Page 11 - Drumul_socialismului_1966_05
P. 11
PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3527 m m m b m m m m m i m i ■ . --------V 1 - " V , a - - r T - '> r ^ , n -.T »' mmmwm
IN CELEI DE A 45-A ANIVERSĂRI ÎN T R EPR IN D ER EA R EG IO N A LA DE ELECT R ICITA TE
H U N ED O A R A — D EVA
CREĂRII PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN A N U N Ţ A :
In ziua de 14 iunie 1966, la sediul întreprinderii regionale de
Entuziaste adunări ale oamenilor electricitate Hunedoara-Deva, si racla Georgc Enescu nr. 39, va avea
loc examenul de autorizare pentru electricieni instalatori.
Se pot prezenta la examen ingineri şi tehnicieni în speciali
tate, precum şi electricieni absolvenţi ai unei şcoli profesionale de
muncii regiunea noastră specialitate, cu vechime dc cel puţin 2 ani în meseria de electrician.
Se aduce la cunoştinţă că orice lucrări de instalaţii electrice
(Urmare din pag. I) rile si instituţiile oraşului Orăşlio tori ceferişti, ţărani cooperatori, ca interioare noi, precum şi reparaţii, nu pot fi executate decît de
au umplut sala festivă a comitetului dre didactice, medici, jurişti şi alţi
In primele patru luni ale anului, raional de partid. In cadrul adu oameni ai muncii. A luat cnvîntul electricieni autorizaţi. SE IMPUNE DECI CA TOATE ÎNTRE
ele au realizat sarcinile de plan la nării care a avut loc aici, ei au audi tovarăşul Aurel Nistor, membru al j PRINDERILE, INSTITUŢIILE, GOSPODĂRIILE AGRICOLE DE
producţia globală in proporţie de at expunerea făcută de tovarăşul biroului Comitetului regional Hune j STAT, UNITĂŢILE COMERCIALE ETC., SA AIBE ELECTRICIENI
IOD.8 la sulă, iar la producţia mar Gcorgc Jlomosleanu. secretar al Co doara al P.C.R., care a vorbit des ! AUTORIZAT! PENTRU EXECUTAREA ŞI REPARAREA INSTA
fă în proporţie de 109.5 la sută. mitetului regional Hunedoara al pre drumul glorios parcurs de
Anali'/înd posibilităţile de care P.C.R. prin rare au fost evocate mo poporul român sub conducerea LAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE. FORŢA ŞI LUMINA.
dispun, ptiu tot mai buna organi mente din istoria glorioasă a parti Partidului Comunist Român. înscrierile pentru examen se fac Ia sediul întreprinderii regio
zare a muncii, ‘ perfecţionarea pro dului nostru dc-,i lungul celor patru nale de electricitate pînă în ziua examenului, pe baza următoare
ceselor ele producţie, adoptarea de decenii şi jumătate de existenţă.
noi soluţii tehnice, colectivele de Haţeg lor acte :
muncă ele aici s-au angajat să rea — COPIE DUPĂ DIPLOMA DE INGINER SAU TEHNICIAN;
lizeze pînă la sfîrşitul anului peste B rad
Intr-o atmosferă entuziastă a avut
sare inile de plan : Ioc, ieri. în sala de festivităţi a ora — PENTRU MUNCITORI, COPIE DUPĂ DIPLOMA DE AB
$ 5.700.000 Ici la valoarea Sala cinematografului „7 Noicm- şului Haţeg, adunarea închinată n- SOLVIRE A ŞCOLII PROFESIONALE ŞI ADEVERINŢA CA A
producţiei globale ; brie“ din oraşul Brad a cunoscut niversării creării partidului. In faţa LUCRAT 2 ANI IN MESERIA DE ELECTRICIAN.
