Page 19 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA

LA A 45-.1 Marea cetate a metalului, denu­ ducere a gazului metan în aerul

mită azi pe dr ept cuvînt .inima de
Insuflat. In anul 19G2 s-a introdus
oţel a patriei", este una din minu­ PILON DE BAZA AL INDUSTRIEI la furnale aglomeratul sortat, care
natele creaţii ale poporului nostru a condus la creşterea productivi­
ANIVERSARE condus cu înţelepciune dc Partidul un singur furnal şi este utilizată Ing. NICOLAE AGACHI săvîrşit adevărate acte de eroism, tăţii lor cu 8 la sută şi la reduce­
Comunist Român. 23 August 1941,
rea preţului de cost cu 2,8 milioane
ziua eliberării de sub jugul fascist
Iei. In acelaşi an s-a însuşit tehno­
circa 10 !a sută din capacitatea de
îndemnaţi de comunişti, ei nu pre­
director general al C S.
ale
a găsit vechile uzine de fier'
statului din această localitate, în­ producţie. înainte deci, de a fi ne­ Hunedoara cupeţeau nici timp, nici foiţă pen­ logia de fabricaţie o aglomeratului
autofondant a cărei urmare a fost
voie su dăm o dezvoltare nouă in­
tru a învinge toate greutăţile în­
zestrate cu utilaje vechi şi rudimen­ un spor de G7.500 tone fontă şi o
«Urmare din pag. t) nizare, trăsături pe care le-a im­ tare, într-o star e dc înapoiere teh­ dustriei noastre grele, avem sarci­ ceputului şi a da viaţă unor agre­
primat întregului popor. De ase­ na de a pune în valoare potenţialul gate moderne, încă necunoscute în economie de 74.000 tone cocs. Pen­
menea, odată cu încheierea coo­ nică. întregul ansamblu industrial industrial metalurgic existent şi a- de producţie — a prilejuit punctul ţară. Primul mare furnal al ţârii tru creşterea durabilităţii cuptoa­
profilează azi siluetele zvelte ale perativizării agriculturii, ţărăni­ II formau 4 furnale de volum re­ mimc dc a pune în funcţiune cele de plecare al unei dezvoltări ne- de 450 m.c., fabrica nr. 1 dc aglo­ relor Martin s-au realizat îmbună­
noilor fabrici şi uzine, a zecilor mea a devenit o clasă nouă, omo­ dus şi unul transformat in cuptor* 5 furnale dc la U.K.II. care, dacă maiîntîlnite a tuturor* ramurilor e- merare a minereurilor, sistematiza­ tăţiri constructive, s-au aplicat noi
şi sutelor de unităţi industriale genă şi unitară. In acelaşi timp, de var, dintre care funcţionau doar «ir lucra din plin. ar satisface ne­ tonomiei naţionale. Pe drumul in­ rea şi reconstruirea întregii secţii tehnologii de lucru la întreţinerea
noi întreg cuprinsul patriei a de­ noua intelectualitate, legată trup unul. un laminor* de 800 mm, o oţe- voile întregului aparat existent, fur­ dustrializării socialiste, Combinatul vechi de furnale, uzina cocsochi- vetrelor şi s-au folosit materiale de
venit un imens şantier al cons­ si suflet de popor, are cele mai lăi ie electrică şi una Siemens Mar­ nizând Rcsiţci produsele pe care siderurgic de la Hunedoara a de­ mică şi toate celelalte secţii şi agre­ calitate superioară.
