Page 14 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3528

Cuvît tarea tovarăşului Gheorghe Călin « - :$m p
*«*»•«* W-

(Urmare din pag, f) tante schimbări calitative în structu­ 35 la sută mai mare faţă de 1959 arena mondială, România desfăşoară
ra producţiei, permiţind valorifica­ In perioada şesenalului, statul a chel­ o activitate perseverentă pentru îm­
In aceşti ani deosebit dc Erei pen­ rea la un nivel superior a resurselor tuit pentru finanţarea acţiunilor so- bunătăţirea climatului inter naţional
tru poporul român, s-a afirmat cu naturale ale ţării. cial-culturale peste 108 miliarde lei şi asigurarea securităţii europene,
cca mai mare putere patriotismul In prezent, poporul român îşi con­ S-nu realizat pe un plan larg con­ promovează raporturi de bună veci­
fierbinte care a însufleţit totdeauna sacră toate forţele înfăptuirii pro­ strucţia de locuinţe, modernizarea o- nătate într e ţările balcanice, dezvolta
pe comunişti. Infruntlnd teroarea gramului de dezvoltare multilaterală raşelor şi înfrumuseţarea satelor. relaţii de colaborare cu toate statele,
siguranţei burgheze şi a gestapoului, a patriei, elaborat de Congresul al O dată cu îndeplinirea măreţelor indiferent de orînduirea lor socială
comuniştii români au ridicat sus IX-lea al P.C.R., în centrul cărui3 bbiective economice ale planului La baza politicii sale externe, ţara
steagul salvării patriei, organizînd se află continuarea industrializării ctincinal, vor fi luate noi măsuri pen- noastră se .situează in primul rînd pe
mişcarea de rezistenţa, însufleţind României. Pe această cale se vn a- tiUi sporirea venituiilor salariaţilor principiile suveranităţii şi indepen­
masele în lupta pentru răsturnarea sigura creşterea in viitorii cinci ani şi ţărănimii, pentru lărgirea activită­ denţei naţionale, egalităţii în drep­
dictaturii militaro-fasciste, pentru a- a volumului producţiei industriale ţii social-culturale, îmbunătăţirea turi. neamestecului în treburile in­
lungarea din ţară a ocupanţilor hi- cu 65 la sută faţă de nivelul anului condiţiilor de viaţă şi locuit ale oa­ terne, avantajului reciproc. Poporul
tlerişti. 19G5, ceea ce corespunde unui ritm menilor muncii de la oraşe şi sate. român işi exprimă convingerea că
Partidul Comunist Român are me­ mediu anual de 10,5 la sută. Transformările petrecute în viaţa prin acţiunea unită şi hotărâtă a tu­
ritul de a fi izbutit să unească în Concomitent cu dezvoltarea in­ economică a ţării au determinat turor celor cărora Ic sint scumpe in­
jurul' său foiţele populare, patrio­ dustriei, pe făgaşul socialismului si al schimbări calitative in structura so­ teresele fundamentale ale umanită­
tice. in frunte cu clasa muncitoare, marii producţii moderne a păşit şi cială a orinduirii noastre socialiste ţii, cauza păcii va tiiumfa in întrea­
pentru răsturnarea dictaturii mili­ agricultura ţâri* noastre Ca urmare Au fost* desfiinţate pentru totdeauna ga lume.
taro-fasciste, pentru organizarea in­ a măsurilor luate de partid, procesul clasele exploatatoare Clasa munci­ Poporul nostru inliiupihă ziua dc
surecţiei ai mate de la 2ft August cooperativizării agriculturii s-a des­ toare sl-yt sporit rindurile cu noi de^ 8 Mai muncind cu elan pentru a da
1944. făşurat in condiţiile creşterii conti­ taşamenlie, a crescut necontenit ni­ viaţă istoricelor hotărîri ale Congre­
nue a producţiei agricole. Tn ultimii velul de calificare profesională sî sului al IX-lea al Partidului Comu­
Insurecţia armată de la 23 August orizontul său dc cultură Experienţa, nist Român. Avii,taţi în întrecere,
1944 a marcat începutul revoluţiei zece ani, producţia agricolă globală dînd dovadă de un inepuizabil spirit
populare în desfăşurarea căreia, prin a crescut cu 30,8 la sută ceea ce a capacitatea de mobilizare, spiritul dc de iniţiativă, muncitorii, tehnicienii,
mari bătălii de clasă, poporul nos­ asigurat aprovizionarea populaţiei cu disciplină şi organizare, care îi sint inginerii, intelectualii, lucrătorii f o-
proprii si pe care le imprimă între­
tru, condus de partid, a înlăturat produse agioalimenlare şi a industri­ gului popor, consecventa şi fermita­ ,goarelor marchează cca de a 45-a a-
de la putere clasele exploatatoare, ei cu materii prime agricole, crearea tea politică, înalta conştiinţă revolu­ La Călan. conlortul si frumuseţea noilor blocuri salisfac exigenţele, miilor dc locatari.
