beneficiarilor externi cu pie tregul corp telimco-ingineresc îşi de ore suplimentare, practică cu ur zabilă, întrucît în întreprinderile
unilor patriei. 1970, numărul tipodimcnsiunilor ur- manţelor tehnice ridicate. S-a asi se dc schimb, precum şi pentru or vor manifesta şi mai puternic spi mări dăunătoare nu numai asupra o- noastre sînt create toate condiţiile
mînd să sporească de la 72 la 129. gurat o gamă largă din maşinile ne ritul creator, îmbogăţind necontenit necesare, există încă importante re
'Astăzi, România dispune de o in cesare exploatării şi prelucrării ganizarea unui aparat de „Service', mului, ci şi asupra rezultatelor zerve interne.
dustrie puternică, ce «e dezvoltă Se vor pune în fabricaţie tipuri noi lemnului, industriei alimentare, capabil să asigure o asistenţă teh gîndirea tehnică românească şi vor muncii.
multilateral şi care, prin ponderea de strunguri Carusel şi revolver, transporturilor feroviare, rutiere şi nică operativă şi competentă. da viaţă sarcinii trasate de partid In organizarea ştiinţifică n produc Trebuie avut însă în vedere că
în crearea venitului naţional — 48.5 freze portale, maşini de danturat, navale. Au fost totodată subliniate îmbunătăţirea calităţii producţiei, de a uni in modul cel mai strîns ţiei au o mare însemnătate organi rezultatele obţinute in creşterea pro
la sută în 1965 — prin contribuţia de frezat şi de rectificat şi alte îndatoririle ce revin construcţiei de ridicarea indicilor tehnico-economici ştiinţa cu producţia. zarea fluxurilor de fabricaţie şl a ductivităţii muncii nu sînt pe mă
sa Ia dezvoltarea întregii economii, maşini-unelte, caracterizate printr-o maşini de a asigura, în continuare, ai maşinilor, utilajelor şi instalaţi Subliniind importanţa formării u- transporturilor uzinale, planificarea sura dotării tehnice a întreprinde
a devenit ramură conducătoare. Vo tehnicitate ridicată, ceea ce va con dotarea acestor ramuri ale econo ilor fabricate, mărirea durabilităţii nui puternic fond de cadre capabile operativă, organizarea locurilor de rilor. Acest fapt iese în evidenţă în
lumul producţiei globale, cu o struc tribui la îmbunătăţirea structurii miei naţionale cu maşini şl utilaje şi siguranţei lor în exploatare — a sâ mînuiască tehnica modernă cu lucru, organizarea corespunzătoare a special în cazul unor instalaţii teh
tură fundamentală nouă, întrece de parcului pe economie. Ta nivelul avind parametri tehnico-funcţionali subliniat vorbitorul — constituie o maximum de eficienţă, vorbitorul a aparatului de conducere a produc nologice şi utilaje procurate din
aproape 10 ori pe cel din 1938. ultimului an al cincinalului, 94 la ridicaţi. sarcină centrală. Numeroase produse arătat câ în uzinele şl institutele din ţiei. Import, la care, datorită deficienţe
In cadrul dezvoltării cu priorita sută din necesarul economiei, ex Referindu-se la rolul însemnat ce se realizează la un înalt nivel ca industria constructoare de maşini lor in organizare şi exploatare, nu
te a industriei grele, o deosebită a- primat numeric, şi 80 la sută din revine industriei constructoare de litativ, echivalent cu al celor mai îşi desfăşoară activitatea 330 000 sa Organizarea fluxurilor tehnologi se realizează nivelul atins în străi
tenţie a fost acordată Industriei valoare, va fi asigurat din produc bune produse similare de pe piaţa lariaţi, din care peste 260.000 mun ce, amplasarea judicioasă a utilaje nătate pe aceleaşi utilaje. Ridicarea
