Page 13 - Drumul_socialismului_1966_05
P. 13
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI VA I
T E L E G R A M
C ă t r e
COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
Tovarăşului Nicolae Ceausescu
t y
C. C. al P. C. R.
B U C U R E Ş T I
In numele comuniştilor, al tuturor oamenilor mun produs peste prevederile planului 25.000 tone cărbune,
cii din regiunea Hunedoara, participanţii la adunarea 23.000 tone minereu de fier, 17.000 tone fontă. 13.000
festivă din oraşul Deva, consacrată celei dc a 45-a ani tone oţel, 1 400 tone laminate finite, 15 bucăţi maşini-
versări a partidului, transmit Comitetului Central al unelte, 1.400 maşini de cusut, 200 maşini de spălat rufe,
ANUL XVIII. NR. 3528 VINERI 6 MAI 1966 4 PAGINI - 25 BANI Partidului Comunist Român şi dumneavoastră, scumpe 7.000 m.c. buşteni, precum şi înseninate cantităţi dc alte
tovarăşe Ceauşescu, cele mai calde sentimente dc dra produse industriale.
goste şi recunoştinţă, dc profund respect şi ataşament Cu ocazia adunărilor festive care au avut loc în
faţă de politica înţeleaptă, marxist-leninistă a parti aceste zile în întreprinderile regiunii, colectivele dc
dului, pusă în slujba înfloririi economici şi culturii, muncitori, ingineri şi tehnicieni, cxprimîiid hotârîrca
a naţiunii noastre socialiste. dc a valorifica în întregime rezervele existente, şi-au
Regiunea noastră, asemenea. tuturor regiunilor pa îmbunătăţit angajamentele in aşa fc) ca pînă la sfîrşl-
triei, înfăţişează tabloul unor muri prefaceri revoluţio tul anului să producă peste plan 50 000 tone cărbune.
nare. Pe meleagurile Hunedoarei — păniint străbun, 18.000 tone minereu aglomerat, 25.000 tone oţel. 3.800
udat dc-a lungul veacurilor de lacrimile şi sângele stră tone laminate finite pline, 25 maşini-unelte şi alte pro
moşilor, ale eroilor clasei muncitoare — sc înalţă im duse. să realizeze 45 milioane lei economii ta preţul
portante obiective industriale, oraşe şi cartiere noi. în de cost şi 35 milioane lei beneficii. Asigurăm condu
floreşte agricultura, creşte neîncetat bunăstarea mate cerea partidului că aceste angajamente vor fi reali
rială şi spirituală a celor ce muncesc. zate cu succes.
Aceste minunate realizări, obţinute sub conduce Oamenii muncii de pe ogoarele regiunii cinstesc
rea înţeleaptă a partidului, dezvoltă în inimile noastre marca sărbătoare a partidului şi poporului nostru prin
sentimentul de îndreptăţită niîndrie patriotică, elanul terminarea Ia timp şi în bune condiţiuiii agrotehnice a
şi hotârîrca de a iui precupeţi nici un efort pentru a insăniînţărilor dc primăvară, prin noi succese pe linia
transpune în viaţă măreţele obiective stabilite dc consolidării economico organizatorice a unităţilor socia
partid. Sidcrurgişlii, minerii, constructorii, lucrătorii liste.
ogoarelor, intelectualii din regiunea Hunedoara sint Privind cu încredere viitorul luminos- al patriei
ferm hotăriţi să depună întregul elan şi capacitatea tor noastre, nc îndreptăm cu profundă recunoştinţă gîndu-
creatoare pentru înfăptuirea sarcinilor ce Ic revin din rilc şi simţămintele către cel care ne călăuzeşte paşii,
Directivele Congresului al IX-lca al Partidului Comu pe drumul unei vieţi tot mai fericite, către gloriosul
nist Român. nostru Partid Comunist. Strîns uniţi în jurul partidului,
Raportăm Comitetului Central că angajamentele al Comitetului Central, in frunte cu dumneavoastră,
luate în întrecerea socialistă în cinstea glorioasei ani iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, comuniştii şi alături
versări au fost îndeplinite şi depăşite. Pe ansamblul de ei toţi oamenii muncii din regiunea Hunedoara nu
industriei regiunii, în primele patru luni nlc anului, vor precupeţi nici un efort pentru a fi la înălţimea sar
planul producţiei globale a fost depăşit cu peste 80 mi cinilor ce te revin în opera grandioasă dc înflorire con
lioane lei, iar al producţiei marfă vîndută şi încasată tinuă a României socialiste.
cu peste 104 milioane lei. Productivitatea muncii pla TRAIASCA p a r t i d u l c o m u n i s t r o m a n , In
nificată a fost depăşită cu 1.9 la sută, peste 80 la sută
din sporul producţiei obţinîndu-se pe această cale. S-au FRUNTE CU COMITETUL SĂU CENTRAL!
