Page 17 - Drumul_socialismului_1966_05
P. 17
PROLETARI O IN TO A TE TARILE, U N ITI-V A I
1
| ANJDL XVIII. NR. 3929 SIMBATA 7 MAI 1966 4 PAGINI - 25 BANI
J
munist Român a înscris la 23 VICTOR
August 1944 cea mai de seamă
LA A 45-A pagină din istoria poporului ro
mân, o pagină care a deschis
o eră nouă patriei
dragi. noastre PARTIDUL
De la acea zi însorită de au
gust, in care voia bună, cînte-
cele şi uralele au umplut ţara Si, iată. se-mplineşte aproape-o jumătate
de la un capăt la altul, au tre
ANIVERSARE cut mai puţin de 22 de ani. De veac, de cînd Partidul născut in vremuri
Este o perioadă scurtă, dar ne
crunte.
Visind lumina zilei, menind spre libertate.
asemuit de înfloritoare, plină
de fapte si evenimente care S-a-nfiripat asemeni izvorului de munte.
au schimbat dîn temelii înfă Şi despletindu-şi apa s-a prefăcut pîraie
ţişarea ţârii. In fiecare ceas Şi-n riuri subterane, cu măreţii de fluvii
Ziua de 8 Mai va râmîne în rul si conducătorul a numeroa din istoria celor 22 de ani, în- S-a-nvcstmîntat din slavă cu înstelate straie,
scrisă pe vecie, cu litere de se acţiuni ale luptei muncito cepind cu învingerea înapoie Şi-n revărsări dc marc si clocot dc Vezuviu,
aur în istoria poporului român. rimii si ţărănimii. Sub condu rii economice, a distrugerilor A izbucnit, deodată, cu străluciri dc far
In acea zi din primăvara anu cerea partidului. în perioada provocate de război, a răstur Aprins-a în cărbune seinlci dc diamante,
lui 1921, reprezentanţii cei mai anilor 1928—1929 s-au ridicat nării monarhiei si trecerea pu A fecundat pâmîntnl cu ploi de griu solar.
înaintaţi ai clasei muncitoare, la luptă masele muncitoare din terii depline in miinile celor Cu seva răspîndită în rădăcini de plante,
ai poporului nostru, votînd Bucureşti. Ploieşti, Iaşi, Cluj, ce muncesc, si continuînd cu A proclamat iubirea, unirea proletară
pentru transformarea partidu Valea Jiului etc. măreţele planuri de dezvolta In drumul lui năvalnic vechimi se-mprospătară
lui socialist în partid comu O pagină glorioasă în re economică, se simte inima O nouă legiuire, menind. în veacul nou.
nist. au pus temelia de granit istoria poporului au în fierbinte a partidului, cuvîn- Din orice om al muncii să facă un erou.
a partidului de tip nou — scris-o luptele ceferiştilor şi lul său de îmbărbătare, chemă Să frîngă orice lanţuri, eresuri şi constringeri
Partidul Comunist Român. petroliştilor din 1938. bătălie rile sale înflăcărate Şi tu. lovit al soartci. tu. sclav, să nu mai sîngeri J O S ) !
Creat în focul marilor lupte de clasă iniţiată şi condusă de „In România — spunea to Ci ridicindu-li fruntea, privind in viitor
de clasă din România acelor partid. varăşul Nicolae Ceauşescu. se Să simţi că pe destinu-ţi vei fi stâpinitor
vremi, în condiţiile puternicu In condiţiile grele ale inten cretar general al Comitetului Şi făurind o lume zidită pe dreptate
lui avînt revoluţionar interna sificării exploatării monopolu Central at Partidului Comunist Să fi», din cel din urmă. întiiul în cetate...