şi-a luat soarta în propriile mîini, a rezervelor de stat, precum şi uneic ţionară, situează clasa noastră mun­ niversaie a partidului cu succese im­
portante in toate domeniile.
reconstruit din temelii întreaga ţară, disponibilităţi pentru export citoare pe poziţiile cele mai înain­ Oamenii muncii din regiunea Hu­
a construit o nouă Societate — so­ Congresul al IX-lea al partidului tate ale luptevi pentru socialism. nedoara au intîmpinat glorioasa ani­
cietatea socialistă a stabilit un ansamblu de măsurii
pentru dezvoltarea intensivă .şi mul­ In urma încheierii cooperativizării versare a partidului comuniştilor cu Transformarea Muzeului de istorie
După ce a evocat unele momente tilaterală a agriculturii — lărgirea agriculturii, ţărănimea cooperatistă a noi şi importante realizări în pro­
importante din istoria mişcării mun­ bazei Ichnico-materiale, extinderea devenit o clasă nouă, omogenă, unită ducţie. Toate unităţile economice din Plenara
citoreşti din legiunea Hunedoara, mecanizării şi chimizării, intensifica­ prin interesele comune ale dezvoltă­ regiune şi-au îndeplinit şi depăşit a partidului în Muzeu de istorie
vorbitorul a subliniat că anii care rea lucrărilor de hidroamelioraţii, rii si înfloririi proprietăţii coopera­ angajamentele luate în întrecerea
au trecut de la eliberarea ţării sint sporirea numărului de cadre de spe­ tiste. Făurită în focul! luptelor pen­ socialistă in cinstea acestei măreţe ConsiliuBui
anii unor bogate înfăptuiri, de cialişti, perfecţionarea pirghiilor de tru cucerirea puterii, alianţa munci- sărbători. Lucrătorii din agricultură a Partidului Comunist, a mişcării
o amploare şi o profunzime cointeresare a ţărănimii — toate in toreiască-ţărănească — temelia de ne­ au desfăşurat o activitate susţinută r *
fără precedent in istoria poporu­ vederea creşterii producţiei vegetale zdruncinat a orinduirii noastre so­ pentru terminarea in cele mai bune Central al
lui român. Intr-o perioadă istorică şi animale. cialiste — s-a cimentat continuu, ri- condiţii a campaniei agricole de revolut o nare şi democratice din România
scurtă, relaţiile de producţie socialis­ Măsurile elaborate de Comitetul ditîndu-se astăzi pe o troaptă supe- primăvară.
te s-au generalizat in întreaga eco­ Central al partidului pentru îmbună­ ricara. însufleţiţi de rezultalele frumoase
nomie naţională, a fost desfiinţată tăţirea conducerii si planificării a- Inledectualitnten. ale cărei rînduri obţinute, analizînd posibilităţile de Comitetul Executiv al Comitetului socialiste, istoria Partidului Comu­ Sindicatelor
pentru totdeauna exploatarea omu­ griculturii, mai buna organizare a au S)X>rit continuu, îşi pune cu­ care dispun, pe baza organizării su­ Central ai Partidului Comunist Ro­ nist Român, a curentelor democrati­
lui de către om, socialismul a învins activităţii cooperativelor agricole dc noştinţele si talentul în slujba con­ perioare a producţiei, folosirii depli­ mân a adoptat o hotărî re privind
deplin şi definitiv In oraşe si sate. producţie, crearea uniunilor raionale, strucţiei socialiste. ne a rezervelor interne, colectivele reorganizarea Muzeului de istorie a ce, progresiste din România. în strîn- In ziua de 5 mai a avut loc
să legătură cu istoria generală, poli­
România de astăzi este o tară cu regionale şi a Uniunii Naţionale a Una din marile victorii ale politi­ de muncitori, ingineri şi tehnicieni partidului şi lărgirea tematicii lui. tică şi sorial-economică a ţării. Plenara Consiliului Central al
o economie dinamică, multilateral Cooperativelor Agricole de Produc­ ci i paitiidului nostru o constituie re­ din întreprinderile industriale ale re­ Muzeu! va aven în principal ur­ Corespunzător cu această tema­ Sindicatelor, la care au partici­
dezvoltată, al cărei ritm de creştere ţie, asigură o mai largă participare zolvarea îTuirxîst-Icninistă a proble­ giunii si-au reînnoit zilele acestea an­ mătoarea tematică : lupta poporului tică, Muzeul de istorie a partidului pat membrii şi membrii supleanţi