Deva, 5 mai 1966 ADUNAREA FESTIVA ÎNCHINATA
CELEI DE A 45-A ANIVERSARI
A P.C.R.
SOLEMNITATEA ÎM Ă R II UNOR ÎNALTE
ORDINE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
L a B u c u r e ş t i
Cu prilejul celei de a 45-a aniver nălache, lanoş Fazekaş, IIie Verdeţ, Dumitru Popa, Dumitru Popescu,
sări a Partidului Comunist Român, Vasile Patilineţ, Virgil Trofin, Au- Vasile Potop, Ion Predescu, Emeric
joi la amiază, la Palatul Consiliu gustin Alexa, Dumitru Balalia, Ni (Imrc) Pusztni, Gheorghe Roşu, Cle
lui de Stat a avut loc solemnitatea colae Bădescu. losif Bayerle, Anton ment Rusii, Constantin Scarlat, Cris-
înmînăi ii unor inalte distincţii ale Breitenhofer, Simion Bughici, Ale tofor Simionescu, Gheorghe Stan,
Republicii Socialiste România. xandru Buican, Mihai Burcă, Elena Ion Stănescu, Mihai Suder, Bucur
A fost conferit Ordinul „Tudor Ceauşescu, Constanţa Crăciun. Con Şchiopii, Constantin Tranda/irescu,
Vladimirescu", distincţie acordată stantin Daicoviciu, Constantin Don- Ion Turcii, Costache Ţiutescu, Ene
participanţilor la lupta revoluţio cea, Mihail Florescu, Gheorghe Gns- Ţurcanu, losif Uglar, Ladîslau Vass,
nară, care au adus o contribuţie dc ton Marin, Nicolae Lupu Goldberger, Nicolae Vereş, Ge/.a Vida. Aurel
seamă la cucerirea libertăţilor de Nicolae Cuină, Marin FI o rea loncs- Vijoli, Ioan Voina, Maieu Witzman,
mocratice. la instaurarea orânduirii cu, Dumitru Ivanovici, Mihail Le Tănase Zahai ia.
socialiste, la construcţia socialismu vente, Pompiliu Macovei. Constantin In continuare s-a dat citire decre
lui In patria noastră, precum şi alte Măneseu. Cornelii! Măneseu. Vasile telor Consiliului de Stat prin care
inalte ordine ale Republicii Socia Mîrza, Grigore C. Moisil, Roman sint decoraţi cu ordinele „TUDOR
liste România. Moldovan, (lie Murguleseu, Istvan VLADIMIRESCU" CLASELE A TV-A
In marea sală de marmură a Pa Nagy, Gheorghe Necula, Miron Ni- ŞI A V-A, „STEAUA REPU
latului RepDblicii.se a,{lau. v;eohi col6Şeu,- jAŢrf.JvJicuJji. Cogriel- Qţiesou, BLICII SOCIALISTE. ROMÂNIA",
membri a>-partidului, cu o îndelun Ion Pas, Dumtlru Petrcscu, Gheor- „23 AUGUST" şi ?APARAREA
gată activitate în mişcarea munci ghe Petrescu, Emil Popa. Valter Ro PATRIEI" membri ai C.C. al
torească, cu merite deosebite în în man, Mihail Roşianu, Constantin P.C.R., membri aî guvernului, nu
tărirea partidului şi în înfăptuirea Sandu, Dumitru Simulescu, Emeric meroşi veterani ai mişcării munci
politicii sale, militanţi devotaţi Stofei, facob Tedu, Vasile Vaida, toreşti din ţara noastră, activişti pe
Ieri. dupâ-amiază, în sala „Arta", prim-secretăr al ‘ Comitetului orăse nerii yăii Jiului, bravii urmaşi ai bători ale poporului cu daruri de poporului care şi-au închinat viaţa
din oraşul Deva a avut loc' intr-o riesc Deva al P.C.R luptăloriloi din august 1929, eu în pi eţ. Ei;, au ţinut să întîmpjne a luptei pentru construirea socialismu Ghizela Vass, Ton Vinţe, Ştefan Voi- târîmul muncii de partid şi de stat,
atmosferă de mare entuziasm, In cuvînlul rostii în cadrul adu tâmpinat ziua de 8 Mai cu realizări 45-a aniversare a partidului cu lui în patria noastră. cu, Barbu Zaharescu ; ORDINUL in economie şi cultură, in organiza
ţiile obşteşti.