g) 5.500.000 Ici la valoarea atmosfera marilor sărbători. Nume activului de partid a luat euvîntul
producţiei marfă ; roşi mineri, tehnic icni si ingineri din tovarăşul Măiuţ Sil'bu, membru al ' D o o a i ă i ,
$ 7.000.000 lei economii su cadrul întreprinderilor miniere Bar biroului Comitetului regional Hu
plimentare la preţul de za şi Ţeben, din celelalte unităţi in nedoara al P C R., care a evocat mo
cost. dustriale. din instituţiile raionului mente din istoria glorioasă a parti
Participanţii la adunare au trimis au participat la adunarea consacra dului. frate
o telegramă Comitetului Central ul tă celei de a 45-a aniversări a cre CASA REGIONALA A CREAŢIEI
Partidului Comunist Român prin ării Partidului Comunist Român Cu
acest prilej, tovarăşul loan Lungii, Sebeş
care îşi exprimă totala adeziune faţa fUrmare din pag lei lor de a descifra şi înţelege
de politica sa înţeleaptă, hotârîrca membru al biroului Comitetului re sensurile glodurilor şi năzuinţelor
de a-si mobiliza şi mai mult forţele gional Hunedoara al P.C.R., a făcut Sala de festivităţi a casei raio urmă au hoLirît să urmeze cursu tovarăşilor lor. de a descoperi în POPULARE HUNEDOARA
pentru înfăptuirea sarcinilor stabilite nale de cultură devenise neîncăpă rile scolii de maiştri. <*i pasiunea pentru frumos, pen
de cel de-al IX-lca Congres al P.C.R. o expunere despre lupta si activi toare. La adunarea festivă au parti Spiritul tovărăşesc exclude ori tru muncă, meserie, de a stimula
tatea partidului in cei 45 de ani de cipat activişti de partid şi de stat, ce îngăduinţă faţă dc lipsuri. A fi modestia, cinstea, curajul, puri cu sediul în Deva, strada Barlţiu nr. 2 A,
existenţă. conducători ai întreprinderilor, in tovarăş de idei, a li prieten to tatea morală, domneşte înţelege
Alba Iulia stituţiilor si organizaţiilor de masă varăşului tău, prietenului tău, nu rea, încrederea reciprocă, izvor
locale. înseamnă a „închide ochii" atunci nesecat de satisfacţii materiale si achiziţionează colecţii de folclor literar (poezii, cîntece, strigă-
In cadrul adunării festive, orga cîncl vezi că ci apucă pe căi gre spirituale. J luri, obiceiuri tradiţionale etc.) şi muzicale (simplu sau prelucrat
In sala casei raionale de cultura Ilin nizată în cinstea aniversării a 45 de şite. Exigenţa, intransigenţa îl ca Am voi bit aici mai mult de co
a avut Ion adunarea festivă, consa ani de la crearea Partidului Comu racterizează întotdeauna pe comu munistul Gheorghe Pascal. Dar, pe mai multe voci).
crată celei de a 45-a aniversari de nist Român, a luat euvîntul tova nist. Cînd prietenul tău greşeşte, aceleaşi lucruri frumoase se pot
la crearea partidului, la care au La adunarea festivă organizată în răşul loan Sirbu, solul Secţiei do pro opreşte-!, nrntă-i greşeala, ajută-l spune şi despic alţi comunişti ca : Materialul achiziţionai intră in arhiva documentară a institu
participat activişti de partid şi de cinstea aniversării creării partidu pagandă si agitaţie a Comitetului să se îndrepte. In astfel de cazuri Iulian Doţa, Cornel Drăguş. Mar ţiei, uimind a fi publicat în culegeri regionale.
stat, conducători ai unor unităţi e- lui au participat numeroşi irmnci- regional de partid se verifică prietenia, sentimentul tin Knuff, loan Stoica, Co/Ntida
conomîce şi instituţii din raion, or ei puternic. Cînd Traian C.hionn- Tiberiu, cu care se mîndreşte în Informaţii suplimentare Ia telefon 1605 Deva între orele
gan i/.aţii de masă. câ, sef de brigadă a alunecat pc tregul colectiv si de care sint n- 8— 14,
Cei prezenţi în sală au audiat ex o pantă greşită, inlrînd în cercul tasnţi trup şi suflet.