trucţiei socialiste. iargi posibilităţi de punere în a- tin cu cuploare de mică capac itate, astăzi te importă, $i ar asiguri venit un pilon din ce în ce mai gate construite pentru prima dată îmbunătăţiri, modernizări şi a-
Tabloul industrial al României plicare a cunoştinţelor şi capaci­ o secţie dc turnător ic şi cîteva ate­ buna dezvoltare a altor industrii". important In felul acesta, în pe­ Ia Hunedoara, sînt rezultatul unui daptări s-au făcut în fiecare secţie
sm. ialiste ne înfăţişează privelişti tăţii lor în slujba constr ucţiei so­ liere mecanice de întreţinere. Con­ Toi atunci a fost subliniată im­ rioada anilor 1948—1951, s-au efec­ efort deosebit al muncitorilor, in­ şi sector. Aşa incit astăzi, prin efor­
minunate, îneîntătoare. Ţinură şi cialiste diţiile de lucr u şi securitatea mun­ portanţa valorificării cit mai com­ tuat in linii mari construcţia şi mo­ ginerilor şi tehnicienilor din toate tul comun al proiectanţilor, con­
viguroasa noastră industrie chi­ cii la aceste agregate erau extrem plete a zăcămintelor de cărbuni din dernizarea vechilor agregate şi s-a marile uzine ale ţării, al oamenilor' structorilor şi siderurgiştilor, com­
mică. puternica industrie cons­ O caracteristică fundamentală dc grote. Majoritatea operaţiunilor Valea Jiului care. cu zăcămintele lărgit potenţialul lor de producţie. de ştiinţă şi proiectanţilor*, al între­ binatul apare o adevărată cetate de
tructoare de maşini, marile cen­ a societăţii noastre, este lărgirea cu volum mare de muncă se efec­ de minereuri de fier din munţii Intre anii 1951—1955, in lumina gului nosti'u popor*. metal, aşa cum a stabilit Conferin­
trale electrice, modernele combi­ continuă a democraţiei socialiste, tuau manual, necesitînd un efort Poiana Ruscă, putea forma un tot Directivelor celui de-al VI 1-lea Eforturilor depuse de partidul şi ţa Naţională a P.C.R., cu agregate
pai-tiriparca largă
a maselor- la
nate de prelucrare superioară a dezbaterea principalelor probleme fizic deosebit. industrial organic ; s-a arătat nece­ Congres al P.C.R., pentru lărgirea stalul nostru pentru continua dez­ moderne la nivelul tehnicii mondia­
lemnului sint numai cîtcva ele­ ale politicii interne si externe, la Abia în toamna anului 1945. la sitatea construir ii în acest centru capacităţilor de producţie existente voltare şi modernizare a capacităţi­ le, capabile să valorifice complex*
mente ale acestui măreţ tablou. Conferinţa Naţională a Partidului industr ial a unor fabrici de cocs şi construirea de noi obiective, in­ lor de producţie, pentru ca munca şi superior bogăţiile subsolului Văii
conducerea treburilor- obşteşti. metalurgic, noi linii dc laminoare, jiului si munţilor Poiana Ruscă.
Astăzi, fiecare din noi ne mîn- Cr eşte tot mai mult rolul statului Comunist Român, cind s-a arătat dustriei siderurgice i-au fost aloca­ oamenilor să devină tot mai spor­ Oamenii care lucrează aici, adevă­
drim cu furnalele, cuptoarele în organizarea, planificarea şi calea pe care trebuie să o urmeze oţelării ş.a.m d. Cu alte cuvinte, se te 80 la sută din fondurile de in­ nica şi mai productivă, colectivele raţii stăpîni ai Hunedoarei noi.
poate spune că Ia această dată a
Martin de marc capacitate, cu ln- conducerea economiei naţionale. poporul nostru pentru a transfor­ fost semnat certificatul de naşte­ vestiţii pe întreaga industrie. $i. de muncitori, ingineri şi tehnicieni sînt mîndri de tot ceea ce s-a con­
minoarele moderne, de înalt ni­ ma România dintr-o ţară agrară re al marelui combinat de astăzi. mai mult de 40 la sută din totalul i-au răspuns străduindu-se să dea struit şi înfăptuit prin munca lor.
vel tehnic din Hunedoara, cu fap­ Victor iile poporului nostru, ob­ înapoiată, într-un puternic stat in­ Pentru înfăptuirea hotărârilor lor, au fost îndreptate spre combi­ patriei cu noile agregate metal cit Acum, în preajma măreţei aniver­
tul că datorită gradului ridicat de ţinute sub conducerea înţeleaptă dustrial, a fost scoasă în evidentă partidului cu privire la reorgani­ natul de la Hunedoara. Paralel cu mai mult. mai ieftin si mai bun.