maşini în înfăptuirea programului
construcţiilor de maşini, care furni ţia internă. amplu de dezvoltare a agriculturii, mondială. Tn fabricaţia de locomo citori, peste 10 .0 0 0 ingineri şi 21.0 0 0 lor. în strinsă dependenţă de speci necontenită a indicilor de folosire a
zează astăzi două treimi din nece In ceea cc priveşte industria elec raportul a subliniat că toate trac tive Diesel-electrice, de tractoare, maiştri şi tehnicieni, numărul lor ficul producţiei din fiecare uzină con utilajelor, asigurarea unui raport
sarul de maşini, utilaje şi Instalaţii trotehnică, cu toate că s-a dezvoltat toarele, maşinile şi utilajele aflate de cargouri maritime, de motoare urmînd să sporească simţitor în anii stituie o premisă esenţială pentru fo raţional între volumul producţiei si
ale economiei, asigurlnd in propor mai Intens decît celelalte sectoare, astăzi în dotarea unităţilor socia şi transformatoare electrice şi în cincinalului. losirea raţională a maşinilor, spaţii numărul salariaţilor, trebuie să
ţii largi echiparea întreprinderilor, producţia sporind in anii şesena liste de la sate, întregul parc me alte domenii s-au realizat an de an In raport se subliniază sarcinile ce lor şi forţei de muncă. Ţinînd sea constituie o preocupare permanentă
mecanizarea agriculturii, dotarea lului de peste 4 ori, capacitatea el canic, cai-e a sporit an de an. au progrese Însemnate, crescînd, astfel, revin ministerului privind reparti ma de creşterea seriilor de fabrica In to8 te uzinele constructoare de
transporturilor, creşterea producţiei de producţie s-a dovedit insufici fost asigurate din producţia inter prestigiul industriei noastre con zarea judicioasă a cadrelor ingine ţie, de condiţiile create pentru spe maşini.
bunurilor de consum. De Ia industria entă, îndeosebi în domeniul echipa nă. Pentru dezvoltarea puternică a structoare de maşini, atît în uzinele reşti în sectoarele de cercetare şi cializarea tot mai accentuată a locu In perioada 1966-1970, preţul de
mecanică dinainte de război, slab mentului pentru telecomunicaţii, ra- bazei tehnîeo-materjale a agricul şi pe şantierele patriei, cît şi pe creaţie tehnică, ridicarea permanen rilor de lucru, va trebui ca in fle cost în industria constructoare de
dezvoltată, şl în care uzine ca Re diotehnicâ şi electronică. turii este necesară înlăturarea ră- piaţa externă. tă a nivelului de pregătire al munci care întreprindere sâ se analizeze ac maşini va trebui sâ fie redus cu
şiţa, I.A.R., Malaxa şi Astra Vagoane In anii cincinalului, industria mînerii în urmă în ce priveşte în torilor. tehnicienilor, inginerilor, dez tuala aşezare a maşinilor şi instala cel puţin 20 la sută. Cheltuielile de
Complexitatea crescîndă a produ
constituiau excepţii, la industria de electrotehnică va cunoaşte o dezvol zestrarea tehnică, folosirea de în selor, exigenţele sporite în ceea ce voltarea învăţământului profesional ţiilor tehnologice şi să se treacă la producţie la fiecare 1.000 Ici produc-
astăzi, care a avut o contribuţie tare puternică, valoarea producţiei grăşăminte, irigaţiile şi rezolvarea, priveşte calitatea execuţiei Impun pentru formarea de muncitori în me organizarea de linii şi sectoare în ţie-marfă trebuie să scadă de la