punerea făcută de tovarăşul loachim unor clemente nesănătoase, negii-.- /TVumuscţen si integritatea
îMoga, secretar al Comitetului regio BSxpozStie ale a@etă plastică jîndu-şi familia, colectivul Lui de J morală a comunistului, lu
nal Hunedoara al P.C.R., care a vor muncă, organizaţia de partid, co mea lui interioară înstelată de
bit despre însemnătatea evenimen muniştii, l-au tras l,i răspundere cele mai îndrăzneţe şi cutezătoa
tului. Evocînd momente principale şi de fotografii artistice pentru faptele săvîrsite. Dar cu re idei. eroismul, dăruirea dc sine.
din viaţa şi activitatea partidului, asta nu ar fi făcut cine ştie ce. optimismul robust, încrederea in
trec înd in revistă marile succese ob Recent s-n deschis Ia clubul „Side- Tematica expoziţiei are o arie lar- Ei l-nu aiutat însă să se debara viitor, dragostea şi afecţiunea ÎN T R EP R IN D E R E A R A IO N A L Ă
ţinute de poporul nostru în constru rurgislul" din Hunedoara o expoziţie '-!ă şi variată, autorii pornind de la seze de apucăturile nesănătoase faţă de tovarăsfl sai. fac din el
irea socialismului, vorbitorul a feli de artă plastică şi fotografii artistice laptul. aparent mărunt, cotidian clin care îsî făcuseră loc în compor cel mai devotat prieten, un ade
citat. din partea Comitetului regio Expoziţia cuprinde 77 tic lucrări de viaţa oraşului, pentru a ajunge la tările lui. Comuniştii au fost a- vărat frate, părinte. El este col D E IN D U S TR IE L O C A L Ă H A Ţ E G
nal de partid, toate colectivele de pictură, sculptură, grafica şi artă n- măreţia peisajului industrial sau la ceia care i-au arătat cum trebuie mai stimat si mai respectat din
muncă din raionul Alba, care şi-au plicată. precum şi 65 fotografii artis panorama feerică, incandescentă, a să-ţi alegi prietenul, cum trebuie tre noi. Exemplul său constituie o
realizat şi depăşit, în cinstea zilei de tice în alb-negru si color, realizate oraşului cu blocurile sale turn. să lupţi şi să te comporţi astfel mare putere de atracţie, idealul produce şi livrează pe bază de comenzi ferme :
8 Mai, sarcinile de plan şi angaja de oameni cu profesii diferite. Cum este şi firesc, nu lipsesc din ca să-ţi păstrezi integritatea mo sau este cel mai frumos, mai pil
mentele luate în întrecerea socia Ceea ce impresionează în lucrările această expoziţie, nici lucrările ins rală, armonia ta sufletească, a fa duitor si mai înalt. De aceon. el — camere combinate „Constanţa ' ;
listă. fotografilor şi artiştilor plastici n- pirate clin frumuseţile naturale ale miliei, cinstea si onoarea dc om oste urmat peste lot si în toate — somiere diferite ;
malori hunedoreni. sint căldura, pu regiunii, înlilnitc în drumeţiile tu al societăţii socialiste dc masele largi.