mecanizare a lucrărilor miniere, a partidului, sînt în acelaşi timp necesitatea dezvoltării industriei zarea şi sporirea producţiei de me­ modernizarea vechilor secţii. în a- In fiecare secţie şi sector, din în­ sări a 45 de ani de la înfiinţarea
o contribuţie internaţionalistâ la
munca în subteran este mai pro­ dezvoltarea sistemului mondial so­ metalurgice, şi îndeosebi, a uzine­ tal. oamenii muncii din Hunedoa­ ceastă perioadă a început construi­ demnul organizaţiilor de partid, au partidului, ei sint hotărîţi să facă
ductivă. mai frumoasă. lor* dc la Hunedoara. In raportul rea pe scară largă a unor* mari si fost studiate cele mai eficiente căi tot ce le stă în putinţă ca inima dc
cialist, la întărirea foiţelor păcii politic al Comitetului Central, pre­ ra au depus tot elanul şi capacitatea moderne agregate. Miile do munci­ şi mijloace dc creştere a indicilor
România socialistă este o ţară şi progresului întregii omeniri. zentat la conferinţă dc Gheorghc creatoare. tori. ingineri şi tehnicieni, construc­ de utilizare, de perfecţionare a pro- oţel a patriei să bată tot mai pu­
cu o economie dinamică, mulţi la­ In politica sa externă, România Ghcorghiu-Drj. se spunea : „La Actul de la II iunie 1948 — na­ tori şi sideiurgişti trimişi de partid ' tedeelor tehnologice. Incepînd din ternic. pentru înflorirea continuă a
teral dezvoltată, al cărei ritm de socialistă militează pentru întări­ U.F.JL iui funcţionează astăzi dccît ţionalizarea principalelor mijloace să făurească marele combinat, au 1959 s-au făcut încercări de intro­ României noastre socialiste.
dezvoltare o situează printre ce­ rea prieteniei si colaborării fră­
le mai înaintate din lume. In pre­ ţeşti cu toate ţările socialiste, pen-
zent, tînăra industrie socialistă
produce aproape de 10 ori mai Iru dezvoltarea relaţiilor cu toa­ riseră. Era pecetea anilor de muncă
mult dccît producţia industrială te ţările, indiferent de sistemul MINERI! RĂSPUND rodnică pc cate fiecare dintre ei o
lor politic, social şi de stat.
a anului 1938 din România bur- rta in suflet. La consfătuirea care
ghez.o-moşierească. Întreaga pro­ Aplicind în mod neabătut nor­ a avut loc, ei s-au prezentat ca un
ducţie industrială a anului 1938 mele de bază ale relaţiilor din­ monolit în jurul partidului, gata să
se realizează astăzi in circa 5 tre partidele frăţeşti, Par tidul Co­ înfăptuiască fără preget cuvîntul lui.
săptâmîni, a construcţiei de ma­ munist Român consideră drept o TOTDEAUNA S-a făcut atunci, la consfătuire, un
bilanţ rodnic al muncii minerilor şi
şini în 15 zile. a chimiei in 9 zile. înaltă îndatorire internaţionaliste, s-au trasat jaloanele viitorului".
de a-şi aduce o contr ibuţie tot maî
Concomitent cu dezvoltarea in­ mare la întărirea unităţii şi co­ «Sarcina principala — spunea che­
dustriei, a păşit pe drumul socia­ eziunii ţărilor socialiste, a mişcă­ Am pornit dc la sărăcie şi mizerie, IOSIF COTOŢ marea partidului — este majorarea
lismului. al marii producţii mo­ rii comuniste şi muncitoreşti, ca de la minele exploatate sălbatic, ne- miner, pensionar producţiei de cărbune astfel ca în
derne, şi agricultura ţării noastre. fiind un factor de bază al pro­ intreţinule, de In unelte rudimenta­ 1955 ea să crească cu 2,G ori mai mult
Cu încredere deplină în politica gresului social-conternporan, al re. Atunci. în anii de început — pen­ dccît în 1950". Cei chemaţi să înfăp­
partidului, harnica ţărănime a de­ luptei antiimperialiste, al salvgar­ tru că atunci în vara acelui 1944 a de la un capăt la altul, minerii au tuiască sarcinile viitorului măreţ şi
venit o clasă stâpină pe mijloa­ dării păcii in lume. început să se scr ie istoria nouă a dus-o cu ei in adîncurile pămîntu- luminos nu arătat că nu se vor opri
cele de producţie, pe munca şi Sărbătorirea celei de a 45-a a- patriei — partidul ne-a adresat lui, le-au fost îndemn în munca grea. In limitele planurilor, câ au în înimi
rezultatele ei. Ţărănimea coope­ nouă, minerilor, chemarea înflăcă­ Ea ne-a fost adresată apoi de la tri­ energie pentru mai mult. In cuvin­
ratistă participă activ la lupta niversări a creării Partidului Co­ rată de a scoate din adincunle pă- buna Conferinţei Naţionale a Parti­ tele conducătorilor de partid şi de
munist Român, are loc în condi­
pentru continua sporire a produc­ ţiile în care întregul nostru popor niintului cărbune mar mult şi mai dului Comunist Român din 1945. A stat minerii şi-au întrezărit viaţa şî
ţiei agricole vegetale şi animale, munceşte cu mar e entuziasm pen­ bun. Minerii n-au ţinut scama nici fost purtată de oameni în inimi de-a munca asa cum avea să fie, luminoa­
la asigurarea unui belşug de pro­ tru înfăptuirea luminoaselor per s­ de foame, nici dc sărăcia în care-i lungul anilor. Iar oamenii din Valea să şi îmbelşugată.