hotărîtoare la creşterea bazei tehni njungind în 1970 la 12,5 miliarde în linii generale, pină în 1970, a ca ministerul şi uzinele sâ aibă serii care cer un nivel maj înalt de flux, la amplasarea optimă a utila 862 tn 1965 Ia 774 lei în 1970. In
ce materiale a socialismului, de la lei, faţă de 4,8 miliarde în 1965. Prin problemei mecanizării şi chimizării cunoştinţe teoretice, o pregătire prac jelor. 1970, un singur procent de reducere
mănunchiul de cadre existent atunci, asimilarea şi modernizarea a încă agriculturii. In perioada cincinalului permanent în vedere echiparea co tică mai adîncită şi multilaterală, or Toate acestea sînt legate de îmbu a preţului de cost vn însemna o e-
la puternica armată de constructori aproximativ 2.0 0 0 tipodimensiuni de urmează să fie însuşite o gamă largă respunzătoare a producţiei cu apa ganizarea cursurilor de ridicare a ca nătăţirea profilării întreprinderilor. conomie de 400 milioane lei. Prin
de maşini de astăzi a fost străbătut, produse, sortimentul acestora va de tractoare, precum şi peste 10 0 rate de măsură şi control. Trebuie lificării şi specializarea la locurile de Există condiţii pentru adincirca spe Îndeplinirea sarcinii de reducere a
sub conducerea partidului nostru, ajunge în 1970 la aproape 3.000. Ne de tipuri de maşini agricole. Uzine muncă. Uzinele şi ministerul vor tre cializării uzinelor în funcţie de parti preţului de cost, beneficiile reali
un lung drum de eforturi şi victorii. voile interne de maşini, aparate şi le constructoare de maşini agricole să se acorde o mal mare atenţie bui să se ocupe de ridicarea nivelu cularităţile constructive şi tehnolo zate vor atinge In cincinal, 3 7 mi
In realizările constructorilor de ma materiale electrotehnice vor fl a- trebuie să respecte întocmai preve dezvoltării producţiei acestora, or lui de calificare a cadrelor tehnice gice ale produselor fabricate şi pen liarde Iei, sporind astfel participa
şini îşi găsesc întruchiparea atenţia copcrite într-o măsură din ce în ce derile referitoare la condiţiile con ganizării mal bune a întreţinerii şî medii, astfel îneît acestea să poată tru dezvoltarea pe baze ştiinţifice a rea construcţiilor de maşini la a-
mni mnre. verificării lor periodice. ocupa cu competenţă o serie de func relaţiilor de cooperare. Este raţional cumulările statului.
deosebită acordată sistematic de structive, realizarea şi omologarea ţii in care astăzi sînt folosiţi ingi sâ se tindă spre concentrarea în uni
Prin construirea şi intrarea tn prototipurilor, să asigure cit mai întrucît în construcţiile de ma
partid şi de stat acestei ramuri în Este pe deplin posibil ca pe baza neri, atît în conducerea producţiei, tăţi specializate a producţiei unor
funcţiune a unor obiective, cum repede pregătirea tehnică pentru şini valoarea materiilor prime şi a
cadrul politicii de investiţii, carac sînt Fabrica de aparatură electro nivelului atins în înzestrarea tehni cît şi în aparatul de control tehnic, piese şi ansamble de uz general, a- materialelor constituie cel mai im
vînd o tehnologie comună. Trebuie
terul îndrăzneţ al sarcinilor mereu nică de uz industrial şi Fabrica de noile tipuri de tractoare destinate că, a experienţei acumulate sâ se în laboratoare, pe platformele de în sâ se respecte cu stricteţe profilarea portant element component al pre
cercări, în activitatea de proiectare.
