Page 22 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA A 2-A
DRUJttUL SOCIALISMULUI Nr. 3530

X P U N E R E A T O V A R Ă Ş U L U I NICOLAE C E A U Ş E 3 Q U

(Urmare din pag. î) Dobrogeanu-Gherea remarca faplul că dezvoltarea şi mai i manifestaţii. în timpul căroro nu o dată ţiile crizei generale a capitalismului, care şi-a pus zinca greşită a „naţionalizării pâmîntului", a co­
industriei constituie calea principală pentru înlă­ masele nu ajuns să stupînenxcâ strada, au de­ amprenta şi asupra vieţii economice clin tara lectivizării agriculturii prin „obşti săteşti” în con­
Evenimentul cel mai Important In această peri­ turarea rămincrii în urmă a ţării, pentru deschide­ monstrat intensificarea şi caracterul organizat al noastră. diţiile orinduirii burghezo-moşiereşti.
oadă il reprezintă afirmarea pe arena Istoriei a cla­ rea unor noi orizonturi societăţii româneşti. „Acolo luptei proletariatului, voinţa sa (le a cuceri, pe Datorita marilor distrugeri şi dezorganizării în­ Congresul al V-lco «i rommlat cc-i drept la aceste
mei muncitoare, foita cea mai înaintata a socie­ unde slrigălul strident al sirenei — scria el — cale revoluţionară, drepturi şi libertăţi democra­ tregului aparat de producţie si circulaţie provo­ uv.c greşite şi a pus lozinca justă «i exproprierii ma­
tăţii. purtătoare consecventa a idealurilor de pro- cheamă mulţimea muncitoare la muncă, acolo tice, de a imprima dezvoltării sociale o orientare cate de război şi de jaful oc upanţilor get mani, pro­ rilor moşieri şi împărţirii pâmrntulur fara plată la
ores, de eliberare socială şi naţională a poporului unde masele muncitoare în mine răscolesc mărun­ corespunzătoare intereselor celor ce muncesc. blema economică dominantă era acum aceea a re­ ţarani In acelaşi timp, el nu a reuşit însă să cla­
român Prin natura sa de clasă, prin locul său in taiele pămînlului, unde ciocane uriaşe spulberă O importanţă deosebită are greva generală clin facerii si punerii în funcţiune a potenţialului eco­ rifice pînă la capăt poziţia partidului faţă dc di­
producţia materială, proletariatul devine exponen- blocuri de olel, unde pădurea de coşuri inăllată 1020, care cuprinde pentru prima oară întregul nomic existent pe întregul teritoriu al tării După
IuI aspiraţiilor întregului popor muncilor, intere­ spre cer anunţă izbînda şi victoria muncii ome­ proletariat român in lupta împotriva claselor feritele pături ale ţărănimii în perioada desăvîr-
sele sale corespunzînd pe deplin cu interesele tu­ neşti asupra naturii... acolo unde lierbe şi spumegă exploatatoare. Prin amploarea şi combativitatea atingerea nivelului antebelic în principalele ra­ şîrii revoluţiei burghezo-democraticc, prcluind în
turor oamenilor muncii, cu cerinţele obiective aie lupta uriaşă dintre muncă şi capital, din care tre­ sa revoluţionară, greva generală a fost cel mai muri de producţie în 1024, urmează o perioadă ca­ mod mecanic lozinc i corespunzătoare altor ţari şi
dezvoltării societăţii. buie să nască o lume nouă... acolo naşte viito­ important moment din Istoria luptelor de clasă racterizată prin accelerarea dezvoltării industriei altor condiţii; nu a elaborat un program clar al
In cadrul societăţii româneşti din acea vreme rul !" i *). din România ; ea a zguduit puternic însăsi temelia şi a întregii economii. perspectivelor de dezvoltare a agriculturii româ­
exista, de asemenea, o pătură mijlocie largă alcă­ Sub înrîurirea ideilor mişcării socialiste, numeroşi regimului burgliezo-moşieresc. Clasa muncitoare Jntre anii 1023-1920 industria românească cu­ neşti. Aceasta a împiedicat în acea vreme parti­
tuită din mici meseriaşi, negustori şi alte cate­ oameni de ştiinţă, artă şi cultură se orientează în s-a afirmat ca o forţa naţională în stare să-şi a- noaşte un avînt însemnat şi se diversifică, deşi
gorii sociale — care in mod obiectiv era intere­ operele lor după ideile materialiste, Iau pozilie îm- sume rolul dc conducător al întregului )x>por în dul sâ desfăşoare o «activitate largă şi să-şi spo­
sată în dezvoltarea democratică a ţării. polriva nedreptăţilor sociale, îşi manifestă simpa­ lupta pentru transformarea revoluţionară a socie­ ca structură continuă sâ predomine industria bu­ rească influenţa politică in masele ţărănimii, sâ
Ca urmare a progresului economiei, ştiinţei şi tia f.ilă de cauza poporului muncilor tăţii, să conducă destinde intirgii naţiuni. nurilor de consum şi industria extractivă. Sporeşte înfăptuiască alianţa muncitorească-ţărâneasc â.