duse agroalimentare. Jiului au răspuns, ca unul singur,
pective deschise dc cel de-al IX- aruncase regimul burghezo-mosie- Anîi au venit, unul după altul, cu
In condiţiile dezvoltării meca­ lea Congres al partidului. Mili­ resc, ci şi-au unit lîndmile şi şi-au prin fapte. Curind, producţia dc căr­ o confirmare a dragostei minerilor
nizării şi chimizării lucrărilor a- oanele de oameni ai muncii de la înzecit eforturile. Patria avea nevoie buni a întrecut „vîrfu!" realizat in cel faţă dc partid, a încrederii fără
grirole producţia a crescut în ul­ oraşe si sate, mai strâns uniţi ca dc cărbune pentru refacerea indus­ mai .prosper*" an al regimului burghe- margini în cuvîntul partidului. In
timii zece ani cu 30,8 la sută, ceea oricîncl în jurul partidului drag. triei, pentr u ca să poată merge tre­ zo-moşieresc — 1938. Planurile anuale abataje tehnica nouă nu mai era o
ce a asigurat un belşug de produ­ a Comitetului său Central, înscriu nurile. $i producţia a început să au fost sistematic depăşite. Printre noutate, ci fapt cotidian, iar la .ziuă"
se pentru aprovizionarea popu­ in agenda vremii fapte în faţa crească de la o zi la alta. magherniţele în care trăiau minerii bucur ia şi belşugul au făcut casă
laţiei. a industriei cu materii pri­ cărora iţi tresaltă inima dc bucu­ In acele zile grele de început de c- au apărut siluetele blocurilor. La o- bună în apartamentul nou şi modern
me, crearea unor rezerve de stat. rie. Cu sentimentul mindriei pen­ ‘pocăr conducătorii partidului au ve­ rizont a început să se întrevadă ima­ al minerului. Trecutul a rămas unde­
precum şi unele disponibilităţi tru munca desfăşurată, harnica nit printre minerii flămînzi şî dez­ ginea văii bucuriei. Era o realitate va în amintiri, prezentul viguros şi MINERI IN ABATAJE
pentru export. noastră clasă muncitoare a rapor­ brăcaţi. printre minerii care trăiau vie, palpabilă. Am urcat una după trainic, viitorul luminos şi falnic,
Dezvoltarea în ritm ascendent a tat că sarcinile primului tr imes­ într-o neagră mizerie. Intîlnirile de alta treptele anilor* şi odată cu scur­ i-au luat locul. $i la fiecare cumpănă
economici naţionale a dus la creş­ tru al anului — pr imul din cadrul atunci, dîn noiembrie 1944 cu Gheor- gerea lor pe arterele de oţel ce lea­ de an. de plan, minerii au răspuns în veselia întipărită în priviri, în tur­
gă ţara cu Valea cărbunelui, minerii
terea an de an a venitului naţio­ cincinalului — au fost îndeplinite ghe Gheorghiu-Dej nu se vor şterge au trimis din ce in ce mai mult căr­ acestui prezent cu cifre mari. In lele moderne ale puţurilor, în noua GIGANŢII
nal. Pe această bază partidul şi şi depăşite. După trei luni de rod­ nicicînd din memorie. In acel no­ bune... 1955 au extras cu 2G,G la sută mai Preparaţie de cărbuni de la Coroeşti,
guvernul au luat măsuri importan­ nică activitate, planul producţiei iembrie, partidul a deschis mi­ mult cărbune decît planul, iar un in cetatea luminii dc la Paroşeni,
te pe linia înfăptuirii măreţului industr iale a fost depăşit cu 2,2 nerilor de pe Jiu ferestre spre lu­ Miez de vară fierbinte, 29 iunie deceniu mai tirziu cu 128,3 la sută îl simţi în fiecare nou bloc, în casa
ţel al ridicării continue a nivelu­ la sută, în timp ce productivitatea mină ... Să nu vă gindiţi numai la 1952. La Petroşani s-au intilnit mi­ mai mult. In acest deceniu minerii de cultură ce se înalţă semeaţă la HUNEDOAREI
lui de trai material şi cultural al muncii a atins un Indice de rea­ ziua de azi, ci şi la ziua de mrine, neri din toate bazinele car bonifere au făcut paşi mar i pe drumul mo­ Petroşani... Cuvîntul lui iţi dă aripi