ţional. partidul clasei munci rilor străine, ale ascensiunii Român. în raportul cu privire
toare din România si-a înscris fascismului în Europa, partidul la proiectul de Constituţie a Cu inima şi mintea si braţul dc oţel ■n
H
pe steagul de luptă măreţele comuniştilor aflat în ilegalita Republicii Socialiste România Să-ţi urmăreşti în voie nestrămutatul ţel. f r
idealuri ale învăţăturii mar- te. a fost singura forţă care, a- — socialismul a învins deplin Privind jur imprejuru-ţt cum creşte încordată,
xist-leiiinîste. nimatâ de un înalt sentiment şl definitiv. De la o ţară cu in O patrie prosperă cum n-a fost niciodată. J T l-
Au trecut de la acea memo patriotic, s-a ridicat cu tărie dustrie slabă, în care monopo
rabilă zi. 45 de ani. Continuînd împotriva dictatului de la Vie- lurile imperialiste deţineau po Erai copil sau. încă, pe lume nu crai
pe o treaptă superioara cele na. a instaurării dictaturii mi- ziţii dominante, cu agricultură Cînd strămutam in ceruri neizbînditul ral. £ Â - % /
mai bune tradiţii ale luptei de litnro-lasciste in taro noastră,, înapoiată, în care mai conti Cînd forţa viitoare nu se-nchcgasc încă
veacuri a poporului român, împotriva războiului antisovie- nuau să existe rămăşiţe ale re Şi facla uriaşă mocnea in noaptea-adincă.
partidul comuniştilor a înscris lic. Devotaţi trup şi suflet cau laţiilor feudale — la ţara so
dc-a lungul celor patru dece zei partidului, comuniştii au cialistă de azi, cu industrie Şi iată. azi. Partidul, crescutul in prigoane
nii si jumătate de existenţă, mobilizat in jurul lor masele dezvoltată şi o agricultură in Cel urmărit cu zbirii, cu haitele în goane,
pagini glorioase in istorie. In- largi la organizarea a numeroa continuu progres ; de la mo Cu tcmni|e şi gloanţe şi bice şi injurii
t'rnntînrl cu eroism şi înalt se acţiuni de sabotare a ma narhia burghezo - moşierească Cel ce visa iubirea lovit cu lancea urii !
r.pirit de sacrificiu cnncena te şinii de război hitleriste. In — la Republica Socîalislă
roare dezlănţuită de guverne lupta lor. erau hotariţi să facă România osie o întreagă epoca Acuma, ialâ-l mindni, puternic şi senin
le burghezo-mosiereşti. învin dovada celor mai înalte sacri istorică pe care poporul român Ducind învăţătura lui Marx şi-a (ui I.cnin,
gi nd condiţiile grele ale ilega ficii, să-şi dea la nevoie şi a străbătut-o cu succes sub I.egind zidiri măreţe de piatră şi ciment. Deschiderea Muzeului de istorie
lităţii. Partidul Comunist Ro viaţa pentru libertatea si vii conducerea Partidului Comu A căror frunte urcă, se picrdc-.n firmament
mân şi-a închinat întreaga e- torul fericit al poporului nist Român".
nergic si capacitate, toate for Victoriile Armatei sovietice, Neobosita activitate politică
Brăzda adîncul minei cu vaste bulevarde
ţele. eliberării clasei muncitoa loviturile zdrobitoare date ar şi organizatorică a partidului Tăiatc-n roca neagră ce-n bulgări mari va arde. a Partidului Comunist,
re. a tuturor oamenilor muncii. matelor hitleriste în perioada a găsit teren fcilil în activita Şi va hrăni uzina cai pîinea ei de jar Bl PILON DE BAZA
In întreaga sa activitate, parti anilor 1942—1943. au condus tea creatoare, în munca harni
dul a dovedit prin fapte că nu la un puternic impuls al mase cului şi talentatului nostru po înlocuind ofranda hălrimihit stejar.
a cunoscut ţeluri mai înalte lor împotriva fascismului. In por, care a schimbat clin teme AL INDUSTRIEI
oecît interesele poporului. această perioadă, partidul co lii întreaga ţară. Consecvent Parlidul schimbă lacul şi girla in vulcane a mişcării revoluţionare
Sub steagul roşu de luptă muniştilor a reuşit să strîngă liniei leniniste de industrializa Sălbatice cascade le prinde în capcane,
al partidului, clasa muncitoa într-un front, comun de luptă re socialistă, partidul a pus ba Şi le prcfacc-n valuri de flăcări, in rotire. H MINERII RĂSPUND
re. poporul român au înscris toate forţele patriotice. în ve ză solidă şi trainică dezvoltării Să lumineze-n plinul rotundelor potire.