ternica dragoste faţă de oameni si riştii e. Brigada condusă de comunistul In orice împrejurare a vieţii, — saltele ;
Orăştie de oraşul în cate trăiesc. Este firesc Iniţiativa organizării unei astfel de Ghrorghc Pascal cit şi celelalte comunistul pune mai presus dc
deci, ca oamenii, tovărăşii lor de • •xpoziţii merita a li apreciată, ea brigăzi cc alcătuiesc colectivul oi ii r interesul general al colecti — porţi din fier ;
constituind un stimulent în activita E.M. Deva r un nucleu de prie vităţii. Ajută pc oameni în mo
Numeroşi oameni ai muncii — ti muncă sa fie mereu prezenţi in lu tea artiştilor plastici si a fotografilor teni, fie adevăraţi tovarăşi Datori montele hotărîtoarc ale vieţii, ma — nisip metalurgic ;
neri şi virstnici — din întreprinde- crările expuse. amatori. tă priceperii comuniştilor, a ar- nifestă grijă şi atenţie faţă de to — diverse produse de linichigcric ;
rjr varăşul său de muncă. Simţul că
ai alături dc line, de umărul Iau — cozi pentru unelte diferite.
un alt umăr. un tovarăş gata să-ţi
La baza creşterii capacităţii de producţie dea un sfat, să te sprijine, să te
ajute, să participe la necazurile
si durerile talc. constituie o uria
şă forţa mobilizatoare, atît pe tă-
rîmul mumii cît şi în şcoala, fa ţra r« a jr a pjh
milie şi societate. Comuniştii nu flU
sînt interesaţi numai cum mun 8‘Jffl
ceşti. dacă îţi aduci contribuţia MtBr
potrivit forţelor tale, a rapacită
Mecanizarea procesului de extinc — Noi am studiat avantajele si de- ducem transportoarelor blindate ta Vulcan s-au hiat măsuri in vederea ţii tale la construirea societăţii ci
ţie şi-a spus euvîntul şi la Exploata /.avantajete pc care le-ar avea ex l'i'ont. astfel incit aproximativ 60 la concentrării producţiei. Aceasta duce si cum gindesli, cum te educi
rea miniera Vulcan. Aici au fost Io ploatarea cn ajutorul combinei sau sută din cărbunele deroeat prin puş la o mai bună repartizare şi utilizare rum trăieşti vav.iud şi sensul ele
losite cu rezultate bune. in condiţii havezoi in unele abataje — ne-a are să cadă direct pc* transportoare a forţei dc muncă, la folosirea din din viaţa tovarăşilor lor. Pe a-
tectonice destul de dificile, hnvcz.e spus tov. Emcric Knvacs, inginer şef Aceasta acţiune de introducere a sus plin a capacităţii de transport ceşli oameni ii intilnim peste toi
si combine, cate au făcut ca produc adjunct cu probleme dc producţie*. ţinerii metalice in toate abatajele — Concentrarea producţiei insa, acolo unde bat vuituri dc* înnoire
tivitatea muncii pe post să crească 1‘Nte adevărat, prin introducerea frontale de la Vulcan conduce la trebuie însoţită de măsuri care să nc şi transformare. Munca, întreaga
pină la 5,3:1 tone de cărbune. Dai combinei sau have/.ei productivitatea creşterea productivităţii muncii şi la asigure în permanenţă linia de front lor activitate poartă nimbul ab
grosimea stratului fiind destul ele muncii creslc, dar intercalaţiile dure reducerea consumului specific de activă — ne-n relatat Iov. Foan Să- negaţiei, eroismului, a contopirii