celor ce muncesc. Comparativ cu lizare de 100,9 la sută. pentru câ va trebui să facem din a- ale ţârii. In această zi printre mineri dernizării şi mecanizării, pe drumul sâ înfăptuieşti viitorul trasat la cel
anul 1959. în anul trecut salar iul Remarcabile sint şi succesele cu ccaslâ vale a plingerii o vale a bu­ au venit din nou conducătorii parti­ arătat de partid. de-al IX-lea Congres, sâ deschizi
Pl iveşti in jur şî nu poţi să nu te
dului şi statului nostru. Minerii care
real a fost cu 35 la sută mai ma­ care cinstesc glorioasa aniversare curiei" — a spus atunci Gheorghe cu opt ani în urmă munceau în con­ gîndeşti la acela caic de 45 de ani minele de la Paroşeni, Bărbăteni şi CORNEL COVALIOV
Ghcorghiu-Dej. Nu era o promisiune,
re. Totodată au crescut venitu­ toţi oamenii muncii din regiunea ci o chemare... diţii neomeneşti, care trăiau în mi­ ne îndrumă neabătut paşii spre bu­ lâvczeni, să modernizezi adîncurile secretar al Comitetului de
rile cooperativelor şi pe această Hunedoara. Iia toate întreprinde­ Această chemare a cuprins valea zerie, erau acum alţii. Parcă întine­ curii, partidul nostru drag. II simţi cît ţine Valea, să ridici din temelii partid dc la I.C.S. Hunedoara
oraşe.
bază. veniturile ţăranilor Faţă dc rile regiunii sarcinile de plan din
anul 19C4, în anul 1905 acestea au primul trimestru au fost îndepli­ Revederea cu Hunedoara oferă as­
fost cu 1 miliard 300 de milioane nite şi depăşite. tăzi vizitatorului un peisaj emo(i< -
lei mai mari. Ca urmare a muncii entuziaste Cultura a primit o noţiune largă, La căminele culturale, casele de
desfăşurate, harnicii miner i, srde- cuprinzătoare. Cind vorbim despre cultură, biblioteci au avut şi au Ioc liant. Pc locurile unde ştiam că od
Fiecare familie, fiecare om al şcoli şi institute, cluburi şi cămine, CIMP LARG nioară exista doar o căsuţă pitii
muncii simte azi în viata de zi cu rurgişti, constructori, forestieri şi case de creaţie, cinematografe, tea­ simpozioane pe teme cum sint : timid în dosul bălăriilor, sc înali *
zi tot crea ce partidul şi Guvernul ceilalţi oameni ai muncii au pro­ tre. biblioteci, spunem cultură, cind „Imagini ale unui trecut glorios", seri acum blocuri semeţe, cartiere între*;
literare — „Recunoscători partidului”
dus peste plan zeci dc mii de tone
an făcut pentru un trai mai bun. fontă, oţel, laminate finite pline, vorbim despre manuale şi cărţi, des­ şi „Eroismul constructorilor comu­ Acolo unde nu fusese cîndva ninn
mai fericit si îmbelşugat. se profilează astăzi siluetele impu­
cocs şi semicocs, cărbune brut pre artişti amatori şi profesionişti, nismului" ; montaje literar-muzicale
Marile transformări care an a- extras, minereu de fier', cantităţi despre elevi, studenţi, profesori, DE AFIRMARE — J c slăvim, partid iubit", „Inima nătoare ale instalaţiilor şi agregat'
vut loc in viaţa economică a ţării importante dc cherestea, un mare spunem cultură. Măsurile luate de cîntă" ; cicluri de filme artistice şi lor siderurgice. Această dezvoltai ■
an schimbat calitativ şî structura număr de mnşini-unclte şi multe partid pentru stimularea şi dezvol­ documentare din producţia na­ impetuoasă a oraşului nc impresii
sociald. au dus la întărirea conti­ alte produse. Sint realizări ce re­ tarea activităţii ştiinţifice, de cerce­ minerii trăiau în prof. CORNEL STOICA ale poporului cin- ţională. ncază îndoit, întreit, însutit mai n-
nuă a orînduirii noastre de stat flectă hotărîrea cu care colective­ tare, de apropiere a ştiinţei dc pro­ condiţii din cele tate in poezie, In programele artistice, simpozioane Ies pc noi, constr uctorii, care ai i
socialiste. Au fost lichidate defi­ le de muncă din regiunea noastră ducţie. fac ca „..Ştiinţa să devină o vicepreşedinte al Comitetului exprimate in lu­ şi seri literare, în lucrări dc literatură, participat efectiv la înălţarea Hun
