Page 18 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA A 2-A
D R U M U L s u C t A L I S M U L U J Nr. 3629
9

Viaţa noastră trecută, prezentă şi viitoare electrotehnice. Spre mîn- puteam alege şi altul prin iarbă şi frunze de copac. ne-a dat libertatea şi — Da. Partidul a apre­
Majoritatea a-
studenţi.
este legată prin mi) de fii* de viaţa partidu­ dria noastră, primul lot care am lucrat. In fieca­ Personal n-am trăit ace­ demnitatea, p l i n e a şi ciat munca şi strădaniile vem burse, Dormim în că­ prin cursurile de trei ani.
Şi dacă pînă nu de mult a-
lui. Pentru fiecare, partidul este părinte, fra­ de oţeluri pentru rulmenţi re din ele am lăsat urme le vremuri. Mi le-au po­ bucuria, fericirea noastră mele depuse in acest sat mine confortabile, ne du­ veam doar ctte 1.500 m p.
te, prieten. Nu este om al muncii în tara elaborat după reţete ori­ ce vor cămine neşterse. vestit deseori bătrînii în şi a copiilor. timp de 37 de ani, m-a cem la cursuri in săli spa­ răsadniţe, anul acesta a-
ginale a fost acceptat fără
sînt
Amprentele noastre
noastră care să nu fi simţit sprijinul său de clipe de răgaz. Eu sînt tî- Acum e simplu. E ceva răsplătit, m-a încurajat, a ţioase şi luminoase, avem vem 5.000 m.p. Şi con­
rezerve. La oţelul sil ic ios locuinţe, magazine, şcoli, năr. Nu am decît 27 de normal să ai o casă, cum fost pentru mine un izvor
nădejde, îndemnul cutezător, să nu fi fost amintit avem in atenţie teatre, cinematografe, gră­ ani. Fac parte dintr-o fa­ am eu, să te întîmpinc so­ biblioteci înzestrate, ne struim şi o seră,..
pătruns de înţelepciunea politicii sale. reducerea rebutului la la­ diniţe — elemente care fac milie de forestieri. Toţi ţia cu mîncare bună şi dătător de viaţă nouă stau la dispoziţie asistenţi, Catea pe care no-a în­
— Cum a fost răsplăti­
lectori, conferenţiari, pro­
La Congresul al IX-lca al partidului, tova­ minare. viaţa oamenilor mai fru­ cei patru fraţi lucrăm la copiii să-ţi zîmbească mul­ tă munca dvs. ? fesori care ne transmit drumat partidul şi pc care
nc ajută să mergem
eu
răşul Nicolae Ccauşescu spunea : .Mui puter­ — Aveţi ceva deosebit moasă, mai plăcută. Mă pădure. Unul din fraţi a ţumiţi. E normal să ai, tot — 1953 : „Medalia mun­ cele mai bogate, preţioase paşi mari, este după cum
nic dc.cit oricînd in decursul întregii sale isto­ de realizat în perspectivă? simt mînclru pentru tot îmbrăţişat meseria de şo­ ca mine, un băiat la li­ cii" ; 1959: „ î n v ă ţ ă t o r şi mai utile cunoştinţe din vedeţi rcdnîcă. Eu aş spu­
ca
— Desigur.
Vrem
ce am făcut. Aş zice că
rii dc aproape patru decenii şi jumătate, cercetarea nu numai să se adevărata mea vi aţă sinco­ fer, altul este şeful unei ceu şi un altul lăcătuş fruntaş" ; 1963 : „Ordinul tehnica minieră. Odihna ne că pentru mine, pentru
brigăzi de forestieri,
iar
Partidul Comunist Român, urmat cu devota­ dezvolte, să siringă legă­ pe odată cu munca pe cu. după absolvirea şcolii montator la depou. E nor­ muncii" clasa a IlI-a ; şi recreaţia sînt şi ele In toţi cooperatorii, partidul
mal să ştii că te aşteaptă
ment şi încredere neţărmurită de întregul po­ tura cu activitatea practi­ şantier; pină atunci... să profesionale silvice şi a o bâtrineţe fericită, cu 1964 : „învăţător emerit". Ioc de frunte. înseamnă „apa vie" care
...Mai mult decît puteam
— Am fost informaţi ră
por, îşi îndeplineşte cu cinste rolul dc deta­ că din combinat, dar mai nu mai vorbim. şcolii de maiştri, am de­ pensie bună. Mai e nor­ să mă aştept vreodată. unii studenţi se ocupă in a- nc-a trezit, nc-a dat pu­
tere şi lumină. El este via­
şament de avangardă al clasei muncitoare, de ales ca această legătură — Ce vi se parc intere­ venit tehnician de exploa­ mai să ai radio, televizor, Este o înaltă preţuire. fara orelor de curs de cer­ ta şi bunăstarea noastră,
forţă politică conducătoare a societăţii noas­ să aibă un sens concret: sant în aceasta ? tare. Munc im şi trăim cum maşină de spălat, să vezi cetări ştiinţifice. fericirea.
