Page 21 - Drumul_socialismului_1966_05

PROLETARI DIN TOATE TARILE; UNIŢI-VA1

Sub conducerea Partidului

Comunist R o m â n , înainte spre

desăvîrşirea construcţiei socia­

lismului în scumpa noastră

patrie !

In sala Palatului Re­ nerea ..Partidul Comu­
publicii a avut loc sîm- nist Român - conti­
bâtă după amiază adu­ nuator al luptei revo­
narea festivă organiza luţionare şi democrati­
tă cu prilejul aniversa ce a poporului român,
rii a 45 de ani de la al tradiţiilor mişcării
crearea Partidului Co­ muncitoreşti şi socia­
munist Român. liste din România",
Pe fundalul scenei, Urmărită cu o deose­
străjuite de steaguri bită atenţie, expunerea
roşii şi tricolore, se a fost subliniată în re­
văd datele festive petate vinduri dc aplau­
1921 1966 şi inscripţia ze puternice şi înde­
Trăiască cea dc-a 45-a lungate ale asistenţei.
aniversare a Partidului După încheierea expu­
Comunist Român". nerii, minute in şir ră­
ia adunarea festivă sună urale şi ovaţii in
au luat parte nume cinstea partidului.
roşi membri de partid In încheierea adună­
din anii luptei ilegale, rii festive a fost pre­
conducători ai organi­ zentat un program ar­
zaţiilor de masă şi in­ tistic.
stituţiilor centrale, ac­ Spectacolul a evocat
tivişti de partid, repre­ lupta dc veacuri a po­
zentanţi ai oamenilor porului nostru pentru Dragi tovarăşi, al luptei revoluţionare in complexitatea sa; să nii muncii fură deosebire de naţionalitate, sub citatea creatoare a poporului român au asigurat,
in ciuda împrejurărilor istorice vitrege, dezvol­
con.încerca partidului comunist, cit şi activitatea
pornească de la analiza ştiinţifică a realităţii so­
muncii din întreprin­ libertate şi progres so­ Sărbătorim azi împlinirea a 45 de ani de la ciale, să înfăţişeze faptele mi după dorinţele su­ celorlalte forţe progresiste, trebuie să ţinem seama tarea continuă a foiţelor de producţie, progresul
derile şi instituţiile bu- cial. pentru indepen­ crearea Partidului Comunist Român — eveniment biective ale oamenilor, nu după nevoi politice dc şi dc împrejurările grele în rare s-a desfăşurat vieţii materiale şi spirituale a României. Datorită
cuveştcnc. oameni de denţă şi unitate naţio de importanţă istorică în mişcarea revoluţionară moment, după criterii de conjunctură, ci aşa cum această luptă, dc iuriunrea pe caic a exercitat-o acţiunii legilor obiective ale dezvoltării societăţii,
ştiinţă, cultură şi artă. nală. In timp ce pe din ţara noastră, care a dat un nou avint luptei s-au petrecut ele, corespunzător adevărului vieţii. asupra mişcării revoluţionare o serie de factori in­ precum şi luptei necurmate a forţelor soiiale avan­
de eliberare socială şi naţională a maselor largi ale
generali şi ofiţeri su­ fundalul scenei sini inlrcguliii popor pentru făurirea României libere Este necesar să se» analizeze şi să se aprecieze cn terni şi externi din acea vreme. Reorganizarea re­ sate, poporul nostru a mers mereu înainte, dove-
periori. proiectate imagini des­ şi independenle. maximum de obiectivitate contribuţia pe care a centă. in lumina criteriilor stabilite de Congres, a dindu-se în decursul veacurilor un puternic lador
de progres si civilizaţie în ul castă parte a lumii,
„Muzeului de istorie a Partidului Comunist, a miş­
adus-o fiecare militant, la timpul respectiv, in miş­
pre momentele de sca­
Erau prezenţi şefi ai Crearea Partidului Comunist pe buza ideilor carea muncitorească, in viaţa poporului. Valoarea cării revoluţionare si democratice din România* adneîndu-si contribuţia la tezaurul creaţiei mate­
mă din istoria patriei,
misiunilor diplomatice recitatorii dau glas înaintate ale marxism-leninisinului,ca detaşament cinei istorii cu adevărat ştiinţifice constă in înfă­ constituie un început bun Va trebui, desigur, să riale şi spirituale a popoarelor, Iu înflorirea ge­
acreditaţi în Republica de avangardă al clasei muncitoare, reprezintă o ţişarea obiectivă a faptelor, in interpretarea lor se continue muma de cerc claie în vederea îmbu­ niului uman.