.TUDOR VLADIMIRESCU" CLASA
adunarea festivă organizată cu pri nării tov. Nicolae Aqa-chi, director din cele mai frumoase lapte deosebite. "Astfel am terminat Erau prezenţi membri ai C.C. al A lll-A, tovarăşilor Nicolae Alexe, Inmînarea distincţiilor a fost subli
lejul ceJei de a 45-a aniversări a general’ al C. S Hune<loara, a arătat Analizind rezervele de care dis însămînţările de primăvară încă la P.C.R., ai Consiliului de Stat si ai niată cu aplauze însufleţite.
creării Partidului Comunist : Român. că astăzi, ca urmare a înfăptuirii pun, minerii şi-au sporit zilele tre 26 apriliej iar în prezent executărr 1 guvernului, conducători de instituţii Bujor Almăsan, Emilian Anton, Şte Conducătorii partidului şi statu
fan Bălan. Alexandru Boabă, Ştefan
In sală se aflau activişti de partid, liniei politice a partidului, combi cute- angajamentele luate în între lucrările de întreţinere a culturilor centrale si organizaţii obşteşti, per Boboş, Emil Bobu, Parasehiva Braî- lui s-au întreţinut c.u cei decoraţi,
de stat şi ai organizaţiilor de masă natul- hunedorean a devenii un pu cerea socialistă. A luat apoi - cuvînlul tovarăşul , sonalităţi ale vieţii ştiinţifice şi cul ner, Avram Bunaciu, Virgil Cazacu, felie itîndu-i si urîndu-le noi succese
şi obşteşti, veterani ai mişcării mun ternic şi modern centru siderurgic. Sărbătoarea celei de a 45-a ani Gheorqhe Călin, membru al C C. al turale. generali ai forţelor noastre Gheorghe Călin, Gheorghe Cioară, în muncă si viaţă, sănătate şi feri
citoreşti din regiune," conducători Răspuiizind prin fapte grijii pă versări a creării partidului — spu PC.R., prim-secrelar al Comitem.n- armate. Ioan Circei, Alexandru Codareea, cire personală.
ai unor întreprinderi industriale ş> rinteşti a partidului, harnicii, mun nea- în cuvînlul său tov. Aron regional Hunedoara al P.C.R,, c>. < La sosirea în sală, conducătorii Ioan Coman, Ion Cotoţ, fon Cozma, Solemnitatea, desfăşurată intr-o
instituţii, muncitori fruntaşi şi e citori, tehnicieni şi ingineri de aici Popa, rectorul Institutului de mine a evocat momente din lupta si ic partidului si-statului nostru au fost Mihail Cruceanu, Ludovic Csupor, atmosferă sărbătorească, a constituit
viclentîati în întrecerea socialistă au cinstit. măreala sărbătoare, cea ,din...Petroşani — constituie pentru tivitatea partidului în cei -15 do salutaţi cu deosebită căldură. Clara Mihailovici Cu.şnir, Vasile o puternică manifestare de dragoste
din diferite unilăli economice, ţă de «i 45-n aniversare a creării noi loti un prilej dc mare mindrie şi ani de existentă. Cuvînlarea a fost S-a dat citire decretului Consi Daju, Constantin Dăscălescu, Nico şi ataşament pentru Partidul Comu
rani cooperatori, şi alţi oameni ai P C.R., cu realizări deosebite în pro satisfacţie. Astăzi ne apare şi mai subliniată in repetate rînduri de ou- liului de Stat prin care se conferă lae Deteanu, Miu Dobrescu, Emil nist Român, pentru Comitetul său
muncii. ducţie, îndeplinindu-şi şi depăsin- limpede că partidul comuniştilor şi-a tcrnice şi vii aplauze. ORDINUL „TUDOR VLAD1MIRES- Drăgănescu, Martha Diăghici, Aurel Central, o expresie vie a hotărârii
PrLmili cu puternice aplauze, la du şi angajamentele luate în între îndreptat întreaga sa activitate spre Participanţii la adunarea festivă CU" CLASA l tovarăşilor Nicolae Duca, Petre Duminică, Aurel Duma, de a ridica pe noi culmi opera de
mase prezidiului au luai loc tova cerea socialistă Dc eurînd siderur- binele şi fericirea poporului. au aprobat textul telegramei adre Ceauşescu, Chivu Stoica, Ton Gheor- Emanoil Florescu, Elvira Gaişînschi, construire a socialismului în patria
răşii : Gheorghe Călin. loachim qiştii hunedoreni au. analizat posi Vorbitorul a evidenţiat apoi mi sate Comitetului Central al Parti phe Maurei-, Gheorghe Apostol, Filip Geltz, Mihnea Gheoighiu. Su- noastră.