tre". să meargă înaintea pro­ — Totul. Este aici vorba nici nu puteau visa bătrî­ un film bun sau un spec­ — Da, tocmai asta vo­
ducţiei, ajutînd-o mai e- de esenţa lucrurilor. Parti­ nii noştri. Ne-am construit tacol.
Sc împlinesc patru decenii şi jumătate de fec-tiv. dul şi statul nostru, după o casă frumoasă. Aceste iam să mai adaug. Nu nu­
Ca să putem vorbi as­
existenţă glorioasă a partidului. In aceste mo­ — Personal? cum se ştie, promovează condiţii minunate le dato­ tăzi de aceste lucruri nor­ mai că se creează condi­ Adevărata
mente de adîneă emoţie şi entuziasm, oame­ — Evident că acest de­ politica de industrializare răm partidului, aceluia male, s-a parcurs un drum ţiile de învăţătură optime
pregătirii noastre, ci avem
nii muncii işi îndreaptă cu recunoştinţă gîn- ziderat este nu numai al socialistă a ţării, dc dez­ care ne-a crescut şi ne-a lung, s-a muncit, s-a puse ia dispoziţie labora­
durile spre partid. Partidul e viaţa noastră ! serviciului ca unitate eco­ voltare a tuturor ramuri­ îndrumat paşii, aceluia luptat In tot acest drum toare bine utilate care ne grijă
nomică şi ştiinţifică, ci şi lor economiei, de creştere care ne-a ajutat să trans­
— spun vorbele, sentimentele, faptele celor ce al nostru, a) tuturor ce­ a nivelului de trai al în­ formăm năzuinţele stră­ am avut un părinte drag, Solicitării noastre, trac­ permit să facem unele lu­
muncesc. Pentru exprimarea acestei înalte lor care ii compunem. tregului popor. Acesta bunilor si ale noastre în care ne-a îndrumat şi că­ toristul Aurel Cătălina îi crări de cercetare ştiinţi­
preţuiri, am întreprins ancheta din pagina Pentru mine, ca şi pentru este, după eîte înţeleg eu, împliniri trainice, consis­ lit, ne-a sfătuit în ceasuri răspunde cu solicitudine. fică. In momentul de faţă — Nu putem separa via­
ţa noastră de viaţa parti­
de, faţă. fiecare tovarăş de muncă, sensul vieţii mele. tente. de cumpănă şi ne-a îm­ — Aş vrea să precizez eu, eu încă 7 colegi, con­ dului. Trăiam unul prin
bărbătat
sarcinile puse de partid Ceea ce înţelege zidarul M-aş putea mulţumi cu Şi cînd florile vieţii de de la început un lucru : duşi de un profesor, pre­ celălalt, formăm împreu­
industriei şi siderurgiei, nu este altcevu decît rea­ ceea ce am realizat pină părinţii mei au fost cei gătim o lucrare ştiinţifi­
a găsit in şcoala profesio­ cercetării clin acest dome­ litatea zilelor noastre acum. Dar nu mă voi opri azi sint atît de bogate, lu­ mai săraci oameni din că despre optimizarea pa­ nă omul societăţii noastre
nală pe care a urmat-o, niu au devenit idealuri de Ghena s-a stabilit la Deva aici. Jntr-una din zilele crătorul de odinioară poa­ Mintia. O viaţă întreagă rametrilor minieri la E M. socialiste. Membri sau ne­
în uzină, un colectiv care muncă, de preocupări de nu pentru că acesta ar fi trecute, secretarul organi­ te spune răspicat: parti­ au slugărit pe Ja curţile Lonea, scctoiul IV, prin membri de partid, fiecare