mică, în junii a 1,20 m, tehnologia de din stratul de cai bune disti ng cuţi lemn pentru armare. bău. In acest scop acordăm o deo idealurilor proprii cu cele ale în
extracţie este diferită de cea din a- tele tăietoare, pe de o pacte, iar pe Dar cea mai marc parte a produc* sebită atenţie executării integrale a tregii mase, a dăruirii totale pen
batajele cu înalt grad dc mecanizare planului lucrărilor de pregătiri. Am tru viitorul nostru, al patriei. Tot
de la Lupeni. ajuns astfel ca în sectoarele II, IV ce se înalţă pe verticala-pămintu-
— Noi ne-am orientat spre orga şi V, să avem fronturi de rezervă e- lui românesc poarta în liniile sale
nizarea şi punerea în funcţiune a u- E c o u r i chivalenle cu 10—15 la sută din linia hărnicia, priceperea şi mai ales jffiG E A M M USUN
nor abataje frontale în care să putem dc front activă. dragostea dc om, de ţară. In gran
folosi cit mai raţional combinele — Evident, minerii de la Vulcan dis dioasa cronică a anilor noştri se | | S M G t A M AR M AT
ne-a declarat tov. ing. loan Sâbâu. pun de rezerve importante dc creş înscriu cu litere de aur numele gj G EA M SEC U R IZAT
şeful exploatării. Din cele şase aba de altă parte, creste procentul ele tiei exploatării se extrage prin a- tere a capacităţii de producţie. Dar a zeci si sute de comunişti şi a
taje frontale pe care le avem, extra steril în cărbune*. In aceste condiţii balajcle cameră. sînt necesare mai mult curaj si mai faptelor lor, unele mai avinlatc ™ GEAM C U R B A T O G LIN Z I
gem aproximativ 27—30 la sută din nu se poate întreprinde nimic pen — In aceste abataje posibilităţile multă perseverenţă în atacarea aces si mai îndrăzneţe derîl altele.
întreaga producţie n exploatării. tru modernizarea procesului de ex dc mecanizare sînt restrînse — a tor probleme majore ale exploatării In marele concert al construc i m ASFERICE PEHT8U CINLMA1U6RAFIE
Dacă am reuşit in ultimul timp sa tracţie ? Să râmînem la formele „c:la- continuat Iov. Kincrie Ixovacs — ele zăcămintelor de cărbuni. Este sar ţiei socialiste oamenii muncii, co
realizăm o productivitate destul dc sice'1 de tăiere si înţărcare? Fără fiind condiţionale de spaţiul redus. cina inginerilor si tehnicienilor din muniştii compun o fascinanta şi OGLINZI DHH CtAMUPI Ş LEFU iT E
ridicată în abatajul în care a fost îndoială că nu. Dc aceea, pînă la sta Cu toate acestea, am putea spori pro produci ie, să se ocupe îndeaproape patetică simfonie Măreţia eî se J fts u o U u je Ue c a £ i/u /e ^
introdusă combina TCVB2, aceasta se bilirea eficientei economice a intro ductivitatea muncii clacă am dispune de rezolvarea acestor probleme. explica prin talentul, dragostea Mjifl .x v tO /
datoreste şi schimbării sistemului dc duceri! maşinilor tăietoare şi de în de 11 ansportoare blindate mn: mici. Practica minerilor de la l.upeni care faţa de muncă, pentru destinele
armare. In locul lemnului pentru cărcat, s-a trecut la introducerea pc Aceasta ar permite amplasarea folosesc stîlpii hidraulici sub tavan patriei, pentru om.