mai complexe stabilite în planurile elemente de nutomatizare-Bueureşti, mecanizării lucrărilor în viticultură, imprime sporirii calităţii produselor Sarcinile mari izvorîte din dezvolta stabilită şi sâ se pună capăt practi ţului de cost, este necesar sâ se a-
industria electrotehnică va fi in legumicultura, pomicultură şi pe te corde o atenţie deosebită reducerii
de dezvoltare a economici, grija acelaşi dinamism care caracterizea rea în ritm accelerat a sectoarelor de
măsură să rezolve probleme tot mai renurile în pantă, sâ facă toate pre cilor greşite de a transfera, fără su consumurilor specifice, înlocuirii
continuă pentru pregătirea cadrelor complexe, sâ-şi extindă activitatea ză creşterea industriei noastre. producţie a maşinllor-unelte, a agre ficient discernâmint, produse de la o materialelor scumpe şi deficitare. Tn
necesare, talentul şi spiritul orga în sectoare cărora revoluţia tehni- gătirile necesare pentru satisfacerea In expunerea tovarăşului Nicolae gatelor energetice, electrotehnicii şi uzină la alta. proiectarea maşinilor şl utilajelor
nizatoric al muncitorilor, ingineri co-ştiinţifică le seordâ o importan Integrală şi la un înalt nivel cali Ceauşescu la sesiunea din decem electronicii impun întocmirea de pla In raport se subliniază necesitatea trebuie să se aibă în vedere redu
lor şi tehnicienilor noştri. ţă excepţională. Va fl astfel satis tativ a cererilor de utilaje pentru brie 1965 a Marii Adunări Naţiona nuri pentru asigurarea cadrelor de ca, pe baza studierii situaţiei concre cerea greutăţii proprii, sâ se mani
feste mai multă iniţiativă în folo
Prin exemplul ci, România, ca şi făcut necesarul de aparate pentru irigaţii. le a fost puternic subliniat rolul muncitori, ingineri şi tehnicieni ne te din fiecare uzină, să se treacă la sirea de materiale moderne — mase
alte ţări sorialiste, a demonstrat, tn radioeomunicaţii profesionnte şi Raportul a analizat, in continuare, însemnat al ştiinţei In asigurarea cesare acestor sectoare, în corelaţie raţionalizarea şi mecanizarea trans plastice, aliaje cu caracteristici fizi-
mod strălucit, că absenţa unei bo totodată va exista o bază de pro unele neajunsuri în ce priveşte can progresului multilateral al socie cu programele de punere în funcţiu porturilor interne şi a manipulărilor, co-mecanice superioare — pentru a
gate tradiţii nu poate constitui o ducţie prntru aparatură utilizată în titatea, sortimentele şi calitatea ma tăţii. Dezvoltîndu-se în ritmuri fără ne a capacităţilor noi prevăzute. folosindu-se în mai mare măsură fon se realiza produse mai uşoare, mal
ieftine şi de un înalt nivel calita
piedică de neînvins în dezvoltarea cercetări. Automatizarea proceselor şinilor şl utilajelor destinate indus precedent, pătrunzînd în toate do O premisă esenţială a sporirii pro durile de mică mecanizare. tiv.
acestei ramuri industriale în care de producţie va primi un conside triei miniere, uşoare, a construcţi meniile economiei, ştiinţa se trans ducţiei, diversificării şi îmbunătăţi In ce priveşte planificarea opera In încheiere, raportorul a spus :
ştiinţa şi tehnica modernă ridică rabil impuls. întrucît se va acoperi ilor, eriticînd unele produse ale u- formă tot mai mult într-o nemijlo rii calităţii maşinilor, utilajelor şi tivă şi urmărirea producţiei se arată Dezbaterile consfătuirii noastre
probleme dintre cele mai dificile. din producţia internă aproximativ zinelor ,UNIO" — Satu Mare, cită forţă de producţie. Realizarea instalaţiilor o constituie executarea câ respectarea cu stricteţe a contrac constituie un nou prilej de a exa
T.a sfîrşitul anului 1965, produc patru cincimi din totalul aparaturii „Independenţa" Sibiu, .Unirea' — marilor sarcini care stau în faţa exemplară a Investiţiilor prevăzute, telor încheiate este o datorie a fie mina problemele de importanţă ma
joră care stau în faţa constructori
ţia globală a ramurii constructoare necesare. Este totodată necesară o Cluj, .Progresul' — Brăila. S-a a- construcţiilor de maşini este de ne care însumează pe ansamblul minis cărei uzine, o sarcină la fel de im lor de maşini, care se prezintă cu
de maşini a fost de 2,6 ori mai mare mai mare preocupare pentru creş rătat că uzinele specializate trebuie conceput fără axarea activităţii a- terului 13,6 miliarde lei. Acest vo portantă ca şi îndeplinirea principa un bilanţ rodnic, mîndrl de apor
dccît în 1959. Productivitatea mun terea producţiei bunurilor de con sâ grăbească ritmul de introducere eestel ramuri pe utilizarea cuceri lum de investiţii acoperă integral ne lilor indicatori de plan. Este necesar tul lor Ia înfăptuirea industrializării
cii pe salariat a crescut în perioada sum electrotehnice de folosinţă în în fabricaţie a maşinilor dc extrac rilor ştiinţei. Asimilarea unor pro voile de dezvoltare a întreprinderi ca ministerul sâ stabilească sarcinile socialiste, hotărîţi să meargă îna
şesenalului cu 80,7 la sută, astfel delungată, incit să se acopere in ţie de mnre pix>ductlvitate, precum duse de mare complexitate, alini lor existente, asigurlnd totodată con de producţie din timp, şi cu o per inte pe drumul trasat de partid.