l-a ajutat să depăşească fiecare zi. Fac aceasta si cel mai frumos oraş din zaţiei noastre de partid dul înseamnă demnitate, boierilor. Astăzi tata este utilizarea statisticii mate­ purtăm in noi, în inima
acest moment greu din in semn de recunoştinţă România, ci pentru că mi-a spus că voi fi trimis dreptate, părinte pentru cantonier la C.F.It. matice. Lucrarea va fi pri­ noastră, partidul. Nn e-
viaţă. Şi tot cu ajutorul pentru minunatele condi­ aici a lucrat mai mulţi la o şcoală de specializare. toţi. — Ce vîrstu ai ? ma de acest gen în dome­ xistă om al muncii în ţara
acestuia a urmat liceul, ţii pe care partidul nostru ani, a ridicat cele mai In viaţa mea, a familiei — 20 de ani. niul mineritului şi va fi noastră care să nu fi sim­
Pe tovarăşul Oprişa apoi facultatea de meca­ îe-a creat şi le dezvoltă, multe blocuri din toate o- mele. va surveni o nouă — Lucrezi de mult la prezentată la un simpozion ţit părinteasca vorbă şi
l-am găsit la cuptorul 7. nică. Dar aceasta s-a in- creşterii numărului dc ca­ ra.şele prin care a mai împlinire. încrederea n- S.M.T. ? naţional. Ne preocupă şi faptă a partidului, să nu
— De cînd lucraţi in oţe- tîmplal in timp. Şcoala dre cu înaltă pregătire fost. Aici este vorba de ceasta mă obligă să lucrez — Din 1963. alte probleme in afara spe­ fi găsit in el, în comu­
lărie? uzinei, a colectivului de teoretică şl practică. ceva pe care o numim sa­ mai mult, mai bine, mă Discuţia se leagă uşor. cialităţii noastre, ca cele nişti, sprijinul uman şi de
— Dc cînd a intrat în aici, a comuniştilor i-a fost tisfacţia datoriei împlini­ obligă să răspund prin Aflăm că anul trecut şi-a de istorie, filozofie ete. nădejde. Să ştiţi că nu
funcţiune. Am venit de la mereu călăuzi, îndemn, te şi poate că aceasta dă lapte acestei griji perma­ depăşit cu mult sarcinile Aşa spre exemplu, chiar spun vorbe mari...
oţelăria veche. Acolo, lin­ părinte şi prieten. A înţe­ rădăcini omului, il stabi­ nente. de plan, iar în campania eu am prezentat in cadrul Cel care ne vorbeşte
gă tovarăşii Pelrovici .şi les pentru totdeauna şi UrmîndiH leşte. — Ne-am stabilit în a- agricolă de primăvară a unui simpozion la Iaşi este un om pe faţa căruia
Bîrlea, lîngă alţi comunişti profund ce înseamnă ccste locuri prin 1929 — realizat cu aproape 100 o lucrare care trata situa­ anii au lăsat urmele lor
Ghena a lucrat şi a în­
am simţit pentru prima partidul pentru el, pentru văţat meseria pe şantier, ncjjjjpurturiscşle învăţăto­ de hantri mai mult decît ţia minerilor din Valea inevitabile. L-am găsit in
oară dogoarea cuptorului. toţi oamenii muncii, a- îndemnul de la alţi muncitori. Aşa r i Constantin Jianu. prevederile iniţiale. Jiului in perioada crizei faţa aparatului Roentgen,
Mi se părea mai puterni­ lunoi cînd a fost trimis la au învăţat-o şi alţii, clar Şcoală se făcea atunci în- — îmi place meseria şi generale a capitalismului îmbrăcat în halatul alb.