se situează printre cele ffiai înalte a ţărănimii la conducerea agricultu­ mei naţionale, asigurarea egalităţii gajamentele de întrecere, fixindu-şl român pentru eliberare naţională sc transformă în „Muzeul de istorie ai Consiliului Central al Sindica­
din lume Producţia industrială eStc rii, duc la dezvoltarea democraţiei depline in drepturi a tuturor cetăţe­ noi obiective mobilizatoare pînă la a Partidului Comunist, a mişcării re­ telor, membrii Comisiei Centrale
în prezent de aproape 10 oi i mai Cooperatiste, lâ continua întărire a nilor ţării, cimentarea frăţiei dintre sfirşitul anului. R socială, mişcările revoluţionare voluţionare şi democratice din Ro­ de Cenzori, preşedinţi ai consi­
mare dccît cea obţinută in anul 1936 alianţei munci toi esti-ţărâneşti. oamenii muncii, fără deosebire de Succesele remarcabile obţinute, din secolul al XIX-lea, naşterea şi mânia". liilor regionale ale sindicatelor,
Industria noastră socialistă realizea­ Progresul economiei naţionale pe naţionalitate, care formează astăzi noile angajamente luate în întrecere, dezvoltarea mişcării muncitoreşti, (Agcrpres). activişti cu munci de răspundere
ză volumul producţiei globale a a- un drum echilibrat şl armonios a dus marea familie unită a României so­ reflectă înalta conştiinţă socialistă a în aparatul C C S , reprezentanţi
nului 1938 in circa G săptămîni, al la s|>Oriroa an de an a venitului na­ cialiste muhcitoi ilor noştri, dr agostea lor ai presei
construcţiei de maşini in 15 zile, al ţional. Pe această bază, partidul si Caracteristica fundamentală a so­ fierbinte pentru patrie, devotamentul Participanţii la plenară au dis­
chimiei în 9 zile guvernul au înfăptuit măsuYi impor­ cietăţii noastre este lărgirea continuă şi fermitatea cu care urmează îndem­ cutat şi aprobat documentele ce
Dezvoltarea şi modernizarea in­ tante pentru ridicarea bunăstării ma­ a democraţiei socialitfe, participarea nurile partidului, holuri rea lor nea­ vor fi supuse dezbateiii Congre­
dustriei, introducerea cuceririlor şti­ teriale şi culturale a întregului po­ maselor populare la dezbaterea prin­ bătută de a păşi înainte împreună Plecarea delegaţiei de activişti sului sindicatelor, cai c isi va des­
inţei şi tehnicii au determinat impor­ por Salariul real a fost în 19G5 cu cipalelor probleme ale politicii parti­ cu întregul popor )>e drumul arătat făşura lucrările între 1G-19 mai
dului, la conducerea treburilor ob­ de partid. a.c.
şteşti şi de stat. Creşte tot mai mult Vă rog să-mi îngăduiţi ca din ai P. C. Francez
Plenara a hotă rit in unanimi­
A W rolul statului, sporesc considerabil partea Comitetului regional de partid tate să supună Congresului pro­
atribuţiile sale in organizarea, plani­ să adresez Cele mai calde felicitări
SOLEMNITATEA KM MARI UNOR ÎNALTE ficarea si conducerea economiei na­ muncitorilor* inginerilor si tehnicie­ Joi dimineaţa a părăsit Capitala La plecare, pe aeroportul Bănoasa, punerea ca organizaţia profesio- J
ţionale. in domeniul învăţâmîntulul, nilor* clin industrie si cohstnicţii, ţă­ delegaţia dc activişti ai Partidului delegaţia a fost salutată de Mihai nală de masă a clasei muncitoare
ştiinţei şi culturii, al educării socia­ rănimii cooperatiste, intelectualităţii, Comunist Francez, condusă de tova­ Dalea, secretar al C.C al P.C.R., care uneşte toate sindicatele din
ORDINE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA liste a maselor. cadrelor de partid, de stat, ale orga­ răşul Gaston Plissonnier, membru al Ghrzela Vass, membru al C.C. al ţara noastră să poarte denumirea
de „Uniunea Generală a Sindica­
Poporul român şi partidul său co­
nizaţiilor de masă, tuturor acelora
P.C.R., şef de secţie la C C. al P C R.,
A. munist consideră succesele obţinute care pnn munca lor însufleţită şi-au Biroului Politic, secretar al CC. al Ştefan Andrei si Petre Dănică, ad­ telor din România".