gîndurilor înflăcărate etapă superioarei în mişcarea revoluţionară şi de­ justă, constituind astfel o oglindă a conştiinţei de nătăţirii continue a prezentării faptelor şi docu­
Socialistă România. Nenumărate pagini din istoria ţării noaslro sini
ale lui Băle eseu, Kogăl- mocratică din România. sine a poporului, a c laselor înmânum hind expe­ mentelor din nu-zeu. astfel incit ele să redea cit pline de luptele rcvohilionarc ale ţăranilor, lirqo
Ora 17. Primiţi cu niceanu, Eminescu, A- Partidul Comunist este continuatorul luptelor rienţa de viaţă şi ele luptă a maselor şi a condu­ mai complet şi veridic istoria revoluţionară clin veţilor. meşteşugarilor, cârluriirilor. păturilor largi
puternice aplauze şi cătorilor ţara noastră. ale poporului care s-au ridicat dc-a Imunii secole­
lecsandri. Coşbuc. ale seculare duse de poporul român pentru neatirna-
urale. in prezidiu iau cărturarilor de frunte, rea ţârii, pentru formarea naţiunii române şi a Drumul străbătui de forţele revoluţionare ale Bogată in fapte măreţe si evenimente politice lor. in repetate muluri, împolriva asupririi şi ini
loc tovarăşii Nicolae însufleţiţi dc patrio­ statului naţional unitar, pentru accelerarea pro­ poporului, de Partidul Comunist iui a fost întot­ lemaix abile, exprimind devotamentul neclintit al pilării străine, pentru dreptate socială, pentru u*?â-
comuniştilor pentru cauza poporului, înaltul lor
deauna r.ctecUşi drept. în procesul luptei dc» clasă,
Ceauşcscu, Chivu Stoi­ tism. gresului social şi înaintarea României pe calea c i " al consti ucţiei socialismului, au trebuit să fie în patriotism, istoria partidului nostru reprezintă un liruurea patriei. Dalorilâ puternicei ascuţiri a con­
ca. Gheorghe Apostol, Sini evocate apoi .vilizaţîei. fiinţe multe piedici şi greutăţi, au apărut lipsuri puternic mijloc de educare a membrilor săi, a în­ tradicţiilor economice şi socialo, ca urmare a apo-
Istoria mişcării muncitoreşti, a Partidului Co
Alexandru Birlădeanu. momente importante inuni.st, este legată indisolubil de dezvoltarea eco­ şi greşeli, au avui loc şi insuccese. In nudul clasei tregului |>opor, in spiritul glorioaselor tradiţii ale r11ici relaţiilor de producţie capitaliste, secolul a)
XlX-lca este dominat în ţara noaslră de puternic'-'
Alexandru Drăqhici.
din istoria mişcării nomică, politică, ştiinţifică si culturală a ţârii, de frămînlări revoluţionare. Răscoala populară con­
Petre Borilâ, Constan­ muncitoreşti socialiste progresul forţelor de producţie, de acţiunea legi­ dusă de Tudor Vlodhnirescu, revoluţiile burghezo-
tin Dragau. Alexandru din România, precum lor sociale obiective şi a diferiţilor factori interni democratice de la 10-10 din Ţara Românească. Mol­
Moghioroş. Gheorghe şi externi care au influenţat istoria României în­ dova şi Transilvania, unirea Moldovei cu Ţara
Şi actul de importanţă
Rădulescu. Lconlc Râ- istorică al făuririi ţelegerea rolului pe care l-a jucat partidul în di­ Românească în 185b şi formarea stalului na­
uiu. Leontin Sâlăjan, Partidului Comunist ferite etape necesită analiza aprofundată a pozi­ ţional român, relorma agrară din- 1061. cu­
ţiei claselor şi forţelor sociale faţă de evenimentele
cerirea independenţei naţionale în 1877, au sti-
Ştefan Voilcc, losil
Român, eroica luptă a cruciale ale istoriei ţârii, examinarea activităţii mi­ mulat mersul înainte al societăţii, creşterea forţe­
Banc. Maxim Berghia- comuniştilor pentru in­ litanţilor revoluţionari, a oamenilor politici în lu­ lor de producţie ale ţării. In a doua jumătate a se­