că dcv.il a soarelui, vara, facultate. Şi-a dat seama La cile va zile după .în­ pentru că mulţi din ci s-au tr-o casă parohială şi ele­ ci ii dăruiesc toată pasiu­ clin 1929—1933 şi care s-n Ne-a rugat să-l aşteptam
la mine in sat, la Balşa. că idealul în muncă şi via­ răspîndit pe alte şantiere, vii erau puţini. împreună nea mea. Cind mă urc di­ bucurat de succes, obţî- pînâ termină consultul. A
— Cu ce gînd aţi venit ţă este ridicarea omului la cheierea lucrărilor Con­ faptul a rămas cumva .cu soţia, ne-am hotărît să mineaţa la volan şi ascult nînd premiul L revenit vesel şi tînăr, in
al
al
gresului
IX-lea
la Hunedoara? demnitate. partidului, loan Maici a în umbră. O privire re­ rămînem aici, să aducem pulsul motorului, cind îl — Viitorul ? ciuda anilor. Doar ochii
— Să vă spun drept, nu — Munca mea — conti­ ieşit de pe băncile şcolii trospectivă asupra anilor Tlie Turdăşan, responsa­ puţină lumină. Munceam văd cum mi se supune as­ — Va fi de nur. Aşa îl şi faţa trădau încordarea
de dragul cuptorului Mar­ nuă tovarăşul Oniga — se de maiştri. Matei a citit lucraţi în Deva ii aduce bilul echipei de reparare a in condiţii grele, dar pri­ cultător, încerc o bucurie visăm noi şi aşa va fi pen­ de care abia se despărţi­
tin, pentru că, de fapt, nu îmbină, cu cea a colectivu­ cu mult interes documen­ aminte cu de cînd este vagoanelor cu detaşare, dc vind in jurul nostru, la de nedescris. Ieri am trac­ tru că partidul ştie să ne se. Aveam în faţă pc me­
ştiam ce este ăsta Am ve­ lui, viaţa dc familie se tele elaborate la marele şef de brigadă, pe lingă la Revizia de vagoane Si- viaţa şi mai grea pe care tat plugul, azi semănătoa­ îndrume, să ne conducă, dicul Octavian Breazu. di­
nit cu mai mulţi băl.şeni, contopeşte în viaţa tot mai sfat ai comuniştilor. cl s-au mai calificat meria-triaj, devine din- o duceau oamenii, nu rea, peste cîtevu zile cul­ să ne unească forţele, min­ rectorul Spitalului mixt
rum să vă spun, pentru prosperă a întregului nos­ 40—50 de zidari Aici se tr-odată grav, gestul se ne-am descurajat. Dimpo­ tivatorul, apoi combina. ţile, talentul ca să-l ve­ rural din Miercurea
Hunedoara, pentru o me­ tru popor. Aici, la uzină, — Ce impresie v-au pro­ mai evidenţiază una din simplifică pînă la esenţă trivă, am luptat. Ştiţi dumneavoastră ce dem şi sâ-1 făurim. Toate — Da, nu spun vorbe
serie. Atunci, în anul na­ concepem maşini noi, le dus ele ? drept, frumuseţile drumului me­ şi glasul vibrează încărcat După cinci ani de efor­ înseamnă aceasta ? E ci­ bucuriile, fericirile, împli­ mari. a reluat el dialogul.
— Sa vă spun
ţionalizării. îmi pusesem pregătim tehnologia dc fa­ simţeam că partidul mi ele emoţie : turi, în sat s-a înălţat o clul recoltei, al pîinîi, pe nirile, visele, tinereţele le Şi nici deosebite. Aceasta
mari speranţe în Hune­ bricaţie. Acasă găsim dra­ reu ascendent pc care — Ce a însemnat parti­ scoală. Era primul nostru care partidul ni l-a încre­ datorăm partidului — lu­ este realitatea. Partidul
doara. deşi nu ştiam încă gostea familiei. In muma se adresează mie, ortaci­ merge : oamenii. modul dul pentru mine ? Ca să succes. Apoi au venit al­ dinţat nouă, mecanizato­ mina şi căldura vieţii este pentru mine, pentru
precis ce meserie voi în­ clin uzină, sau acasă, îm­ lor mei, minei noastre. cum cresc ei. Unui astfel răspund la această 'între­ tele, mai mari sau mai rilor. E o sarcină grea, dc noastre. noi toţi. însăşi viaţa. Mă
văţa. Tovarăşii care mi-au preună cu soţia mea şi cu Simţeam o nouă răspun­ dc drum, al tău. al tova­ bare mi-ar trebui ore în­ mici Strădaniile ne erau răspundere, dar frumoasă întrebaţi ce înseamnă pen­
îndrumat paşii aici sînt fetiţa noastră trăiesc deo­ dere, aceea dc maistru, răşilor tăi. merită să-i tregi, poate chiar zile. Mai recunoscute dc săteni care şi plină de satisfacţii pe tru mine întîlnirca eu
comunişti -şi ştiu ce vor. potrivă momente de a- nouă pentru mine. închini toată viaţa, să i te bine ar fi să vorbească începuseră să ne îndră­ care ţi le dau conştiinţa partidul, eu ideologia sa.