P.C.F., care, la invitaţia Comitetului
In o r a ş u l D e v a In opera de făurire a noii orînduiri adus contribuţia la aceste realizări juncţi de şefi de secţie la C.C. al Plenara a dezbătut si aprobat
sociale drept o contribuţie interna­ şi să le urez clin inimă noi şi multe Central al Partidului Comunist Ro­ P.C.R., de activişti de partid. proiectul de statut al Uniunii Ge­
ţionalist^' la dezvoltarea sistemului succese în opera de ridicare şi înflo­ mân, a făcut o vizită in ţara noastră. (Agerpres) nerale a Sindicatelor ti in Româ­
(Urmare din pag. f) Romulus, Marinoiu loan Titns, Maie- socialist mondial, la întărirea forţe­ rire a României socialiste. nia şi a hotâiît să-l dea publici­
reanu loan loan, Paraştic loan Ni­ lor care luptă pentru pace şi progres Bilanţul însulleţiior al înfăptuiri­ tăţii in vederea dezbaterii Iui
colae, Popou Nicolae Nicolae, Sandu .social Tn întreaga lume. lor înnoitoare cu care se prezintă în adunările activului sindical,
Moisc losif; CU ORDINUL „TUDOR Franc isc Lucreţia; cu ORDINUL „TU- In centrul jxDliticii externe a parti­ Partidul Comunist Român la cea de a după care va fi supus aprobării
VLADIMtRESCU" CLASA A IV-A l)OR VLADIMIRESCU" CLASA A dului şi statului nostru se află întă­ 45-a aniversate a înfiinţării sale, re­ Congresului.
i tovarăşii: Di ulcer M arcuş Adolf, V-A lovaiăsii : Vuşdea Adam Gheor­ rirea prieteniei şi colaborării frăţeşti prezintă o strălucită confirmare pe Delegaţia Marii Adunări Nafionale
- Dubovschi Maria Paul, Gyflrfy ghe, Homoştean loan Gcorge, Moga mi toate statele socialiste. A plicind care viaţa, prăctica socială — acest
losif, Greguş Eugen Anton, Ko- Audieî ‘ Toăch'im ; cu ORDINUL * neabătut hb'rmele de bâză â)e' rela­ suprem criteriu de verificare a ac­ a Turciei a părăsit Capitala
thay losif Rozalia, Neuthart Lazâr MUNCII CLASA A I1I-A tova­ ţiilor dintre partidele frăţeşti, Parti­ tivităţii fiecărui partid — o dă li­
Elisabeta, Var.vas Dezideriu Alexan­ răşii : Albu Fiu Bujor, Bis- dul Comunist Român consideră că niei sale politice.
dru, Kerecheş Adalbert, Banciu An­ Lrian Petru loan, Brănişlean loan dificultăţile existente in mişcarea Poporul nostru urmează şi înfăp­ Delegaţia Marii Adunări Naţionale Marii Adunări Naţionale, Mihai Ma­
ton, Cimbrudcan Dumitru, Patili- Maria, Bucur Petru Nicolae, Cimpo- comunistă nu sint de neînvins, că tuieşte cu neclintită încredere poli­ a Turciei condusă de Femih Boz- rin. adjunct al ministrului afacerilor
neţ Toan. ieru loan Anton, Colda Alexandru prin eforturi stăruitoare, pline dc răs­ tica partidului, fiind profund convins bcylî, preşedintele Medjlisului, care, externe, Ion Pas. preşedintele Gru­
Andrei, Ciocan Nicolae loan, Danciu pundere şi de răbdare ale tuturor că slujirea devotată a intereselor pa­ la invitaţia Marii Adunări Naţionale mentare, preşedinţi ai unor comisii GARANŢIA
pului român al Uniunii interparla­
Cu prilejul celei de-a 45-a aniver­ Vasile loan, Dobîreău Nicolae Emil, partidelor, pot fi lichidate divergen­ triei, a cauzei socialismului şi păcii
sari de la înfiinţarea Partidului Co­ Dirlea Gheorghe Gheorghe, Diniş ţele, se )x><rtc asigura unitatea miş­ este cea mai înaltă misiune a sa. A- a Republicii Socialiste România, ne-a
munist Român, pentru merite deose­ loan l.oghin, Feneşan Grigore Octa- cării comuniste şi muncitoreşti in­ deziunea hotărîtâ a maselor faţă de vizitat ţara, a părăsit joi dimineaţa permanente ale M.A.N., deputaţi,
bite în opera de construire a socia­ vian, Indrieş Petru loachim, Neam- ternaţionale partid isi găseşte o puternică expre­ Capitala, îndreptindu-se spre patrie. funcţionari superiori ai M.A N. şi ai FRUMOSULUI
La plecare, pe aeroportul Bănoasa,
lismului, au fost decoraţi cu ORDI­ ţu Vasile Firică, Onea Gavrilă Şte- România socialistă — a subliniat in sie în faptul că cei mai buni munci­ oaspeţii au fost conduşi de Ştefan Ministerului Afacerilor Externe.