nu. Petre Blajovici. Du­ teresele vitale ale po­ mina intereselor şi tendinţelor claselor pe care colului al XlX-len, odată cu dezvoltarea relaţiilor
mitru Colin, Florian porului, pentru elibe­ le-au reprezentat. de producţie capilalisle în ţara noaslră are loc ţiv
Dănălache. Janos Fa- rarea de sub jugul fas­ Istoria luptei clasei muncitoare, a mişcării so­ cepului creării înduslriei. In procesul apariţiei si
zekaş, Mihai Cere, Pe­ cist, pentru înfăptuirea cialiste a Partidului Comunist trebuie prezentată dezvoltării înduslriei capilalisle asislăm la naşte­
rea unei noi clase sociale — proletariatul, căruia
tre Lupu, Ilie Verdet. revoluţiei populare şi în contextul vieţii economice şi sociale generale a i-.i revenit misiunea istorică de a duce moi dc-
Vasile Vîlcu. Mihai Da- ţârii, in slrînsă legătură cu activitatea celorlalte
construcţia socialismu­ forţe revoluţionare, democratico şi progresiste care parle lupta revoluţionară a poporului, de a eli­
Ica. Manea Mănescu, lui. au contribuit la dezvoltarea soc ietăţii Numai ast­ bera întreaga • societate dc exploatare şi asuprire,
Vasile Patilinct. Virgi) In încheiere, în ma­ fel putem avea o imagine reală, multilaterală a dc a inaugura epoca droplălii sociale.
Troliu. Constanta Cră­ vieţii sociale din România, putem înţelege în toată Existenta formelor de producţie feudale în agri­
rea sală au răsunat a-
ciun, llie Murgulescu. amploarea sa lupta revoluţionară a poporului ro­ cultură slînîcnea dezvoltarea relaţiilor de produc­
cordurile Internationa mân pentru democraţie pentru pace şi progres so­ ţie capilalisle la sale, Irinn evoluţia inlregii econo­
Gheorghe Gaston Ma­ lei. cial, rolul jucat de clasa muncitoare, de partidul mii In aceste condiţii, lichidarea proprietăţii mo­
rin. Roman Moldovan. Asistenţa a răsplătit său ele avangardă in desfăşurarea vieţii politice, şiereşti si împroprietărirea ţăranilor se ridica cu
Constantin Pirvulescu, în transformarea revoluţionară a societăţii. o deosebită acuitate, ca o problemă fundamenlală
cu îndelungi aplauze
Gheorghe Stoica. Mi- programul artistic, cate Iutei pictarea ştiinţifică, obiec tivă a evenimente­ a progresului societăţii.
hail Cruceanu. Gheor­ lor -soeial-ixilitice în toată complexitatea lor, poate In a doua jumălalo a secolului al XlX-lca are
a reunit interpreţi de
ghe Vasilichi. Alexan­ frunte ai teatrelor bu- fi făcută numai in lumina materialismului dialec­ loc pătrunderea capitalului străin in industria Ro­
dru Sencovici. Ion Ni- cureştene. solişti ai o- tic şi istoric, cea mai înaintată concepţie despre mâniei, acapararea pi mcipalclor ramuri ale aces­
lume şi viaţă. Pe această bază putem aprecia în
culi. Petre Constanti- teia. Trusturile imperialiste străine imprimă un ca­
perei, formaţii ale an­ mod just drumul lung şi greu străbătut de foiţele racter unilnlcrnl economiei, urmărind transformarea
nescu Iaşi. Ion Pas. Ion revoluţionare şi progresiste ale poporului, evoluţia
samblurilor Armatei, ţării intr-o sursă dc maiorii prime ieftine şi o piaţă
Popescu-Puturi, Costa- „Ciocîrlia" şi „ Perim- clasei munr iloare ele la naştere şi pînă la trans­ de desfacere pentru produsele lor, se amestecă in
clie Ţiulescu. Zaharia formarea ei în clasa conducătoare a societăţii. în
ţa". treburile interne ale României, ştirbind grav inde­
Tunase, lancu Olteanu principala foiţă socială a naţiunii socialiste, glori­ pendenţa şi suveranitatea ţării.