nitiv clasele exploatatoare. Clasa dau viaţă măreţelor sarcini tra­ însemnată forţă de producţie, un mai grele, a deve- exccutlv al sfatului popular regional crări de artă de artă plastică sau muzicală, în toa­ doaiei socialiste. Tn minte îmi năv,
muncitoare, stăpină pe munca sa, sate de partid. factor hotărîtor al mersului înainte nit azi centru uni- ____________ plastică, muzical- te este prezentată viaţa nouă a ora­ lese o mulţime dc imagini, amintii
...Era în 1950. întreprinderea dc
si-a sporit rîndurilo, a crescut ca­ Totodată, oamenii muncii de al economiei şi culturii, al întregii versitar. coregraficc. Sint şelor şi satelor noastre, recunoştinţa construcţii abia luase fiinţă. Exp
pe ogoarele patriei desfăşoară în societăţi socialiste — cum sublinia Sîntem martorii unor participări semnificative în acest sens lucrările fată de Partidul Comunist Român,
pacitatea de mobilizare, spiritul tovarăşul Nieolac Ceauşcscu, secretar ricnţâ puţină, condiţii dc pionierat,
ritm susţinut activitatea pentru intense la viaţa culturală ce se des­ editate pe plan regional — „Tinereţe cel caic nc conduce sigur paşii spre
de disciplină şî puterea de orga- asigurarea belşugului recoltelor' general al C.C. al P.C.R., în expune­ făşoară în cluburile şi căminele cul­ fără bătrâneţe'', „Am crescut cu tine, noi victorii. Sînt deosebit de semni­ dar o voinţă puternică, sădită în
viitoare. rea cu privire la îmbunătăţirea orga­ turale, în casele de cultură. Pe în­ Hunedoarâ", „Poartă-ţi Mureş ape­ ficative, in acest sens. ver surile poe­ nimi de comunişti, caracteriza cole
tivul nostru de constructori. La 0
nizării şi îndrumării activităţii de
In această zi. cind partidul ani­ tinsul regiunii noastre există niai le" — comunicările făcute în cele tului, lumedorean, Ion Drăgânescu iulie 1950 au început săpăturile ^
versează 45 de ani de viaţă, gîn- cercetare ştiinţifică. mult de 500 de cămine culturale, din două sesiuni ştiinţifice ale muzeelor publicate in culegerea „Am crescut fumatul dc 450 mc, pentru ca la nu­
durile şi inimile oamenilor muncii Intr-o etapă istorică relativ scurtă, care aproape jumătate construcţii din regiunea noastră şi altele. cu tine, Huncdonră":
se îndreaptă cu toată dragostea şi în ţara noastră a fost generalizat în- noi; bibliotecile aşezămintelor cultu­ Măreţul eveniment pc carc-l săr­ „Cind zilnic maşina şi strungul mai doi ani, primul marc furnal ,d
r ecunoştinţa către cel care ne este văţămîntul de 8 ani şi se pregătesc rale dispun de un fond de cărţi care bătorim — cea de-a 45-a aniversare porneşti ţării să elaboreze cca dinţii şarjă dc
păr inte drag, conducător iubit — condiţiile necesare pentru prelungi­ întrece cifr a de 2 milioane ; întreaga a creării Partidului Comunist Român Când şcoli şi oraşe sau fabrici fontă. In 1954 a intrat în product ?
Partidul Comunist Român, către rea duratei şcolarizăr ii, ridicării pc regiune a fost cineficată. — este întimpinat într-o atmosferă fabrica dc aglomerare menită să coi -
Comitetul său Central. Pentru tot o treaptă superioară a întregului in- Au devenit astăzi fapte cotidiene dc marc entuziasm. Pe tot cuprinsul clădeşti, tribuie la obţinerea unor indici înalţi
ceea ce a făurit în ţară, pentru văţămînt Cît s-a realizat în dome­ ca bibliotecile, librăriile, sălile de l egiunii, pînă in cele mai îndepărtate Cînd ari sau cind seceri pc un lan de utilizare a furnalelor, la reduc -
viitorul luminos şi minunatele niul acesta ne-o spun cifrele, faptele. spectacole, să fie frecventate de un sate, se organizează întreceri ar tisti­ frcniătind. rea continuă-a consumului de coci.