NUL „STEAUA REPUBLICII SO­ fans Popa Lazăr Loghin, Puşcaş continuare vorbitorul — militează ac­ tori, ţărani, intelectuali, ingineri şi /Vu fost prezenţi Semsettin Arif
CIALISTE ROMÂNIA" CLASA A Gheorghe loan, Pîrva Vasile Aron, tiv pentru respectarea strictă in rela­ tehnicieni, oameni de ştiinţă, de artă Voi tec, preşedintele Marii Adunări Mardin, ambasadorul Turciei la Bu­ Ruşcliiţn, Moncasa, Alun
IV-A tovarăşii : Mogoş Alexandru Sasu Dumitru Dumitru, Surdu Nico­ ţiile internaţionale a dreptului sfint şi cultură consideră drept cea mal Naţionale, acad, Ştefan S Nicolau şi Căprioara, Bampotoc... Denu­
Alexandru, Roşea loan Nicodim; cu lae Victor, Tesa Vasile Nicolae, Ză- al fiecărui )x>por de a-şi hotărî singur înaltă cinste primirea lor în rindu­ Gheorghe Necula, vicepreşedinţi ai cureşti, şi membri ai ambasadei. miri ce astăzi înseamnă mar­
ORDINUL „STEAUA REPUBLICII huţ loan Nicolae soarta, de a-şi afirma singur- fiinţa rile comuniştilor. Sporindu-şi conti­ mură roşie, neagră, albă cu
SOCIALIStE ROM ANI A" CLASA După inminnrea distincţiilor, tova­ naţională, dc a-şi alege singur calea nuu efectivul, intărindu-se din punct nervuri, cafenie... Denumiri ale
A V-a, tovarăşii: Avram Vasile Eu­ dezvoltării politice şi economice. de vedere politic şi organizatoric, căror sonorităţi îşi au ecoul in
gen, Barbu Vasile Petru, Bilele loan răşul Gheorghe Călin, în numele Poporul nostru işi manifestă de­ formînd numeroase cadre devotate sălile dc spectacole, în clădi­
losif, Crisan Alexandru Cornel, Cre­ Comitetului regional de partid s» al plina adeziune la cauza dreaptă a cu trup şi suflet cauzei socialismului. S i m p o z i rile monumentale din ţara
Sfatului
executiv
al
Comitetului
ţii loan Marin, Costca Gheorghe popular regional, a felicitat călduros poporului vietnamez, sprijinii lupta Partidul Comunist Român este astăzi I noastră, sau peste mări şi ţări.