Regia artistică a oasa istorie a Partidului Comunist Român
Şi alţi vechi militanţi programului■ a aparţi­ întreaga istorie a ţârii demonstrează că poporul Dezvoltarea forţelor de producţie şi schimbările
ai mişcării muncito­ polrecuIc în relaţiile de producţie au dus la iian«-
nui lui Horea Popcs- muncitor, forţele sale revoluţionare, progresiste şi
reşti, membri ai C C. patriotice au înfăptuit toate marile transformări formări adinei în structura de clasă a socielâţii.
al P C.R , primii secre­ cu, conducerea muzica­ revoluţionai e, au asigurat mersul înainte al socie­ Chiar şi după reforma agrară din 1864 si alte re­
lă lui Dinu Sielian, forme cu caracter burghezo-dcniocralic, moşicrimea
tari ai comitetelor re­ conducerea coregrafică tăţii noastre continua sâ deţină puternice poziţii în economii
gionale de partid, pre­ Toate momentele importante din viaţa patriei
lui Gheorghe Baciu, naţională şi în viaţa politică a larii; la sfiişilul se­
şedinţi ai sfaturilor noastre smt legate de lupta maselor, a întregului colului lrecul, posle jnmălalc din loialul' supra­
montajul cinematogra­ popor — motorul progresului social, adevăratul
populare regionale fic lui Mirel 11 ieşti. făuritor al istoriei României. feţei uillivabile a ţării se afla iu slăpînirea ma­
Adunarea festivă a rilor proprietari funciari Fiind legală de o lormâ
Din partea Comite­ In marile bătălii sociale şi naţionale, din nudul
(ost deschisă de tova­ tului Central al P.C R.. maselor largi populare s-an ridicat şi se ridică mii de proprietate şi de relalii do producţie învechite,
răşul Constantin Pîrvu- artiştilor le-au fost o- si mii de luptători revoluţionari, militanţi şi con­ depăşite isloriceşie, mosiorunea ronslilui* rlosa cea
lescu. ducători politici de scamă. Identific îndu-se cu idea­ mai reacţionară a socielăţii, ea se opunea cu in-
leii te tlori. verşunaic oricăror reforme si schimbări progre-
In ovaţiile celor pre­ lurile maselor, cu interesele naţiunii, ridieîndu-se sisle $i democratice.
(Agcrpres) la nivelul înţelegerii cerinţelor obiective ale dez­
zenţi a luat cuviit- voltării sociale, al cunoaşterii ştiinţifice a legilor Masele ţărăneşti, lipsiic de pămînl şi de drep­
tul tovarăşul Nicolae Adunarea festivă a luptei de clasă, ei pot îndeplini un rol important turi poliiico, supuse exploatării duble a moşie­
Ceauşcscu. secretar ge­ fost transmisă la postu­ în organizarea şi conducerea luptei revoluţionare, rilor şi arendaşilor capitalişti; vital interesate in
lichidarea proprietăţii moşiereşti, se ridică conb-
neral al C.C. al P.C.R rile noastre de radio şi aducind astfel o contribuţie preţioasă la progresul nuu 1it luplă împotriva claselor exploatatoare, pen-
care a prezentai expu­ televiziune. societăţii. Marxism-leninismul ne învaţă că activi­
tatea diferiţilor militanţi, personalităţi revoluţio­ Iru reforme economico şi democratice, pentru r>
nare şi politice, poate fi prezentată in mod just nu­ viaţă mai bună. Ţărănimea reprezenta o puternică
mai în strinsă legătură cu c laşa socială căreia îi forlă progresistă a societăţii, dar. datorită lipsei
aparţin Numai astfel vom evita atît exagerarea do organizare, ca nu-şi puica muie incă în valoare
meritelor unor militanţi, cit şi negarea contribu­ întregul potenţial revoluţionar
ţiei lor la lupta pentru dezvoltarea socială Nici Extinderea relaţiilor capilalisle, procesul de dez­
un conducător, oricit de proeminent, nu poate fi voltare o înduslriei fac să crească rolul burghezim
prezentat drept singur făuritor al evenimentelor *i v 'Mâ nolihcă ş, socialii a ţării. Clasa capitalista
istorice, fără ca aceasta să ducă la zeificarea lui, ora mlorcsală in dezvoltarea economiei industriale
la negarea rolului maselor, al poporului. a comerţului şi transporturilor, în folosirea ştiin­