susţinere am folosit stitpii GHH mii i scară largă a susţinerii metalice în transportorului in vatra abatajului, artificial, cea a minerilor de la Ani-
lip U.ILU.M.P. Aceasta a permis ca. abatajele frontale. In abatajele afla redueîndii-se timpul de evacuare a noasa, rare aplică cu succes podirea
atît tăierea, cît şi încărcarea să fie te în pregătire in stratul 15, blocul cărbunelui şi o parte din munca, des cu plasă metalica, n celor din abata
complet mecanizate. 11, se introduc stilpi metalici tip tul de grea. dc lopâtarc. In prezent jele frontale de la Vulcan, arată că Programul II : 8,00 Serenada ti
Dacă nu toate abatajele permit, da H.R.UM.P. mari de 2,44—2,00 m şi în aceste abataje folosim transpor atunci cind se munceşte cu perse nereţii ; 9,24 Arii din operete ; 9,35
torită structurii geologice a stratului, grinzi metalice tip VDU pe care Ic toare uşoare S.K.R. şi T.P. 1. a căror verenţă pentru introducerea noului 5 M A I 1 9 6 6 Teatru radiofonic. Premiera „Stâ-
să se introducă combine sau havez<\ avem în dotare. Cele două abataic capacitate este mult sub cea n trans in producţie, <c obţin nu numai re- pinut apelor" dc Constantin Pastor;
în schimb, extinderea susţinerii me cu cai c se începe exploatarea blocu portoarelor T.H. 3". zult.tivle scontate, ci unele superioa 11.30 Din ţările socialiste ; 12.30
talice în toate abatajele frontale este lui amintit, fiind comj)let susţinute Pe lingă introducerea mecanizării, re celor planificate. „Sebeşul"; APOLDUI. DE SL^S : Valsuri si polci interpretate de fan
posibilă. metalic, creează posibilitatea intro- a susţinerii metalice şi mixte, la E.M. S POP Camera în formă de „L* — cinema fară ; 12,45 Cintece închinate repu
blicii ; 13.OU Pagini din opera „Ci-
C im a m a tograful „23 August" ; CUGIR : OUI du 1" dc Massenet ; 14,30 „Ciobănaş
Shatlerhancl — cinematograful la oi m-aş duce — emisiune de foi-
„Muncitoresc" ; ORA.ŞTIE : Vînă- clor muzical" ; 15.30 Interpreţi ro
DEVA : ILi.si oabi — < mematogi n- toarea — cinematograful „Flacăra"; mâni de operă ; 16,00 Solişti şi for
MINUNAT ful „Patria" ; Pinguinul — cinema Fata din junglă — cinematograful maţii de muzica uşoară ; 1G.30 Emi
tograful „Arta" ; SI MERI A : Dumi
„Patria" : 1JAŢEG : Tom Joncs —
siune pentru basme : „Grcnceanu"
nică la New York — cinematogra
ful „Mureşul"; HUNEDOARA : c inematograful „Populai * ; BRAD ; de Petro Ispircscu ; 17,30 Jocuri
Femeia în halat — cinematograful
populate din Crişana ; 17,45 Tineri
Zborul întrerupt — cinematograful „Steaua Roşie* ; GURA BARZA : solişti de opera — Ludovic Spiess ;
„Flacăra"; CA LAN: Oameni şi dra Bocceluţa — cinematograf ul „Mine 18,00 Ciclul mazurcilor de Chopin
DE graful „ll Iunie"; PETROŞANI: rul" ; II.IA ‘ .fndr'X — <■m-'mato- în interpretarea lui Artluir Rubîn-
pele (senile I si J[) — cinemato
grnful „Lumina*
stom ; 18 15 7.iai e. ziarişti, opinii ;
A lo.st ciiulva hoţ — cinematogra
10.03 Solişti dc muzică populară ;
ful „Republica'' ; Barcagiul — ci 19,50 Transmisiunea concertului or-
nematograful „7 Noiembrie" ; LU R A D I chc-sliei simfonice şi a corului Ra-
PENI : Gustul mierii — c incniato- dioleleviziuiui ; 22,00 Album liric;
(Urmare din pag, I) tarea lemnului. S-a trecut In o folo mai multe decît prevedea planul de gralul „Muncitoresc" ; Winnetou 22.30 Moment poetic ; 22,35 Muzi
sire mai raţională a capacităţilor dc producţie. Forestierii au dat patriei (scria a Il-a) — cinematograful Piosr.^iuii l: 5,0(1 Melodii popii cii din operele compozitorilor noş
producţie în uzinele constructoare dc în plus 12.171 m c. buşteni. 1.794 m.c. „Cultural" ; I 1VE7.ENI : Rebelul laic pentru orele dimineţii ; 5,40 tri ; 23,07 Intîlnire cu jazz-ul ; 23,40
lizarc a unor produse de bună cali magnific — cinematograful „Mun „In pas voios" — program dc mar
tate, la un preţ de cost cit mai re maşini s.a.m d In fiecare întreprin cherestea ş a m d. citoresc* ; I..ONEA : Criminalul in şuri ; 5,50 Cîntece populare inter Melodii pentru orc tir/ii.