incit 68,7 la sută din sporul de pro tegral consumul de aparate de radio- şi a celorlalte utilaje pentru meca erea performanţelor tuturor pro struirea celor 18 uzine noi prevăzute spectivă mai îndelungată în perma Avem convingerea nestrămutată că
ducţie s-a obţinut pc seama creşte recepţie, televizoare, frigidere şl nizarea lucrărilor şi transportului duselor Ia nivelele mondiale în con in planul cincinal. nentă legătură cu beneficiarii, eliml- muncitorii, inginerii şi tehnicienii,
rii productivităţii muncii. Preţul de altele. în subteran. Sînt întrunite toate tinuă creştere, necesită colaborarea Subliniind necesitatea folosirii cu nînd astfel deficienţele generate de
cost al producţiei comparabile a Pornind de Ia prevederile amplu condiţiile pentru ca în 1970 să se a- strtnsă între constructorii de ma maximă eficienţă a fondurilor alo întocmirea cu aproximaţie şi modi cadrele de cercetători şi proiectanţi
vor munci cu întreaga lor energie
fost redus cu 34,5 la sută ceea ce lui program de creştere a puterii copere Întregul utilaj minier. Va şini, cercetători şi proiectanţi, între cate, vorbitorul s-a referit la măsu ficarea frecventă a planurilor de a- şi forţă de creaţie pentru îndeplini
a permis să se realizeze economii instalate, prevăzute în Directivele trebui să ia, de asemenea, măsurile uzine şi institutele de cercetări, spo rile ce trebuie luate pentru elabora provizionare tehnîeo-materialâ.
tn sumă de peste 4 miliarde lei şi Congresului al IX-lea al partidului necesare pentru satisfacerea nevoi rirea continuă a rolului laboratoa rea In termen a studiilor tehnico-e- In unele întreprinderi, normele de rea obiectivelor grandioase, stabili
al
te în Directivele Congresului
beneficii în sumă de peste 23 mi pentru dezvoltarea energeticii în lor de utilaje cerute de Industria relor uzinale. conomice, încadrarea lor strictă în muncă nu au încă fundamentare teh IX-lea al P.C.R., pentru realizarea
liarde lei. următorii 10 ani, care impun in textilă. In domeniul utilajului pen Cercetarea proprie a contribuit, prevederile planului de investiţii, nică, nu ţin pasul cu condiţiile de programului amplu de desăvîrşire a
In ani» şesenalului au fost alocate dustriei constructoare de maşini să tru construcţii şi construcţii de dru In construcţiile de maşini, la apli respectarea programelor de proiec producţie în continuă perfecţionare.
acestei ramuri fonduri de investiţii participe, Intr-o măsură mult mal muri, nomenclatura produselor în carea unor procedee tehnologice a- tare stabilite pentru flecare obiectiv Normele trebuie să fie elaborate pe construcţiei socialiste, pentru înflo
rirea patriei.
de aoroaDe 8 miliarde lei — de 2 mare decît plnâ în prezent, la rea fabricaţie urmează sâ fie extinsă vansate, la lărgirea sortimentelor, la în parte. Creşterea volumului de do baze ştiinţifice, In raport cu înzestra
(text prescurtat)