Moga, Gheorqhe Vuşdea, Nicodim bilităţile de care dispun şi şi-an nunatele condiţii create de .partid dului Comunist Roinăn, tovarăşului Alexandru Bîilădeanu. Emil Bodna- zana Gîdea, Nicolae Giosan, Traian ★
Roşea, George Homoşlean, Dumitru reînnoit şi sporii angajamentele. Invăţămînlului superior, largile po Nicolae Ceauşescu, secretar gene raş, Alexandru Diăgbici, Petre Bo- Gii-bă. Ion Gluvacov, IVIihai Gomboş, Prin decrete ale Consiliului de
Dejcu, Elena Borza, Nicolae A- Tov. Ioan Lăzărescu, director ge sibilităţi de afirmare a talentului şi ral al CC al P.C.R/ rilă. Constantin Dragau, Alexandru Teodor Hus Gheorghe liossu, Ion Stat, s-au conferit, cu prilejul celei
gachi, Alexandru Mogoş, An- neral al Combinatului carbonifer capacităţilor pe. care le are inte In încheierea adunării, formaţii Moghioros, Paul Niculescu-Mizil, lliescu. Gheorghe Ion, Gheorghe lo- dc a 45-a aniversări a Partidului
ghel Rădulescu, Ioan Lăzârcscu, Valea Jiului, a arătat în cuvin- lectualitatea noastră. Gheorghe Rădulescu, Leonte Ilăutu, nescu. Petre lonescu, Teodor lonescu, Comunist Român, ordine şi medalii
Aron Popa, IMihai Dobirtâ, Anton tu) său că datorită politicii în Ţăranii noştri cooperatori, a artistice1 din oraşele Hunedoara. Pe Leontin Sulujan, Ştefan Voitec, Du Ion Ion iţă, Martin Isac, Aron Ivaha- ale Republicii Socialiste România
Banciu, Paul Dnbovski, Elena Bă ţelepte- a partidului, munca şi viata spus tov Mihai Dobîrtă,■ preşedin troşani, Deva, precum şi solişti vo mitru Coliu, Mihai Gere, Petre Lupu, ne, Gyorgy Ivovacs, Vasile Malin- unui număr de peste 3 000 de vete
lan şi losif Gybrfv. minerilor a cunoscut îmbunătăţiri tele cooperativei agricole de pro cali din.Sebeş şi Brad au prezentai Vasile Vîlcu, Mihai Dalea, Manea schi, Mihai Marinescu, Teodor Ma- rani ai mişcării muncitoreşti, acti
Adunarea festivă a (ost deschi radicale Aducînd prinos la tot cecn ducţie din Cistei, raionul Alba, o- un frumos şi bogat program artis Măneseu, Constantin Pirvulescu, rinescu, Voinea Marinescu. Vasile vişti ai organizaţiilor de partid şi
să de tovarăşul Alexandru Moqoş, ce partidul a făcut pentru ei, mi bişnmesc să cinstească marile săr tic. . . Petre Constantinescu-Iasi, Athanaxe Mateescu, Ştefan Matei, Fon Mărcuş, obşteşti, lucrători din domeniul eco
Joja, Ion Popescu-Puţuri, Alexandru Gheorghe Mihor, Aldea Mililaru, nomiei, ştiinţei şi culturii din în
Sencovici, Gheorghe Stoica, Gheor Constantin Mîndreanu. Anton Moi- treaga ţară.
ghe Vasiiichi ; ORDINUL „TUDOR sescu, Vanda Nicolschi, Constantin In toate centrele regionale au avut
VLADIMIRESCU" CLASA A II-A, Nislor, Stelinn Niţulescu, Andrei loc ieri solemnităţi în cadrul căro
tovarăşilor losif Banc, Maxim Bcr- Păcuraru, Ion Pâţan, Nicolae Petre, ra au fost înmînatc distincţii.
ghianu, Petre Blajovici, Florian Dă- Gheorghe Petrescu, Gheorghe Pop, (Agerpres).