culturii, se formează intelectualitatea tarii ; cu ţoale Inlcnsilolca aclivilăţii desfăşurate de socialiştii volumul capitalului investit, se îmbunătăţeşte în­ In partid şi-au făcut loc aprecieri eronate cu
contradicţiile din atitudinea sa politică, ea a jucat români alragc aienlia opiniei publice mondiale, zestrarea tehnică a întreprinderilor; ea urmare se privire la unele partide şi grupări politice clin
un rol de scamă în viaţa social-polilică a Romanici. inclusiv a conducătorilor mişcării muncitoreşti in- ridică ponderea industriei in produsul social şi in
Structura economică şi sociala la slirşilul seco­ ternnlionalc. Friedrîclt Cngels a remarcat cu satis- venitul naţional. tară. Aprecierea Partidului Social-Deinocrat şi a
lului al XlX-lea şi începutul secolului al XX-le.i lă-:|ie procesul de maturizare ideologică şi politică In acelaşi timp această perioadă se caracteri­ Partidului Socialist Independent — în activitatea
arăta că România se afla în prima fn/.ă a dezvol­ a mişcării muncitoreşti clin România, apreciind fap­ Făurirea Partidu’ui zează prin intensificarea procesului de concentrare cărora existau desigur concepţii reformiste şi
tării capitalismului. tul că socialiştii români adoptaseră în programul şi centralizare a capitalului si prin accentuarea multe practici greşite — ca agenturi ale claselor
Analiza datelor economico-sociale demonstrează lor principiile de căpetenie ale teoriei marxiste. opoziţiei marii burghezii autohtone împotriva ca­ dominante a dăunat c<*\uzei creării frontului unic
netemeinicia afirmaţiilor unor istorici şi econo­ Aflinchi-se la începutul afirmării sale, mişcarea pitalului străin, prin int uirea poziţiei sale intr-o muncitoresc. S-.i manifestat o atitudine .sectara
mişti. potrivit cărora România intrase* in mea pe­ socialistă din lara noastră avea şi o serie dc li­ Comunist Român şi lupta scrie de ramuri ale industriei şi circulaţiei: în «ace­ faţă de grupările de slînga democratice din ca­
laşi timp monopolurile internaţionale deţin o pon­
rioadă în stadiul capitalismului monopolist, deve­ mite, in rîndurile ei persistau confuzii Izvorîtc din dere importantă in economia României. drul unor partide burgheze, calificate fără dis-
nind un stat imperialist. Procesul de concentrare stadiul dezvoltării sociale, din lipsa de experienţă ccrnâmînt drept fasciste sau fascizante. Aceasta
şi centralizare a producţiei şi capitalului lacuse şi insuficienta maturizare ideologică, precum şi din sa pentru apărarea Cu toată creşterea înregistrată în economie în
abia primii paşi şi era departe de a avea un rol teoriile reformiste şi practicile oportuniste predo­ această perioadă, România continuă să răniînă o a împiedicat partidul, intr-o anumită perioadă, să
aprecieze în mod obiectiv raportul dc forţe pe
dominant în viata economică şi politică a Româ­ minante în cadrul Internaţionalei a Il-a. Caracte­ ţara slab dezvoltau clin punct de vedere indus­ arena politică a ţării, să-şi concentreze lupta îm­
niei Capitalul linanciar se afla inlr-c tormă inci­ rul elerogen al partidului socialist, existenţa în trial. Datele i ccvnsamînlului clin 1030 arată cu din potriva virfurilor reacţionare ale partidelor bur­
pientă; sistemul bancar si de credit era lovit po­ conducerea sa a unor clemente neleqalo dc clasa intereselor vitale ale populaţia activă a tării numai 10,2 la sută era ghezo-moşiereşti. şi în primul rînd contra organi­
lemic de marea finanlă capitalistă internaţională. muncii oare, Inconsecvente clin punct dc vedere ocupată în industrie, iar 78.2 la sută in agricul­ zaţiilor fasciste în ascensiune.
România nu nuiaai că nu exporta capital şi nu politic şi ideologic, au determinai spre sfirşilul tura. Dezvoltarea producţiei a fost totodată înso­
participa la Împărţirea pieţii mondiale, dar se afla secolului dezorganizarea acestuia Parlea înaintată oamenilor muncii, ţită de c reşterea exploatării clasei muncitoare, sa­ Intr-o serie de documente, rezoluţii, hotăriri nle
«a însăşi in sfera dc influenţă a marilor puion a proletariatului, mijiIantii revoluţionari ca Ioan C. lariile muncitorilor români fiind cu mult sub sa­ Congreselor III, IV şi V, România a fost apreciată
imperialiste, făcea obiectul acestei împărţiri Mo­ Primii, Ştefan Ghoorqhiu, Mihail Gh. bujor, Alecu lariile plătite în ţ«iiile capitaliste avansate. in mod greşit ca „un stat tipic cu multe naţiuni’*,
nopolurile imperialiste îşi disputau locul pe piaţa Conslanllnescu. Vasilc Anaqnosic au dus însă mai Printre problemele social-economice ce sc ce­ creat pe baza „ocupării unor teritorii străine".