Mie mi-au spus să mă fac dîncă satisfacţie şi ferici­ — Aţi mai avut vreun dăruieşti. succesele noastre închina­ gească. Pentru oficialităţi datoriei împlinite. Prin excelenţă, meseria de
oţelar; oţelar m-am făcut. re. Mi-am găsit Idealul in moment asemănător ? te celei cle-a 45-a aniver­ însă, am rămas uitaţi în medic este umană. Parti­
Pi mi-au pus, să zic aşa, muncă şi în viaţă. Este — Da. am avut şi nu sări ; mai grăitoare este acest colţ dc pămint. — Sîntcţi în şedinţă ? dul este uman prin în­
meseria în mină. Azi o idealul pe care l-am des­ unul. îmi aduc aminte că împlinirea viaţa noastră de azi... — Mai tirziu ? Lumină întrebarea a fost adre­ treaga sn existenţă. In
am şi n-aş mai da-o pen­ coperit in comunişti. în acum ciţiva ani. partidul — Puteţi să faceţi o — După eliberare, au sată unui grup de ţărani partid am găsit adcvâiata
tru nimic in lume. Prin partid. a adresat chemarea pen­ comparaţie intre viaţa de început să mijească şi la cooperatori, care erau a- preţuire a omului..
cuptorul, pe care pînâ în Pentru o clipă, interlo­ tru îmbunătăţirea calităţii azi şi cea clin trecut ? Prăvălcni zorii vieţii noi. dunaţi într-una din încă­ Vorba plăcută, caldă, cu
1P48 nu-1 cunoşteam, am cutorul nostru s-a oprit. produselor clin toate ra­ visurilor — Da. Deşi nu cred că Cuvîntul partidului a pă­ şi căldură perile brigăzii din Bără- vibraţii adînci şi rezonan­
devenit om în toată pute­ I-am 'privit faţa,'ochii. E- murile economiei naţio­ e bine spus .comparaţie", truns cu putere şi forţă banţ, a cooperativei agri­ ţe pornite clin inimă, ne
rea cuvintului Aici m-am moţin mare pe care o nale. fşi atunci am discu­ La punctul ele exploata­ pentru că diferenţa c atît mobilizatoare în inimile Ar trebui să ai harul cole din Miceşti. emoţionează. Omul elfii
căsătorit, aici mi-am cons­ trăia era sinceră, curată. tat cu ortacii să lucrăm re Gura Apei se ridică de mare, incit viaţa dc a- oamenilor. Am fost şi eu poetului, limbajul său me­ — Nu chiar şedinţă — faţa noastră a trăit o via­
truit o casă în care locu­ — Nu ştiu dacă am spus mai bine, să alegem cu impunătoare trei cabane, tunei şi cea de acum nici primit în rindurile comu­ taforic ca să poţi reda în ne răspunde cineva. Ci ţă. O viaţă plină dc /bu­
iesc cu familia, aici m-am tot ce nutresc pentru grijă şistul din cărbune. din care două cu etaj. măcar nu se pot compara. niştilor. cuvinte grija şi dragostea doar obişnuita operativă cium, mereu agitată, me­
aşezat temeinic, cu rădă­ partid, a reluat el. Sînt Aşa am şi procedat. Din Cei ce Ie construiesc ne Eu sînt lucrător vechi, Acum. alta era viaţa sa­ ce o poartă partidul tine­ din fiecare seară de cam­ reu in mijlocul oamenilor
cini ce se răsfiră undeva mai dibaci atunci cinci lu­ abatajul nostru au ieşit de informează cu în fiecare mîine-poimîinc ies la pen­ tului, alta era munca şi relor vlăstare clin Româ­ panie agricolă. Vedem şi pentru oameni. Ziua sau
lingă cuptorul Martin, în crez cu cifre, cu rigla de atunci vagonete cu cărbu­ cameră vor exista sobe ele sie. .Ştii dumneata cum viaţa noastră nia de azi. ce-am făcut azi şi mai ales noaptea, la orice oră. a
oraşul nou. M-am obişnuit calcul. Eu am vrut să ex­ ne de buna calitate. teracotă, paturi conforta­ era in timpul burgheziei? De la partid am învăţat — In viaţa mea — am ce trebuie să facem mîinc. fost prezent să aline o du­
aici şi nu-mi mai concep prim faptul că viaţa mea Maistrul minei* Matei bile, apă potabilă. Citeva ...Eram angajat în acele să muncim mai bine cu 23 de an) — ne spune plin Dar, poftiţi, intraţi. Noi rere. să îmbărbăteze, să
viaţa fără Hunedoara. o datorez partidului şi că gindeşte şi acţionează ast­ încăperi mai mari sînt vremuri la Atelierele de elevii, cu oamenii. Şi nu dc emoţie studentul Şte­ am cam terminat... redea vieţii tinereţe şi vi­
Oţclarul Avram Oprişa recunoştinţa ce i-o port se fel pentru că aşa a învă­ destinate cantinei, clubu­ zonă C.F.R Petroşani. numai la şcoală, ci şi la fan Cosma — s-a rusfrînt Icleea unui interviu co­ goare. Biografia sa ne
este unul din personajele materializează in muncă. ţat de la ortacii mai in lui... Nouă, muncitorilor, ne e- căminul cultura), în toate clin plin şi fertil grija pă­ lectiv ne surîde, aşa că spune că este medic din