A
I n o r a ş u I D e v a
- T E X T P R E S C U R T A T —
Ieri, în sala festivă a Sfatului răşii Gheorghe Călin, membru al C.C.
Pe întreg cuprinsul patriei, oame maţiile de pe Cimpia Libertăţii de partidului socialist, devin tot mai chinat toate forţele, întreaga sa ca popular regional, a avut loc solem al P.C.R., prim-secretar al Comite mişcarea muncitorească şi merite
nii muncii sărbătoresc in aceste zile la Blaj şi dc la Izlaz : dorinţa fier conştienţi de faptul că vechile con pacitate eliberării clasei muncitoa nitatea inmînării de ordine ale Re tului regional Hunedoara al P.C.R., deosebite în opera de construire a
însorite de mai împlinirea a 45 de binte de a-şi vedea patria indepen cepţii ideologice şi organizatorice re, a tuturor oamenilor muncii, fe publicii Socialiste România, unor Gheorghe Vuşdea, Nicodim Roşea, socialismului, cu prilejul celei de a
ani de la crearea Partidului Comu dentă, care a dat aripi dorobanţilor ale partidului socialist nu mai co ricirii şi bunăstării poporului. activişti de partid si de stat, mem loachim Moga, George Homoşlean, 45-a aniversări de la înfiinţarea
nist Român, eveniment dintre cele români in răz.boiul din 1877 ; voinţa respundeau si că se impunea ca o Partidul comuniştilor a fost orga bri de partid cu îndelungată activi secretari ai Comitetului regional dc Partidului Comunist Român au fost
mai însemnate în istoria poporului dîrzâ a ţăranilor români de a pune necesitate obiectivă adoptarea unor nizatorul şi iniţiatorul a numeroa tate în mişcarea muncitorească, con partid şi Dumitru Dejcu, preşedin distinşi cu ORDINUL „23 AUGUST"
român şi a mişcării revoluţionare capăt nedreptelor rînduieli moşie principii ideologice, organizatorice se acţiuni de luptă ale muncitorimii ducători ai unor organizaţii de masă tele Comitetului executiv al Sfatului CLASA A lV-/\ tovarăşii: Cotoţ losif
din ţara noastră. reşti care a aprins văpăilc marilor şi tactice marxist-leniniste, cores şi ţărănimii din anii 1923-1929. Sint şi obşteşti. popular regional Hunedoara. losif, Daradîcs Ioan Fabian şi Eşan
Crearea Partidului Comunist Ro răscoale din 1888 şi 1907. punzătoare ţelurilor revoluţionare cunoscute marile bătălii de clasă La festivitate au luat parte tova Pentru îndelungată activitate în
mân reprezintă încununarea lupte încă de la primii paşi pe calea ale prolctai latului. ale muncitorilor metalurgişti din (Continuare în pag. a 2-a)
lor de veacuri ale poporului pentru organizării sale politice, clasa mun Desfăşurarea aproape neîntrerup Bucureşti, Reşiţa si Cluj, ale mine
libertate, independenţă şi o viaţă citoare din România a intrat în con tă a manifestaţiilor, demonstraţiilor, rilor din Valea Jiului, ale forestieri
mai bună, rezultatul firesc al evo tact cu ideile marxismului, cu In luptelor greviste şi ciocnirile cu lor de pe Valea Mureşului şi din
luţiei mişcării muncitoreşti şi socia ternaţionala I si Comuna din Paris, autorităţile burghezo-moşiereşti, care Suceava, ale textilistilor din Bucu
liste din România, apărută cu a a preluat şi dus mai departe năzu au culminat cu greva generală din reşti şi Buhuşi, ale tipografilor si
proape un secol in urmă. inţele revoluţionarilor paşoptişti în 1920, au pus în evidenţă necesita ale lucrătorilor din porturi. Capaci
„Partidul nostru comunist — spu frunte cu Nicolae Bălcescu şi ale tea creării unei avangărzi revolu tatea organizatorică şi forţa de mo
nea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la luptătorilor pentru Unirea Principa ţionare a proletariatului din Româ bilizare a Partidului Comunist Ro