dus. Numeroase aspecte c ont rele ale dere, în fiecare secţie şi sector, sub Faptul că. sub conducerea organe vacanţii — cinematograful „7 No pretate dc Maria Pietrarii ; 6,1.1
acestor probleme au fost puse în dis conducerea organizaţiilor de partid, lor si organizaţiilor dc partid, nu fost iembrie" ; IMlima c a v a l c a d a Transmitem pentru sate ; 6,45 Sa
cuţia adunărilor generale ale comu au fost aplicate cele mai eficiente aplicate rele mai eficiente măsuri spre Santa C.’ruz. — cinemato lut voios de pionier ; U,00 Sumarul i eievmisne
ti ist i lor. măsuri pentru îmbunătăţirea orga tehnico-organizatorice, au fost valori graful „Minerul"; URICANI: Ho- presei ; U.30 I.a microfon, melodia
Pe baza studiilor efectuate, a propu nizării producţiei, promovarea me ficate noi rezerve dc creştere a pro chciştii — cinematograful „7 No preferata ; 9,31) Sfatul medicului ;
nerilor făcute dc comunişti au f ost în todelor avansate de muncă, a noilor ducţiei şi productivităţii muncii, de iembrie" ; L'cigasii de foniei — ci 10.05 Cintareţii plaiurilor noastre ;
îmbunătăţire a calităţii produselor
treprinse noi măsuri de îmbunătăţire cuceriri ale tehnicii. întărirea disci si de reducere a preţului de cost au nematograful „Energia" ; PETRl- 10,30 Vreau să ştiu ; 11,20 Rapsodia 19.00 Telejurnalul de scară ; 19.15
plinei si desfăşurarea unei însufle
a activităţii şi îndeplinire ritmică a făcut ca acum, în preajma celei de-a 1 LA : 800 de leghe pe Amazoane a If-a de fon Crişan ; 12,10 Itine Emisiune pentru cei mici ; 19.30
planului. Organele şi organizaţiile de ţite întreceri socialiste. In lelul aces 45-a aniversări a Partidului Comu — cinematograful „Muncitoresc" ; rar folcloric muzical prin legiunile Pentru elevi : „Pionieri ai aripilor
partid din C.S. Hunedoara, de pilda, ta. pc grafit ele de producţie s-au pu nist Român, colectivele de muncă VL'I.CAN : Laleaua neagra — c i- pat) iei ; 12,3Q Aici... laşi ; 13,45 româneşti" ; 21,15 Trei tablouri pc
nu îndrumat cachcle tehnico-ingine- lul înscrie ritmic realizări din cele din regiunea noastră să poată rapor nematogralu] „Muncitoresc" ; CRI- Piese corale de Tudor Jaida : 14.50 saptamina ; 21,30 Figuri dc comu
resti spre desfăşurarea unei susţi mai frumoase. Pe primul trimestru ta îndeplinirea şi depăşirea cu succes Y1DIA: Zborul întrerupt — < ine- Dansul i din operetele lui Oficiu nişti în creaţia c inematografică ro
nute activităţi de concepţie si cer al anului, toate unităţile industriale a angajamentelor luate în întrecerea maiografu! „Muncitoresc* ; ANI- bac h : 15,00 t înta Vlad Dionisie şi mâneasca ; 22.15 Album muzical ;
cetare în vederea îmbunătăţirii cali din regiune si-nu îndeplinit si depă socialistă în cinstea zilei de 0 Mai. 4 NOASA : Procesul profesorului Georgc Sirbu: 15,20 Dragului, parti 22.45 'felejurnalul de noapte ; 22,55
tăţii oţelului, perfecţionării procedee şit planul la principalii indicatori : Weir — c inematograful .Mun» ito dului. Montaj literar de Florenţa Buletinul meteorologie ; 23.00 In-
lor tehnologice şi asimilării ele noi producţia globală, producţia marfă, Succesele ce se înregistrează zi de P resc" ; BAR 13ATENI : Poveste d*- Albn ; 17,20 Participanţii la intre hiclerca emisiunii.