(N PflSSHfl A 5-a : Aprecierea activităţii militanţilor revoluţionari ţei şi tehnicii in producţie, ceea ee corespundea
trebuie făcută ţinîndu-se seama de contribuţia şi muncitoare, al partidului s-au găsit insă totdeauna mişcării revoluţionare din România, ale luptei e- cernitelor obiective alo progresului socielăţii In a*
de rolul pe care l-au jucat în fiecare perioadă a forţe capabile sâ asigure depăşirea momentelor roice duse de clasa muncitoare, de toate forţele doua jumălalo a secolului al XlX-lea. numeroşi
vieţii lor, in fiecare etapă a mişcării muncitoreşti patriotice, pentru democraţie şi socialism. (pndilori şi oameni poliţiei demonstrează necesi­
Prezentarea locului pe care l-au ocupat aceştia în grele, învingerea dificultăţilor si mersul ina­ tatea industrializării pentru progresul socielâtu,
lupta revoluţionară clin trecut trebuie făcută in mic spre socialism. Prin elanul şi ener­ penii ii v i Hor ii I României şi întărirea independen­
funcţie de realitate şi iui de situaţia pe care o o- gia revoluţionai ă a maselor, prin lorţa si capaci­ ţ i sale. croind un puternic curent dc opinie pen-
B 9 MAI - ZIUA INDEPEN­ cupâ ei azi în partid. Ar fi greşit sa se exagereze tatea de luptă a partidului s-a asigurat victoria ni reforme democratice care să asigure dezvol­
meritele din trecut ale unor conducători numai idealurilor înaintate ale clasei muncitoare, mei tarea multilaterală a ţării.
pentru a pune istoria „de acord" cu prezentul: sid înainte nestăvilit al societăţii noastre. Numai Dalordâ condiţiilor Iu caro s-a desfăşurat revo-
înfâtisind întregul ansamblu de fapte şi împre­
DENTEI ROMÂNIEI Şl A VICTORIEI aceasta ar duce la denaturarea adevărului istoric jurări care au jalonat lupta pentru răsturnarea .ulia hurghezo-democralică în România, o „arte *
Trebuie să ţinem seama de faptul că istoria este vechii societăţi şi construirea socialismului putem burgheziei a „acl./aţ din punct de vedere politia
făurită dc oameni, cu calităţile si defectele lor reda istoria mişcării revoluţionare, a partidului cu moşier.mea, ceea co a avut urmări negalive asu­
In procesul luptei revoluţionare, al muncii pentru comunist in toată măreţia sa, putem oieri noi­ pra evOi.ihei economice şj sori a Io a ţării. Tolodată.
construcţia socialismului. în ţara noastră s-au ri­ lor generaţii un izvor de învăţăminte preţioase in ies lot mai mult in evidenţă limitele de -lasă ale
H INIMÂ d in in im a dicat numeroşi militanţi care, înlr-o etapa sau alta, munca pentru înflorirea continuă a patriei noastre burgheziei, se intensifică exploatarea prolelnrialu-
au jucat un rol de scamă în desfăşurarea eveni­
lm. măsurile luaţe penlru îngrădirea drepturilor st
mentelor, au îndeplinit sarcini de răspundere în socialiste.
conducerea partidului şi statului democral-popu- Congresul al IX-lea a trasat sarcina elaborării bberlăţilor maselor muncitoare. Cu toate acestea,
POPORULUI lar. In decursul anilor, unii dintre aceştia, în vir­ istoriei partidului nostru de la începuturile mis- burghezia, aliata în plină ascensiune, avea rlc în­
tutea legilor fireşti ale naturii, n-au mai putut c‘ârii muncitoreşti din Roman ia şi pina azi, în deplinii încă un rol important în viata socială si
continua munca şi lupta; alţii au săvîrşit greşeli strinsă legătură cu realităţile politice, economice Tovarăşi, politică â României.
care au atras îndepărtarea lor clin funcţiile de şi sociale ale fiecărei etape de dezvoltare a ţarii
răspundere pe care le deţineaţi şi, uneori, chiar din Redînd lupta eroică desfăşurată de clasa munci­ Din cele mai vechi timpuri, bogăţiile solului şi
partid. Istoria trebuie să prezinte întregul proces toare, de ţărănime, intelectualitate, de toti oame ale subsolului, hărnicia, spiritul inventiv si capa­ (Continuare în pag. a 2-a)