Congresul al IX-lea al partidului — telor. afirmîndu-se ca unul din fac nia, a unui partid marxist-leninist. mân s-au manifestat puternic în
este continuatorul celor mai bune torii influenţi ai vieţii politice . a Răspunzând năzuinţei fierbinţi a perioada crizei economice din anii
tradiţii ale luptei de veacuri a ţârii, ca purtătoare legitimă a stea masei membrilor partidului, a în 1929-1933, prin acţiunile desfăşurate
poporului român pentru libertate gului democraţiei şi progresului so tregului proletariat revoluţionar, de mineri, petrolişti, ceferişti, de
naţională şi socială, el întruchipea cial. Congresul de la 8 Mai 1921. ce a întreg proletariatul român, căruia i
ză trăsăturile înaintate ale proleta Dezvoltarea ţării pe calea capita avut loc la Bucureşti, a luat hotă s-au alăturat pături largi ale popu
riatului. ore rădăcini viguroase în lismului, pătrunderea tot mai accen rârea istorică de a transforma parti laţiei şi al căror moment culminant
mişcarea muncitorească din Româ tuată a capitalului străin în econo dul socialist în partid comunist.
nia". mie la sfârşitul secolului al XlX-lea Astfel, cu 45 de ani în urnlă, într-o l-au constituit eroicele lupte din ia-
In partidul de avangardă al cla şi începutul secolului al XX-lea, au atmosferă impresionantă de înalt nuarie-februarie 1933.
sei muncitoare din ţara noastră, dus la adîncirea contradicţiilor so patriotism, spirit de luptă şi dâr In condiţiile instaurării fascismu
poporul român vede întruchipate ciale. încă clin această perioadă au zenie revoluţionară, s-a născut Parti lui pe plan european, ale activizării
intr-o profundă simbioză politica loc puternice acţiuni de luptă ale dul Comunist Român, continuatorul gărzii de fier — principala agentură
ştiinţifică marxist-leninistă, înţe clasei muncitoare şi ale ţărănimii celor mai bune tradiţii de luptă
lepciunea, hărnicia şi vitejia poporu Cu deosebită forţă s-a afirmat ro ale poporului român, statul major al a fascismului german în România
lui, garanţia independenţei şi suve lul proletariatului în viaţa socială — ale orientării vîrfurilor reacţi-
ranităţii naţionale a României so şi politică a României in timpul şî mişcării revoluţionare din România unii spre aservirea ţârii faţă de Ger
cialiste, chezăşia .înfloririi econo in anii imediat următori primului De-a lungul celor patru decenii si
miei. ştiinţei şi culturii, expresia vi război mondial, cind contradicţiile jumătate care au trecut de la înte mania hitleristâ, care punea în pri
itorului de aur al patriei — societa sociale, interne înregistrează o in meierea sa. înfrnntmd cu eroism mejdie independenţa si însăsi fiin
tea comunistă de mîine. tensificare maximă, dînd naştere ţa naţională a poporului nostru,
Sub conducerea gloriosului nostru unui puternic avînt revoluţionar. si spirit de sacrificiu ciîncena te Partidul Comunist Român a desfă
partid şi-au găsit împlinirea setea In forul bătăliilor de clasă des roare dezlănţuită de guvernele bur- şurat o puternică activitate în mase.
de pămînt şi libertate, care a ridi făşurate în perioada anilor 1917-1920, ghezo-mosjereştî, biruind nenumă
cat la luptă iobagii conduşi de Ho rlasa muncitoare din România par rate dificultăţi îzvorite din condiţi iniţiind numeroase acţiuni populare
ria, Cloşca şi Crişan, vitejii panduri ile de ilegalitate în care a fost silit cu larg ecou internaţional.
ai lui Tudor Vladimirescu şi moţii curge un susţinut proces de matu
lui Avram Iancu ; ţelurile democra rizare şi radicalizare. Cei mai buni să activeze peste douăzeci de ani,
tice şi naţionale înscrise în procla militanţi ai săi, masa membrilor Partidul Comunist Român şi-a în (Continuare în pag. a 2-a)