ale căror biografii fac par­ Am reuşit? vii-stă. Aici, in inima munţilor, rau rezervate dispreţul, problemele legate dc via- j rintească a partidului, am adresăm întrebarea tutu­ 1942. De aprcape douăzeci
te clin biografia combina­ Pentru Vasilc Mînâilâ, cei ce lucrează la exploa­ desconsiderarea şi uşile ţa satului. învăţătura a simţit mîna sa ocrotitoare ror celor de faţă, printre de ani îl găsim însă în
tului siderurgic, din cea a Petru Dunea, loan Hoţea, tarea masei lemnoase lo­ închise. Priviri duşmă­ fost transmisă. Oamenii Părinţii mei n-ar fi putut care Timotei Aldea, secre­ mijlocul locuitorilor din
oraşului ce s-a născut şi Aurel Cristea şi alţii cu cuiesc şi vor locui in ade­ noase şi ameninţări ne clin sat cu care nc mîn- nicicînd să mă poarte la tarul comitetului de partid Miercurea. Şi nu numai
se dezvoltă impetuos. O Marea care a lucrat, cuvin tul vărate vile. Dar în trecut? înconjurau de pretutin­ clrim şi tinerii plecaţi mai învăţătură, dacă nu ar fi al cooperativei şi Ion Cri- al lor. Medicul Breazu
astfel de contopire este partidului a fost întot­ La această întrebai* ne deni. Să nu mai vorbim departe să-şi continue stu­ venit vremurile acestea noi, coveanu, preşedintele Oa­ este cunoscut in toate sa­
monolită, imposibil de deauna un îndemn puter­ răspunde tehnicianul Vu­ de salariile mizere, de fa­ diile s-au format sub ochii pline de soare si viaţă. Ca menii caută cuvintele care tele din jur şi in altele
destrămat fără riscul ştir­ însemnătate nic, pe care l-au pus ele lcan Bona ; miliile înfometate... noştri, pe băncile şcolii unul care am învăţat şi să exprime cel mai bine mai îndepărtate. Şi oriun­
birii unei realităţi con­ fiecare dată la inimă. — In trecut? Ce depar­ — Astăzi ? dc aici. Ceilalţi. despre trăit patru ani pe băncile ce înseamnă partidul în de din aceste sate ar po­
temporane. Omul care ieri Matei a învăţat să as­ te mi se pare acest trecut! — Nu astăzi, ci atunci, care se va vorbi mîinc, îşi Institutului dc mine din viaţa lor. Citim aqeasta posi, ar fi un oaspete drag,
n-a venit la Hunedoara a ştiinţei culte cuvîntul partidului Oamenii se odihneau — în 1944, am simţit cu, şi pregătesc acum lecţiile. Petroşani, pot spune ce pe feţele şi in atitudinea un prieten. Cooperatoarca
de dragul cuptorului Mar­ pentru eă acesta ii este că­ dacă şi aceea se putea odată cu mine atiţia alţii, — Aţi avut în acest timp înseamnă partidul in viaţa lor, în seriozitatea cu care Roth Maria din Miercu­
tin, pentru că, după pro­ lăuză în viaţă. numi odihnă — în colibe că există o cale spre un satisfacţii morale deose­ noastră, a studenţilor. în­ fiecare doreşte să-şi ex­ rea, Dumitru Morar, un
pria-! expresie, nu ştia ce — Eu am venit la Ani- şi bordeie, pe aşternut de nou fel dc viaţă. Partidul bite ? văţăm aici peste 1.700 de prime gindurile. copil din Gîrbova («a
este acesta, s-a transfor­ Serviciul de cercetări al noasa, nici m-am calificat, — Vedeţi dumneavoas­ să nu cităm decît aceste
mat pînâ azi în omul ca­ Combinatului siderurgic mi-am format familia, aici tră, — ne spune tovarăşul cazuri foarte recente), sînt
Hunedoara. Aici intri cu
re n-ar mai pleca de la o oarecare sfială firească. m-am stabilit şi sînt min- Timotei Aldea — noi, coo­ ciţiva din pacienţii care
Hunedoara tocmai ele dra­ Intîlneşti oameni ale căror dru de drumul ce l-am peratorii, trăim astăzi o datorează viaţa acestui
gul cuptorului, a ceea ce preocupări sint îmbunătă­ străbătut. Pentru mine viaţă cu totul nouă faţă medic
înseamnă Hunedoara. A- ţirea permanentă a carac­ partidul înseamnă tot ce de cea dc altădată. Din O clipă, tovarăşul Brea­
ceastă metamorfoză este teristicilor fontei, oţelului am eu mai bun. mai fru­ graiul nostru, cuvîntul slu­ zu îşi întrerupse vorba. în­
plină de sensuri. este şi laminatelor. Chimia, fi­ mos De aceea, m-am în­ gă a dispărut. Sîntem toţi, trebăm :
proprie biografiilor oame­ zica, matematica îşi dau scris in lîndurile lui şi mă deopotrivă şi stăpîni, şi — Specialitatea dum­
nilor zilelor noastre. străduiesc să-l cinstesc cei care muncim Şi mun­ neavoastră este cea dc ra­
mina aici într-un chip a- aşa cum se cuvine, urmjn- cim deopotrivă, pentru diolog ?