Traîan, Eiruţă loan loan, Frenţoni pe cei decoraţi şi le-a urat noi suc­ sa eroică pentru libertate şi inde­ mai puternic decît oricind, mai strîns Sclipiri elegante, şlefuite dc
Lazăr Lazâr, Folticslca Adalbert cese în activitatea lor viitoare. pendenţă. Condamnînd agresiunea unit in jurul Comitetului său Cen­ Casa raională de cultură din Sebeş Au participat membrii cercului dc braţe harnice. Ele sint astăzi
Franc isc, Hanlce Vilhelm Iuliu, Lă- Statelor Unite în Vietnam, România tral. a găzduit recent un interesant şi farmacişti din Sebeş, Deva şi Cluj, certificate dc garanţie ale fru­
zărFScu Ştefani loan, Morar Ştefan Au mulţumit tovarăşii Dubovschi se pronunţă ferm pentru încetarea Unind înflăcărarea revoluţionară instructiv simpozion farmaceutic pe un mare număr de invitaţi din Bu­ mosului ; îndeamnă „Fabricat
Simion, Moraru Mihai Aurel, Ocos Paul. pensionar, Dniker Adolf, di­ bombardamentelor* împotriva R. D. cu realismul, îndrăzneala creatoare tema : „Istoria farmaciei în oraşul cureşti si alte localităţi din ţară; Un in România", muncă devotată
Mi hai Viorel, Prodan Filip Gheor­ rectorul Uzinei „Victoria" Călan şi Vietnam, pentru retragerea tuturor cu analiza lucidă a fenomenelor vie­ Sebeş şi împrejurimi". alt punct din simpozion l-a constituit pentru prestigiul mărcii. Şi,
ghe, RăduleScu Tănase Angliei, Roşu Pipoş loan, prim-secretar al Comi­ trupelor* străine din Vietnamul de ţii, Partidul Comunist Român işi în­ In cadrul simpozionului au fost vizitarea monumentelor şi locurilor marca este cunoscută, aprecia­
Ştefan Nicolae, Snciu Gheorghe Co- tetului raional Alba al Partidului sud, pentru recunoaşterea Frontului deplineşte cLi cinste rolul de condu­ prezentate 12 referate, apoi s-aLi pur­ legate de istoria farmaciei din tă şi cerută pe multe meridia­
man, Vasu Gheorghe Vasile, Zlatior Comunist Român. de Eliberare Naţională, ca unicul r e­ cător devotat al poporului român pe tat discuţii deosebit de folositoare Sebeş. Deosebit dc interesantă a ne. Cei care o extrag, adevă­
Anton Antcn; cu ORDINUL „23 AU­ ★ prezentant al poporului* sud-vietna- calea luminoasă a socialismului şi co­ De mult succes s-au bucurat refera­ fost vizita făcută la muzeul raio­ raţi meşteri ai frumosului,
GUST" CLASA A IV-A tovarăşii: Dă- Tot ieri, pentru merite deosebite mez. munismului. tele prezentate de farmacistul Con­ nal. Aici, oaspeţii nu vizitat colec­ printre care Aurel Mătăsărea-
)an losif Viehente, Borza Nicolae Ele­ în dezvoltarea comerţului socialist Apărarea păcii este cauza scumpă Liber si stăpîn pe soarta sa, ur- stantin lugulescu: .Manuscrisul unui ţiile muzeale de droguri, diplome şi nu, Pacsea Adalbert (la Ruş-
na, Cosina Teodor loan, Miclos Grigo- au fost distinşi cu ORDINUL MUN­ a întregii omeniri. In faţa agresivită­ mînd neabătut călăuza sa încercată student în farmacie din anul 1838", ustensile de farmacie.
rie Gheorghe, Pleşa loan Emil, Pipoş CII CLASA A III-A următorii tova­ ţii crescînde a cercurilor imper ialiste — partidul comunişti lor — pbportil „Dialog cu farmacistul Oscai* Aleşi Simpozionul a constituit un util
Sabin loan, Sirbu Mihai loan ; cu răşi : Puiean A. loan, Tomescu I loan, sînt mai necesar e ca oiicînd acţiuni român îşi inalţă patria tot mai sus despi c farmacia de demult" precum schimb de experienţă