evenimente epocale în istoria derea răsturnării dictaturii întregii noastre economii. De democratice din Remania TOTDEAUNA PREZENI
patriei, momente cruciale ale militai o-fasciste si a eliberării ta un capăt la celălalt al tării se
mişcării muncitoreşti. Partidul ţării. Organizînd şi conducind Cu sufletul, cu mintea, cu mina omenească.
comuniştilor a fost organizato insurecţia armată, Partidul Co (Continuare în pag a 3-a) Natura preschimbind-o porni s-o stâpincascâ. a C ÎM P L A R G
Şi iureşul de muncă, spre zări universale In cadrul multiplelor manifestări liului de Stat si ai Consiliului de
Trimile-n lume rodul avîntuiilor sale. prin care întregul nostru popor în- Miniştri, numeroşi vechi militanţi D E A F IR M A R E
timpină cu sărbătorească însufleţire ai mişcării muncitoreşti din ţara
cea de a 45-a aniversare a partidu noastră — activişti dc partid şi de
N'u-i nimeni mai destoinic şl mai puternic nu-1.
Nu şi-a plecat stindardul in faţa nimănui... lui, a avut loc, vineri la amiază, stat, oameni de artă şî cultură, m CHEZĂŞIE A
L A U R I I Prezent oriunde bate o inimă, un gînd. solemnitatea inaugurării noului ziarişti. şefi
El stă dc paza veşnic veghind, înţelegind
Muzeu de istoric a Partidului Co
La festivitate au participat
L-n suflet, o voinţă şi durul dc mai bine. munist, a mişcării revoluţionare şi ai misiunilor diplomatice acreditaţi VIITOARELOR IZBINZl
la Bucureşti, precum si coiespon-
l'n freamăt de întreceri, un zumzet de albine democratice din România. deuţi ai presei străine
La deschiderea muzeului au luat
Partidu-i ţnra-ntreagă, întotdeauna gata
V I C T O R I E l Cu fruntea sus şi ochiul senin şi temerar Chivw Stoica, Gheorghc Apostol, panglica inaugurală deschizînd ofi « GIGANJII
parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu,
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu taie
Dreptatea s-o împartă, imboldul şi răsplata...
Alexandru Bîrlătlcanu,
Alexandru
cial muzeul. Apoi, cei prezenţi vi
Slăvit în veci să fie al patriei stegar 1
Drăghicî, Petre Borilâ. Constantin zitează muzeul. HUNEDOAREI
Drâgan, Gheoighe Rădulescu, I.-eonte După încheierea vizitei conducătorii
Răutu, Leontin Sălâjan, Ştefan Voi- de partid şi de stat semnează în
tec, membri ai Comitetului Execu „Cartea de Aur" a muzeului Tova
Banc,
tiv al C C. al P.C R . losif
i ? k y î' Maxim Berghianu, Petre Blajovici. răşul Nicolae Ceauşescu felicită co
| W
lectivul de organizare pentru munca
Miine, pe cel mai inalt catarg al ţării, vom înălţa in chip sărbă O I I Dumitru Colin, Florinii Dânălaohe, depusă.
toresc, dc caldă aniversare, steagul roşu de muncă şi de luptă al Parti Janos Fav.ekas, Petre Lupu, 11ie Muzeul reconstituie cn vigoare
dului Comunist Român. Sub faldurile larg desfăşurate ale roşului dra Verdeţ, Vasile Vîlcu. membri su drumul lung şi glorios de luptă al
pel. noi am înscris pe verticala pâmîntului românesc, din adîncul aba pleanţi ai Comitetului Executiv al poporului român pentru el liberarea
tajului şi pinâ în vîrf de munte, cu majuscule luminoase, mîndria de CC. al P.C.H . Mihai Dalea, Manea naţională şi socială, avîntu mişcă-
a trai şi înfăptui cuvîntul înţelept al partidului. Măncscu, Vasile Patilineţ, Virgii rilor revoluţionare şi democratice,
Mineri şi siderurgîşti, constructori şi forestieri, feroviari sau oa Trofin, secretari aî CC. al PC.R. dezvoltarea mişcării noastre mun
meni ai ogoarelor, s-au contopit cu el. trăiesc prin el. gindesc ca el, Ilie Murgulescn. vicepreşedinte al citoreşti. istoria eroică a Partidului
ca parlidul comuniştilor. Ne-a dat puterea in miini.şi. ca să-1 răsplă Consiliului de Stat. Gheoighe Gaston Comunist Rnmân. care călăuzeşte
tim, ne-am pus şi noi, miinile noastre, tot ce avem mai bun, in sluj Marin şi Roman Molclovan, vicepre poporul spre piscurile tot mai înalte ® VIZITA DELEGAŢIEI
ba lui. şedinţi ai Consiliului de Miniştri, ale socialismului.