perspective pe care le-a deschis In regiunea noastră dispunem de a- mare public. Activitatea celor* peste ce ale pionierilor şi şcolarilor, con­ Peste un an constructorii au rapor­
proape 1.000 de unităţi de învâţâmînt clusuri şi festivaluri artistice, cu Păstrează oriunde partidul tat partidului o nouă victorie : dan »
României socialiste, întregul po­ 30.000 de artişti amatori, cupr inşi in
in care sint cuprinşi peste 120 000 de în gînd". 1 în folosinţă a primei baterii de coi
por înalţă imn de glorie şi recu­ elevi. Numai in clasele V-V11I frec­ peste 1.800 de formaţii, cit şi cea des­ participarea formaţiilor de amatori. .. E greu să cuprinzi in cîteva n o­ cu o capacitate anuală dc 250.0(30
noştinţă partidului. Clasa munci­ ventează de peste 8 ori mai mulţi e- făşurată de instituţiile profesioniste Este grăitoare însăşi deviza sub care duri dezvoltarea pc care a luat-o In- tone.
de artă, se dezvoltă mereu ascendent,
Anii celui de al doilea cincinal au
toare, harnicul nostru popor, îşi levi decît er au înscrişi în anul 1938. bucurindu-se de îndrumarea perma­ s-au desfăşurat aceste entuziaste ma­ văţămîntu! şi cultura în regiunea îmbogăţit şi mai mult peisajul in­
exprimă cn toată tăria hotărîrea In ultimii cinci ani, numărul elevi­ nentă a partidului şi statului nostru. nifestări ale dragostei faţă dc partid noastră. Dai* sc pot sublinia dragos­
lor a crescut cu aproape 50.000, iar tea şi optimismul cu caic oamenii dustrial al Hunedoarei. A intrat i
de neclintit de a ridica pe cuinii al celor care-i instruiesc — învă­ Caracter istic zilelor noastre e pa­ şi patria noastră socialistă — „Slavă muncii participă la îmbogăţirea vie­ producţie un nou furnal, o oţclăiic
tot mai înalte măreţul edificiu al ţători si profesori — depăşeşte cifra siunea pentru nou, pentru valorifi­ partidului4'. „Te slăvim, partid iu­ ţii lor spirituale, cîmpul lor larg dc electrică, noi cuptoare Martin, lanu-
României socialiste. de 5.100. Petroşaniul, locul în care carea tradiţiilor dc muncă şi lupt^ bit" etc. afirmare. norul bluniing, cel dc G50 mm etc.
Pe şantierele deschise în anii ,şe.
serialului, constructorii hunedorenl
au obţinut alte succese. In perioada
anilor 19G0-1965 s-au dat în folosin­
potenţialului productiv al pumintu-
ţă G.248 apartamente şi alte num -
CHEZĂŞIE A VIITOARELOR IZBINZI lui. De aceea, vom continua acţiu­ cultural.
roase construcţii dc interes soc ia -
nea de extindere a suprafeţei ocu­
pate cu vie. Un accent deosebit vom Cu fiecare obiectiv intrat în funr.
pune pe creşterea gr adului dc meca­ ţiune colectivul nostru se maturiza,
nizare a lucrărilor agi icotc, (în pre­ câştiga tot mai multă experienţa.
In anul 1950 cîteva zeci dc fami­ M1HAI DOBÎRTA in dezvoltarea zootehniei, a Icgumi- zare, din cele 400 familii care lucrea­ zent acest obiectiv este realizat în Chemarea adresată de partid dc i
lii de ţărani din Cistei, ne-am unit preşedintele cooperativei culturii şi viti-pomicultur ii, in creş­ ză în cooperativă, 3G4 si-au construit proporţie de 80 Ia sulă), pc chimizare termina şî da în folosinţă înainte do
efortur ile şi pâmîntul urmînd cu în­ agricole dc producţie din terea an dc an a veniturilor coopera­ case noi. Numai în anul trecut G5 şi mărirea suprafeţelor irigate, ca termenul planificat noile obiective t
credere deplină cuvîntul partidului, Cistei, raionul Alba tivei şi a ţăranilor cooperatori. In cooperatori si-au cumpărat garnituri lactoii esenţiali oi agriculturii mo­ găsit un larg ecou in rîndurile noa s­
care ne îndemna la făurirea unui prezent aveni în proprietate obşteas­ dc mobilă. In cclc două sate există derne. Practicând o agricultură in­ tre. Dacă pentru executarea furnalu­
trai mai fericit, la creşterea bunăs­ că 425 bovine, 300 ovine şi peste 1G0 184 aparate de radio. $coala nouă tensivă şi imbinînd în mod judicios lui de 450 m c., au fost necesare :H