Raţiu A Mircea, Barbu A. loan, hotărite în vederea preîntîmpinării spre culmile socialismului, bunăstă­ si referatul „Figuri dc farmacişti din VALEU RUSU INSTANTANEE
ORDINUL „23 AUGUST" CLASA
Mainardis A. Mircea, Olteanu I. Da­ războiului. Manifestîndu-se activ pe rii si fericirii. Sebeş". farmacist
A V-A tovarăşii : Adam Mihai Vasili- niel, .Jibotcami G. Gheorghe, Jurcă
ca, Blăjan Marcu Leonlin, Catană G. Nicolae, Meteşan M. Nicolae,
chiţn), Pavel Sodîncă (la Mo-
Cornel Cornel, David Victor Gavrilă, Ştefan N Nicolae, Ivanciu A. Ca- neasa), loan Irimie, Mânase
Devian loan Alexandru, Moga Andrei roln, Colda L; Ernest, Cioară I. Aurel. Benţa (la Bampotoc), Aron
Popa, Octavian Suciu (la Alun),
In imensul şantier al muncii ne dezvoltării societăţii.. Setea dc în ­ sulă la sută” . Am urm ării aici p ro ­ ascultă de legile obişnuite. Şi iată, Nicolae Pădureanu (cariera Că­
In tiln im în liecure zi cu marii au­ văţătură vine aşa. pe neaşteptate, blema scoaterii calcarului din în ­ nc simţim obligaii să analizăm, sd prioara) şi mulţi alţii ştiu pre­
tori ni frumuşel ilor cotidiene. şi apoi nu Ic măi po(i dezlipi dc cărcătura metalică, lucru ce va studiem, să căutăm soluţii. Ştiinţa, ţui această mindrie, de a în­
Nc-atn obişnuit cu ritm ul creai iei ea. Lectura a devenii o necesitate. contribui la înseninate economii tehnica, tehnologia avansează per­ scrie’ cu palmele lor numele
lor, ritm ce da peisajului econo­ Ci/csc. Cil timp am la dispoziţie, dc cocs. Mă preocupă mult şi p ro ­ manent. Dacă nu mergi In ritm ul ţării printre ţările vestite în
mic şi cultural al patriei noastre ci lese. blema reducerii consumului speci­ ci. încetezi de a mai creşte, ba această bogăţie. In strădania
bogate, noi valori, li cunoaştem pe — Doctorantura c o doriniă a fic dc cocs. Am studiat literatura chiar dai înapoi. La cercetări, unde lor, mereu în căutare de nou,
aceşti autori. Şi. lotuşi, de cile ori mea. Ţin mult s-o realizez. Nu pen­ dc specialitate, am ţinut cont dc lucrez, s-a pus la iu i moment dat ei înregistrează succes după
ii Inti/nim, descoperim la ei noi n« tru titlu. Nu Vă rog srt niri i/i(c- agregatele şi speciiicid muncii problema reducerii consumului dc succes.
Iribute ce Ic inlrumuscteazâ por- le<icfi — şi inginerul EUGEN G Ă L ­ noaslte şi am reuşii să înscriu in cocs la iabricarca aglomeratului Pînă la 10 aprilie, mai bine
Irelul. La hărnicie adaugă laleni, BENUŞ A, adjunct al ş d u lu i secţiei planul tematic i/icd o lucrare : Din dalele unei cx/iericnlc de la ­ de 51 m c. de marmură de Mo-
talentului pasiune, pasiunii dăruite, a ll-a turnate, încerca să ne con­ ,.Reducerea consumului specilic borator, studiind literatura de spe­ neasa, 42 m.c. dc Bampotoc şi
o sete nestăvilită dc cunoaştere. vingă : Ştifi, In sectorul în care dc cocs şi creşleiva indicelui dc cialitate, am ajuns la concluzia că 12 m c de Căprioara au fost
A m fHilruns deunăzi înlr-unul lucrez, ca de alUct peste lot, nu utilizate a volum u lui uliT'. In ea este posibilă 'reducerea consumului prinşi in salba realizărilor,
din şantierele muncii neîntrerupte: prin ulilizaica unor combustibili peste plan.