parte. Rezultanta ? Metal du-i toată viaţa îndemnul. toţi. Viaţa aceasta nouă — Mă puneţi Sn în­
care să corespundă unor clin temelii, ne-a fost ară­ curcătură — răspunde in­
Idealul cerinţe tot mai des întîl- tată de partid, am fost a- terlocutorul nostru, zîm-
nito in tehnica mondială: jutaţi să păşim în ca, s-o bincl. Aici, la spitalul din
rezistenţa la temperaturi Drumul trăim cu adevărat Noi. Miercurea, care după cum
şi presiuni înalte, la fric­ cooperatorii, purtăm în observaţi este bine dotat
ţiuni puternice etc., meta­ inimă, vorba dreaptă şi cu aparatură medicală, eu
lul secolului vitezei. Inte­ mereu înţeleaptă a partidului, la sint internist, ginecolog,
In biroul tehnologului resant este şi faptul că pc locul cel mai de cinste... radiolog, uneori chirurg.
şef de la Uzina mecanică mesele de lucru ale cerce­ Ion Cricoveanu intervi­ Alegeţi dumneavoastră
clin C’ugir ne înlimpiuă un tătorilor găseşti nu numai ascendent ne şi el : specialitatea pe care o do­
om de statură înaltă, faţa tratate şi reviste dc spe­ — Tovarăşul Aldea a riţi...
puţin alungită, fruntea la­ cialitate, ci şi documentele exprimat şi gindurile me­ Faţa medicului se îmbu­
tă, privirea limpede, pă­ Congresului al IX-lca al De la înălţimea blocu­ le. Vreau să adaug doar jorează. E comunist încă
trunzătoare. Facem cunoş­ partidului, ce le pun în lui cu 4 etaje a coborît că tot ce-a zis el, la noi clin 1946. A scăpat cum­
tinţa. Sc recomandă sim­ faţă ca sarcină căutarea Ion Ghena, cu faţa îmbu­ în cooperativă se materia­ va o vorbă de laudă pen­
plu, cu o stringere de mi­ şi aplicarea soluţiilor caic jorată ele soarele şi zefirul lizează. Fondul de bază tru sine ? Ochii săi par să
nă sigură, calmă: k.i ducă la obţinerea unor de mai. Metaforic vor­ depăşeşte 1,6 milioane Ici, întrebe acest lucru Nu.
— Inginer Cornel Oniga. astfel de oţeluri. Este în bind, Ghena nu coboară, iar averea obştească a a- nu este o laudă ! Medicul
Luăm loc şi noul inter­ aceasta nu numai o îmbi­ ci urcă, urcă în sensul cel tins 2,3 milioane lei. Am Octavian Breazu arc in­
locutor ne întreabă din nare a sarcinilor, ca să zi­ mai deplin al cuvintului, construit adăposturi pen­ tr-adevăr mai multe spe­
priviri scopul vizitei. Ii cem aşa. strict profesiona­ urcă înlr-o biografie ase­ tru animale, avem două cialităţi...