tării si la o viaţă prosperă. La în­ am reuşit sâ învingem greutăţile, porcine. Grădina de lcgunic am ex- care a fost r idicată prin contribuţia ramurile de producţie, vom reuşi să dc luni, furnalul nr. 7 (deşi la aee^t
ceput nu aveam prea multe bogăţii, furând din cooperativa noastră o u- tins-o la 30 hectare, 21 din acestea cooperatorilor completează peisajul dublăm veniturile băneşti compara­ colos au fost necesare multe lucrări
fondul de bază însumind abia 28.00U nilate tot mai puternică şi înfloritoa­ fiind irigate. Pe terenuri situate in înfloritor al satului nostru dc azi. tiv cu cele obţinute în 1965, rapt cc anexe) a fost construit In 19 luni, iur
lei. Eram stăpîniţi însă de dorinţa re. Călăuza sigur ă in tot ceea ce am pantă, care produceau cel mult 2.000- Imaginea tabloului pc care în­ nc va permite să sporim simţitor ccl la care lucrăm in prezent arc i n
sinceră de a materializa hotărîrea înfăptuit au fost documentele ela­ 3.000 kg. iarbă la hectar, am plan­ scriem succesele noastre este şi mai valoarea zilci-niuncă, astfel incit pe termen de execuţie şi mai niic — !B
pe care am luat-o la îndemnul parti­ borate de partid cu privire la dez­ tat 59 hectare cu pomi fructiferi şi semnificativă dacă avem în vedere această bază, să crească neîncetat ni­ luni. Asemenea exemple pot fi date i
dului. Ne creştea inima de bucurie voltarea intensivă şi multilaterală a 30 hectare cu viţă de vie in terase. perspectiva. Pornind de la sarcinile velul de trai al ţăranilor cooperatori. dc la oţelării, fabrica dc aglomera
constalind cu satisfacţie câ fiecare agriculturii, la consolidarea secto­ Toate acestea au contribuit la spori­ pc care Ic-a trasai Congresul al îmbogăţind permanent experienţa re etc.
an marca o nouă treaptă urcată pe rului cooperatist. Pe baza orientării rea avuţiei cooperativei, valoarea n- IX-lea al partidului, ne-am făurit pe care am acumulat-o. sîntem si­ Cei aceeaşi încredere şi entuzias:n
calea consolidării economice şi orga­ date, nc-am străduit să valorificăm verii obşteşti însumind mai mult dc planuri mai îndrăzneţe. In principal guri că planurile de viitoi* vor de­ muncesc constructorii noştri pentt j
nizatorice a cooperativei. Drumul cît mai deplin condiţiile pe caic le 3.200.000 lei. ne vom îndrepta eforturile spre creş­ veni realitate. Chezăşie a tuturor în­ înfăptuirea obiectivelor măreţe ştab -
străbătut nu a fost insă neted. Dar, avem pentru cr eşterea producţiei ve­ Care este semnificaţia cifrelor res­ terea ponder ii z^.'tehniei în ansam­ făptuirilor de pînă acum şi a celor lite de cel de-al IX-lcn Congres ; 1
cu sprijinul primit din partea statu­ getale şi animale, să ridicăm pe a- pective pentru viaţa cooperatorilor blul producţiei şî a veniturilor rea­ ce voi urma, stă munca plină dc partidului Furnalul nr. 8, fabrica c e
lui, care ne-a pus Ia dispoziţie trac­ ceastă cale eficienţa economică a în­ şi ce a însemnat înfăptuirea obiecti­ lizate de cooperativă. Tn această di­ răspundere şi pricepere cu care co­ clolomitâ. lucrările de Ia laminorul
toare, maşini agricole moderne, în­ tregii activităţi a cooperativei. velor stabilite de partid ? Satele Cis- recţie vom urmări creşterea efecti­ muniştii din cadrul cooperativei ştiu dc 800 mm, cele peste 900 de aparta­
Energic — lumină — ştiinţă. grăşăminte, materiale dc construcţie Expresia grăitoare a mersului nos­ lei şi Obreja, unite într-o singură velor si ridicarea lor calitativă. A- să iniţieze şi să finalizeze orice ac­ mente, sint doar cîtcva din obiecti­
şi credite, prin hărnicia şi entuzias­ tul înainte sc concretizează in spori­ cooperativă, s-au transformat din vem încă însemnate rezerve nevalo­ ţiune menită sâ contribuie la consoli­ vele care vor fi elate in folosinţă fi­
Foto : V. ONOIU mul cu care au muncit cooperatorii rea producţiei la culturile cerealiere, temelii. In anii de după cooperativi­ rificate în ceea ce pr iveşte spor ir ea dai ea cooperativei agricole. nul acesta.
\