membri ai CC. al P.C.R., ai Consi (Agerpres) DE PARTID SI
GUVERNAMENTALE
P âmîntului, minerii din Valea Jiu etaje de fericire. In ele au pus bu ROMANE ÎN
curie din bucuria lor Şi, poate toc
lui î-au smuls mai mult cu peste
25 000 de tone de cărbune. I-au dat mai dc aceea, ei sînt mereu omni Expozifîe retrospectivă
strălucire din strălucirea cugetului prezenţi în toate cele 552 aparta |i bfflHHBteti as taliy- a v-* R. D. VIETNAM
lor curat. In fiecare tonă scoasă la mente. care şi-au deschis anul acesta
ziua sînt prezenţi Petre Constantin, ferestrele „spre soare. de artă piastică
Ştefan l.aslo, toan Dnvid... Prin aces S-au apropiat de cotele înalte ale • IN COMITETUL O.N.U,
te mii de tone, ei, minerii, îşi leagă noului furnal; partidul le-n cerut să
numele de numele partidului. Acolo, con slin iască mai repede acest gigant In cadrul manifestărilor cu care Cuvîntul dc deschidere a fost PENTRU
in ndîncuri, au transformat cu price al siderurgiei româneşti. Au invăţat poporul nostru cinsteşte aniversarea rostit de acad. Ion Jalea, preşedin
perea şi hărnicia lor cuvîntul în fap sâ folosească braţul întins si energic WS£ i 3* K H E X Ilm lW C a 45 de ani de la înfiinţarea Parti tele Uniunii artiştilor plastici
tă Au ridicat în picioare stîlpul me al macaralei ca să ridice la înălţimi dului Comunist Român, vineri la A fost vizitată apoi expoziţia, DEZVOLTARE
talic, au pus în funcţiune transpor nu piese, ci ansamble şi preansam- C.S Hunedoara. Aici s-au construit puternice agregate siderurgice. amiază s-a deschis la Muzeul de care cuprinde peste 200 de lucrări
torul blindat si plugul dc cărbune. ble masive. S-au apropiat mai mult artă al Republicii Socialiste Româ realizate între anii 1921-1966. INDUSTRIALĂ
N-au ţinut seama de limitele planu de ziua cînd în pintenii noului a- In fotografie: Vedere parţială a furnalelor nr. 7 şi 8 nia o expoziţie retrospectivă de artă
lui, au trecut dincolo de ele, zîm- gregat va clocoti metalul. Cuvîntul Foto: !. TEREK plastică. (Agerpres)
bind. Zimbet pornit din inimă ce partidului şi priceperea i-au situat HMAUCMUMUa»
dăruieşte .lumina si forţă marilor a- la înălţimea de la care oamenii îi
gregate ale ţârii! piivesc cu respect si stimă
Din cuvîntul partidului, siderur- Te-ai născut cînd truditorii din iernii, ai fost adus pe braţe pro- ma ridicare la luptă organizată muncii in insurecţia victorioasă Acum eşti un bărbat de 45 de
giştii hunedoreni au învăţat să stă- fabrici, mine şi uzine se afirmau letare pe scena isto iei, ce n-o vei şi dc amploare împotriva rinoce din August 1944. ai luptat şi în- ani. bărbatul eu gîndirea matura,
pinensca focul cu forţe prometeice. D in marea „uzină Iară acoperiş" a ca o forţă socială nouă, nouă ca părăsi niciodată. rului hitlerîst cu întregul său friivt partidele ostile, ai instaurat optimistă. Eşti bărbatul în ple
pădurilor noastre, din
creştetul
Au învăţat ţara să le măsoare orele munţilor, dc acolo unde fierăstrăul vârstă, dar mai ales nouă ca e- Ani în sir ai recn ilat noi ostaşi, cortegiu. Te-ai dovedit demn apoi puterea muncitorilor si ţăranilor. nitudinea forţelor, privit şi urmat