produse* La exploatările miniere a productivitatea muncii. Sidei urgiştii zi pe graficele de producţie, entuzias pe Don — cinematograful ,/> Au « ere raportează ; 17,40 Ginta loc
Iost întărită asistenţa tehnica şi con- dc la Hunedoara au dat peste plan mul muncitorilor, inginerilor şi teh gust" ; ALBA IULIA : Procesul di b'iaian: 18,03 In pirul globului:
ln>hil conducerilor umiliţilor pc fie di* la începutul anului şi pînă în pre nicienilor din fiecare unitate econo la Niimbeig (seriile I şi II) — <i M.1J Răspunsuri muzicale penlr Tin*fO«i orobabil
care schimb ; s-a îmbunătăţii rapor zent 1 6 695 tone fonta, 13.277 tone mică, sint dovezile cele mai grăitoa ncmatograful „Victoria" ; Lumina iubitorii de muzica populară ; 18.35
tul cl i ut re personalul direct produc oţel. 1 40.5 tone laminate finite. Mi re că marea sărbătoare a partidului verde — cinematograful .23 Au Figuri sî momente din istoria mu i*;:\iRf zi o r e
tiv, cel auxiliar si administrativ ; a nerii din Valea Jiului şi masivul şi poporului nostru, de care ne mai gust" ; TEIUŞ : Unchiul meu — ci ic ii româneşti : 19,00 Seară pentru
crescut cointeresarea materială a Poiana Rusca au extras în plus 25.302 despart doar cîteva zile, va consti ‘Atelierul li M II. ohneria, sectorul •'.ematograful .Victoria"; 7.LATNA tineret : 20.00 Radioga/eta de sca Viciile călduroasa, cu cerul mai
muncitorilor prin extinderea norme tone c ărbune si respectiv 21.507 tone tui un nou piilej de sporire a efor vagoane. Comunistul Lupu loan este Ultima cavalcadă spre Santa Cru> vi : 20.45 Noapte buna. copii : „Se mult noros in cursul zilei. Vint mo
lor cu motivare tehnica In unităţile minereu de fier. De la uzinele con tul ilor, pentru ca în perioada ce ur fruntaş in întrecerea socialistă, el îsi — cinematograful „Muncitorul" n tul" : 20.55 Farmecul primului derat din vest Temperatura .staţio
forestiere a ( rescut gradul dc meca structoare de maşini din C'ugir au mează sarcinile dc plan ce le stau în depăşeşte noi ma lunar cu 15—17 fa Ani clocotitori — • inenialogiafu! vals; 21.15 Cronica literar;! — dc nara. Ziua va li cuprinsa între 22
buc.
piei nt spre beneficiari cu 15
nizare a operaţiunilor în part hete, faţă să fie îndeplinite si depăşite în sută Progresul" : SEBEŞ ; (anosik (se .Serbau C'ioeulescu ; 21,25 Cîntece <i 28 grade- iar noaptea între 6 si
precum şi preocuparea pentru folo- masini-unelte. 1 302 buc. maşini de mod exemplar, ritmic. Ja toţi indi IN FOTO : Fierarul Lupu loan riile I şi 11) — cinematograful din folclorul nou şi jocuri populare 12 grade.
sHpa metodelor avansate la exploa cusut si 203 maşini de spălat rufe catorii si la toaf-e sortimentele. lucrînd la o forjă mecanică.