facem cunoscută tema an­ le cu cele dc partid, dar mănătoare cu a tuturor autocamioane. Noi ne spe­ — Să ştiţi insă că nu,
chetei noastre. mai ales o confirmare a constructorilor de pe şan­ cializăm îndeosebi in cul­ fac singur totul. Sint a-
— E o întrebare In care, faptului că partidul nostru tierele noastre. Din 1951, tura legumelor şi a zarza­ jutat ele patru surori me­
orice om al muncii răs­ acorda o mare însemnăta­ cinci a plecat dintr-o co­ vaturilor. Suprafaţa grădi­ dicale, o moaşă, o fel» eră,
punde cu plăcere. Ce în­ te ştiinţei in politica de mună a raionului Zinmi- nii este de 85 ha clin care trei infirmiere... Dar să
seamnă partidul pentru construire a socialismului, con şi s-n anga jat ca mun­ 45 ha irigate. Anul trecut, revenim la subiectul dis­
viaţa mea? In eîteva cu­ lot ului <e-i revine ştiinţei citor necal ificaţ pe un numai din legumicultura cuţiei noastre. Vă spuneam
vinte e greu să cuprind in această măreaţă operă. şantier din Bucureşti, pină am obţinut venituri de a- că în partid am găsit ade­
toate sentimentele ce mă Aici l-am înlîlnit pc to­ azi, cind este şeful unei prcapc 700.000 lei. Valoa­ vărata preţuire a omului.
animă laţă de cel rare varăşul Aurel Jurj, doctor brigăzi de zidari în ora­ rea zilei-muncă a crescut In partid m-am regăsit pe
m*a făcut OM. Nu mă re­ inginer şi i-am adresat ci- şul Deva, a tot meat La mereu şi odată cu ea ve­ mine ca medic. O să pară
fer, vă rcg să mă înţele­ teva întrebări. Baia Mare, Baia Sprie, niturile cooperatorilor. A- poate paradoxale in gura
geţi bine, la faptul că sînt i — Ce preocupări dc Baia de Aricş, Uricani a vcm, mulţi dintre noi, case unui medic uman aceste
inginer şi că o dată am prim ordin are colectivul tot urrat ( ite o treapta in construite acum, în anii cuvinte, clar acesta-i ade­
lost ucenic în şcoala pro­ dumneavoastră în prezent? cîştigaren experienţei dc noştri, avem aparate de vărul : prietenia cu omul,
fesională. Mă refer la — Micul nostru colectiv zidar radio, televizoare... Şi fie­ corectitudinea, comporta­
demnitatea dc om la care — iertaţi-mi modul anti­ In fiecare clin aceste a- care simţim cum devenim rea faţă de cl, ataşamen­
am fost ridicat, de-a lun- tetic în care vă răspund şezâri a pus cărămidă pes­ pe zi ce trece oameni cu tul. umanismul In înţele­
eul anilor, treaptă eu — arc preocupări mari. te cărămidă înălţind tot mai multe cunoştinţe, sul său profund, cu. dc la
treaptă, la nivelul ele în­ Este cunoscut faptul că blocuri frumoase, elegan­ oameni care lucrează pă- partid le-am învăţat. Aici
ţelegere a vremurilor mi­ cel de-al IX-lca Congres te, care ne-au devenit atît mînlul cu ajutorul ştiinţei, am simţit material şi în
nunate pe care le trăim. al partidului a pus in faţa de obişnuite. t’ n exemplu: toii coopera­ conştiinţă grija faţă de
a idealului în muncă şi siderurgici sarcina spori­ lată că din orice unghi torii o r e lucrează la gră­ om. adev.uata şi imensa
viaţă.. rii producţiei şi îmbogăţi­ il priveşti pc Ghena nu-l dina de legume au trecut grija.
Tovarăşul Oniga vor­ rea sortimentelor mai a- poţi vedea clocit in ascen­
beşte ni sentimentul o- Ies oţeluri aliate şi de siune
mnlui ridicat la demnita­ cablate. I*e această linie, — Acum va consideraţi
tea do om. Modestia sa de noi urmărim cu multă n- stabilit In Deva ? Anchetă realizată de :
comunist nu-l hsi â vor* t' nţie găsirea soluţiilor — Da. Aici m-am sta­
bir sen despre viaţa perso­ punicii obţinerea oţelului bilit şi aici voi rămînc. GH. PAVEL, C. ARMEANU,
nal,-, care am spune noi. dc rulmenţi cU mari di­ — Do ce v-nţi ales loc^
este un e:-.emr!u în .cest mensiuni. picşcum si a îm­ mai Deva ? Vn oraş. Oameni pe străzi. Viaţa işi urmează cursul normal, pulsaţia cotidiană. A DAVID. T. ISTRATE, GII. JURCA
sens. Cindvn. la virstn de • bunat *ţirii ; alităţii oţelu­ — Imi plac împreju­ Fiecare trecător Işi arc aspiraţiile şi năzuinţele sale. La fiecare desluşim un gînd către partid, un
II ani cl era orfan. D;,.r lui sili< ios pentru m opuri rimile, loturile... Ca oraş. sentiment dc dragoste şi recunoştinţă pentru toată frumuseţea vieţii noastre. Foto : V. OXOIL