calde ale muncii lor în miile de tone mecanic, funicularul. tractorul sau senţă şi sistem de concepţii. Te-ai ai format plutoane si companii la Craiova si Bucureşti. Henri S-a deschis apoi o nouă pagină cu toată încrederea si aşa vei ră-
de fontă, oţel şi laminate date peste medicul nu mai sînt noutăţi, răzba născut atunci c înd această forţă din ei în uzine în fabrici, în ar- Barbusse li-a trimis mina caldă, a istoriei poporului, in care ai mîne — tinăr, plin de putere —
plan. Şi astăzi, de ziua partidului te pînă la sesuri glasul demnităţii avea nevoie ca aerul de un cîr- mată, în celule de î nchisoare. Ar- tovărăşească a proletarului fran- rămas si rărnii mereu acelaşi întotdeauna.
drag. ei au adus în dar 17 000 tone forestierului. Ecourile care vin din muitor înţelept şi drept. Leagănul mata ta creştea vei tiginos pentru t ez pentru curaj si demnitate, demn. clîrz, cu flamura roşie ii împreună cn toţi cei caic te-au
fontă, 13.277.tone otel, 1.400 tone la munţii Hunedoarei ajung la noi ves ţi-a fost patria cu o istorie plina că reduta ce ţi-o li laseşi ca ţintă S-au clătinat atunci din temelii clicatâ. urmat cu c redinţa şi devo urmat şi care tc urmează îţi a-
minate finite pline, metal fierbinte tind lapte pe măsura lui de om. I.e de zbuciume si frâmîntări. po era şi ţinta minei ului, a meta- bazele .societăţii. Suprastructura tnment nemărginit de către in- ruiîei o privire asupra anilor ce
ce poartă în el căldură din căldura găsim integrale in economia noastră porul ei de secole oropsit şi Îm au trecut. Mîndru, priveşti la pu
sufletului lor generos şi entuziast. pilat, de a cărui soarta ţî-aî legat
puternică sub forma celor 1 700 m.c. ternica industrie românească, la
cherestea de râşinoase. 1 300 m.c. întreaga viaţă. ogoarele înfrăţite şî îmbelşugate,
P artidul a aprins în minunata buşteni de fag pentru gater. 4.000 m.c. pagina muncitoreasca din decem # J P S W H S S S t 3,?f f la săgeata ce indică bunăstarea,
Mai 1921 Amil naşterii evocă
noastră ţară o torţă de lumină.
(a muncitorul, ţăranul si cărtu
De la el am învaţat s-o ţinem strîns buşteni de fag pentru derulaj. 1.200 brie 1918. pagina glorioasă din î w l f W l i f mSBKVMSkjfSIIS rarul înfrăţiţi. Cu leninismul în
m.c. buşteni de râşinoase pentru ga
in mîini, s-o facem să ardă mai viu, ter, daţi peste plan, în toate produ octombrie 1920 întregul curs al minte si în inimă ai dat în două
mai intens. Urmînd îndemnul lui. sele muncii lor pe care si-au întipă faptelor sociale de la sfîrşitul IK M M B IM m g m iW J J H tijL 'fg l............— — — 1 UI M i r i f W T T I decenii opere nemuritoare, ce
am durat de la un capăt la altu! al rit adînc şi cu recunoştinţă gîndul veacului trecut si începutul celui poartă titluri ca: „Industrializa
patriei constelaţii de lumini. O stea. si fapta al nostru le chema, te aştepta, rea socialistă", „Cooperativizarea
de piima mărime, străluceşte cu pu te aştepta cu leninismul în fiinţă. lurgîstului. a ceferistului şi a ei a tremurat dc teama lurioi de troaca suflare dintre hotarele agriculturii", „Făurirea culturii
tere si pe Jiu, la Paroşeni. Aici. în ★ Fraţi de ideal si luptă veniseră petrolistului Gîndurile tale se taşamentelor (ale. Ţi-ai cîstîgat tării. Noua bătălie care a înce socialiste",..