combinatul hunedorean. Din mare­ qazoşi. încercările au arc'dof juste­ In druimil ci spre beneficiar,
le tablou al hărniciei am desprins ţea acestor concluzii. Ştifi. d o c tu l marmura îşi schimbă toaleta
cileva portrete. A m urmărit entu- parcă c mai marc cind participi sub bolţile halelor din Sime-
ziasmul acestor oameni. Ic-am as­ CanşUUvfa. personal. Noi am avui, pină acum. ria Aici este continuată cu
cultat qindurile. $1 am adresai ci- două sesiuni tchnico-economicc. La sirguinţâ munca de valorifica­
torva dintre ei o întrebare : M SPVm iM liccarc am prezentat una sau două re a comorii albe, roşii, cafe­
— V o rb iţi cu atila înflăcărare lucrări. Acum pregătesc încă ce­ nii sau negre ; oamenii caută
despre clipele petrecute tn tovără­ va... sc conturează ceva, dar sc soluţii, experimentează, adap­
şia cătfilor, despre Invălătură. slu- alia la graniţa a două ştiinţe. V o i tează... Cu cîtva timp în urmă
diu. De unde attta dorinţă ? stărui. . Trebuie... Păstrez şi acum mecanicii Vaier Negru, Rudolf
pofi ajunge lă o maturizare profe­ oamenii secţiei noastre vor găsi
— Cu/n să vă spun ?... noi tre ­ sională decit ptintr-un studiu con­ noi căi dc reducere a consumului in memorie acel vibrant apel pe Lăpugcanu şi alţii împreună
buie, adică nc simfim obbga(i să tinuu, p rinţt-o permanentă ptegă- de cocs. cerinţă alit de importan­ caic tovarăşul Nicoluc Ccauşcscu cu maistrul Pavel Cioba, nu
mergem In pas cu tara. Nu avem lirc. Trebuie să Iii mereu In lemn tă In siderurgic. Munca aceasta ni l-a adresai : ..Măreaţa epocă pe s-au împăcat cu productivitatea
voie să nc oprim din drum. Eu — cu problemele care sc asimilează im i dă adevărate satisfacţii... care o trăim pune in lata oameni­ realizată de gatere. Chibzuind,
nc spune (op itom l C O N S TA N TIN pe plan mondial in domeniul side­ — Mie mi sc parc că fără o pre­ lor de ştiinţă îndatoriri dc înaltă ei nu găsit că aceasta ar creş­
BOR ASCU, de la o/chir ia nouă — rurgiei. Gama de cerinţe se lărgeş­ gătire continuu, picrz.i cadenţa — răspundere. Sintcm convinşi că ci te daca pe cărucioare s-ar în­
de o lună m-am întors de la Con­ te mereu, o cerc progresul tehnic. vor şti să lic la înălţimea acestei cărca mai multe blocuri. Re­
gresul tinerelului. Am înţeles a- /// solicită contribuţia. Nc simţim işi dădea părerea i n q i n e r u I răspundeii palriol ice..” . zultatul strădaniei lor se con-
colo şi nmi bine ce ni se cerc nouă. Indemnafi să căutăm solul ii noi GHEORGHE GHEORGIUŞOR, dc Ani a.vcu/faf c u v in tu i cîlorva oa­ cretiz.ează în creşterea numă­
generaţiei de azi. Şi. parcă acum. de rezolvare a unor probleme dc la serviciul cercetări. Eu am ter­ meni hunedoreni. rului de m.c. gaterisiţi pe lună.
scara, cfttd mă întorc acasă după producţie, să cercetăm. Acum. cer­ minal lacidlalca in 1953. tn mese­ Am refinul cileva răspunsuri. Roadele căutărilor pentru
o zi plină — opl ore pe ploilorm a cetarea a devenit pasiune. Şi, dacă rie am constatat că sint o mulţime „Noi Irebuie, nc simţim obligaţi să nou, ale hărniciei, sînt sutele
olelărici. palm In banca liceului — timpul ar li mai mult dc partea dc probleme pe care in făcu Hale, mergem in pas cu ţara", „om în­ de metri pătraţi de placaj ce
oboseala im i dă salislacfie In vara ţeles şi mai bine ec ni sc cere trec în fiecare lună peste plan
noaslră, cile n-am tace ? I In urma atunci, nu le-am in liln il. Aceste
aceasta mă voi prezenta Iq matu­ nouă, generaţiei de azi". prin mîini le lui Emil Borza,
ritate. Nu-mi va li uşor Dar voi studiului cu mn căutat să realizez aspecte irclm ie analizate, aprofun­ Ace.s/c cuvinte poartă in ele Siîto Emeric, Constantin Chi-
duce la acest examen tot ce am unele lucrări. Una arc ca temă date, reanalizatc. Eu sint lurnalisl. înalta tuspundetc pe care omul de lea şi ale celorlalţi. Numai în a-
acumulat In anii de şcoală. Şi am „ Corelaţia bazicilă(ii zf/iu ilo i dc Aici, la turnate, nu există soluţii azi o arc lată dc el şi dc munca cest an au (recut în plus prin
lui. dc societatea In care trăieşte.
acumulai mult. A llte l Inleleg u- turnai, cirul sc loloscşte pentru în­ standard Mereu apar Ic nome ne mîinile gateriştilor de la Simc-
cum viafa ; altfel tnfe/eg sensul cărcătură aglomerai aulolondanl noi. Exemplu, furnalul 4. El nu prea LUCIA LICIU ria mai bine de 2 G00 m p. pla­
caje finite de marmură.
Puţul minier din Aninoasn — poartă dc ieşire a bogăţiilor subsolului D. CRICOVEANU
este o dovada a priceperii şi ingeniozităţii constructorilor.
Foto: N. MOLDOVEANU