paletele turbinelor cu rotiri ameţi Astăzi, de ziua conducătorului iu pe lume în Polonia şi Cehoslo contopeau cu ale lor. Vechiul de încă de atunci un binemeritat put pentru orînduiala socialistă
toare, se naşte foiţă din forţa oame bit. legiunea noastră, la fel cu în vacia. în Germania. Italia şi taşament îsi aminteşte, iar filele prestigiu peste hotare ţi-a cerut arme noi, şi, clin nou In această minunată zi de mai.
nilor. Numelp şi gîndurile lor le-au treaga ţară, este în sărbătoare. Oa Franţa. în Ungaria. Bulgaria si istoriei consemnează : Lupenî — ţi-a pus la încercare calităţile în omul de la cuptorul Martin si de
transmis pe platformele incandes menii işi scriu propriile biografii in Iugoslavia. Clasa, din ai cărei 1929, Griviţa si Valea Prahovei — Umbra întunecată in care te-au mănuncheate în luptele preceden la furnal, cel din adincul abata
cente ale Hunedoarei socialiste, în a- strălucirea cărbunelui, în tonele cal trup şi sînge eşti, se ciocnea cînd 1938. Acestea ţi-au pus In încer aruncat de frică burghezia şi mo- jelor şi de pe înaltul schelei, cel
batajele Văii Jiului, pe meleaguri de de oţel. in puterea megawaţilor, violent. (înd paşnic cu tot felul sierimea, închisorile şi plutoanele te. Te-ai dovedit înţelept, prevă de la planşetă sau laborator, ţă
a masinilor-unelte. aduse in omagiu care capacitatea de mobilizare şi de execuţie la care ţi-au trimis zător, inovator, adevăratul deta ranul de pe ogor, întregul neam
craiovene, în noua sî marea cetate a de vrăjmaşi ca sâ te pună la lo influentă, U-au încercat sudura
partidului, ţârii. Toate colectivele de ostaşi de frunte, nu te-au înspăi şament de avangardă, organizat al nostru îţi aduce recunoştinţa
chimiei româneşti, o dată cu cei peste muncă şi-au primenit straiele, şi-au cul ce ţi se cuvenea — în frun rîridurilor. In focul marilor bă mântat. Dimpotrivă, ai făcut clin sa fierbinte, gîndurile cele mai
tea celor ce se află în vîlvătaia
6 milioane KWh produşi peste planul încins fruntea cu laurii victoriei. Şi încleştării tălii ţi-ai călit oamenii, sudura celule şcoli, universităţi, ţi-ai si disciplinat mereu în mijlocul nobile, tot ce are mai bun in bra
primului trimestru. în această zi de glorioasă aniversare rîndurilor, legătura cu muncito crescut cadre, oameni dc nădejde mulţimii. Aceasta ţi-a dat forţă,
oamenii regiunii noastre raportează Mai 1921 Primăvara acelui an rul. vigoarea, curajul şi demni capacitate sporită de muncă cre ţe şi în minte. îndemnul tău râ-
la unison: ne-am îndeplinit angaja a rămas simbolică pentru clasa tatea. calmul, stâpînirea de sine, pentru marea bătălie ce se între atoare. Asa te cunoaşte întrea mîne pentru noi toţi legea şi sen
G rija partidului pentru om, pentru mentele luate. Te slăvim, partid muncitoare Cînd natura ţişnea tactica.. Europa proletară ţi-a zărea Ca mare stat major ai con ga-ţi oasle, aşa te cunosc şi azi sul vieţii noastre.
lui.
le-a fost îndemn
fericirea
constructorilor să înalţe schele, sâ se iubit! la viaţă. învingind zvârcolirile strîns puternic mina pentru pri- dus puternica armată a oamenilor prietenii şi duşmanii. C ARMEANU
ridice zi de zi tot mai sus în ritmul S. EOF
glisantelor. Au făurit cu palmele lor A. OARGA