românească, iar o parte însemnată a teritoriului chparle mişcarea muncllorească, reuşind la înct»- împotriva fascism ul, reau rezolvate la sfîi'şitul războiului, cea mai arză­ Apreciind nejust procesul dc formare a statului
ţării noastre se alia încă sub ocupaţie străină. pulul secolului al XX-lca să reorganizeze activi­ toare pentru asigurarea mci-sului înainte al Româ­ naţional. în aceste documente se stabile.n sarcina
tatea sindicală. Iar apoi, în 1910, să refacă partidul niei era problema agraiă. Sub presiunea marilor desfăşurării unei permanente şi intense activităţi
Tovarăşi, socialist clin România. Partidul Social-Dcmocrat pentru independenţa frăminlărî sociale şi a necesităţilor economice o- tn vederea aşa-zisei „eliberări de sub imperialis­
„vlăstar al vechii rădăcini socialiste", cum se in* bieclive, burghezia înfăptuieşte in 1021 reforma mul român" a „popoarelor asuprite", pe baza
Dezvoltarea luptei clasei muncitoare esîe legalâ agrară, caro duce la exproprierea a peste 6 mi­ principiului dreptului naţiunilor la autodetermi­
indisolubil do apariţia şl răspîndirea în ţara noas lilula el. a iniţial şi conchis acţiunile muncitoreşti lioane dc hectare, adică ciira 66 la sută din în­ nare pinâ la despărţirea lor totală dc statul exis­
tră a socialismului ştiinţific, a ideilor marxiste din aceşti ani. a făcut ca proletariatul să se afirme patriei * treaga suprafaţă de pâinint deţinută de moşierime. tent. Introducerea in documentele partidului a
Tradiţia democratică din gindirca românească, in­ şi mal mull ca cca mai înaintată forţă politică din Reforma agrara clin 1021 dă impuls dezvoltării ca­ lozincii autodetei*minării pînă la despărţirea dc
România
tensa activitate pe tărim teoretic desfăşurată do pitalismului in agricultură, slăbeşte puterea eco­ statul unitar, indicaţiile date partidului de a lupta
gindilori progresişti şi revoluţionari, ca Nirolae O trăsătură caraclcrislică a vieţii sociale din ul- nomică a moşiei îmii, reduc e rolul jucat de «această pentru ruperea de România a unor teritorii lo­
llălcoscu, Cezar llolliac, Mihail Koqălniceaiui. C. A limele decenii alo secolului al XlX-lea şi înecpuliil Tovarăşi, clasă in viaţa politică şi socială a României. Tot­ cuite, în covîrşitoarea lor majoritate, de români,
Roselti si alţii, au creat un climat favorabil răspîn secolului al XX-lea o consliluic mişcările ţărăneşti odată, la sate se «accentuează diferenţierea ţărăni­ nu ţineau seama de condiţiile concrete ale Romă ■
dirîi ideilor socialisto. Încă de la începutul seco­ earc au culminat cu mai ea răscoală din primăvara Acţiunile desfăşurate de clasa muncitoare in mii. sc adine esc contradicţiile soc ial-ec onomic c, niei — stat unitar. Ele erau profund greşite, în­
perioada avintului revoluţionar, greva generală
lului al XIX-l<vi păi ninseseră în ţara noastră ideile anului I*107. Prin amploarea si inlensilalca ei, prin din octombrie 1020 au scos totodată în evidenţă creşte rolul economic al burgheziei săteşti. demnau, de fapt, la dezmembrarea statului naţio­
socialismului utopic, al cărui reprezentant de Irunle revendicările exprimale ele masele ţăranilor, răs­ necesitau-a creării unui paitid revoluţionar ca­ In anii 1020-1020. paralel eu întărirea puterii nal şi la destrămarea poporului român. învăţă­
era Teodor Diamant, iniţiatorul lalanstcrului de la coala din 1907 n reliefat necesitatea acută a înlă­ pabil s«i organizeze şi să conducă proletariatul economice asistăm şi la întărirea dominaţiei poli­ tura marxist-leninistâ proclamă dreptul popoaie-
Scăeni — Prahova din 1835 — figură reprezenta- turai ii relaţiilor de produrlio feudale, a rezolvării tice a marii burghezii incUistrial-linam iare, la ac­ lor la autodeterminare nu in scopul destrămării
tivă a socialismului fourierisl pe plan european problemei agrare în lavonrea maselor largi ale ţă­ in lupta pentinj îndeplinirea sarcinilor sale isto­ centuarea caracterului reacţionar al puterii de stat statelor naţion«nle, constituite, ci, dimpotrivă, în
rice.
Odală cu crearea Inlernalionalci înlli. la acti­ rănimii. a dezvăluit marile energii revoluţionare burghezo-moşiereşti Urmărind să-şi asigure ma­ vederea eliberării popoarelor «asuprite şi consti­
vitatea căreia participă si socialişti români, ca ale ţărănimii, reprczenlind una din paginile glo­ Procesul profund si rapid de radicalizare prin ximum de profit, clasele dominante şi imperiali­ tuirii lor în state naţionale suverane. în conformi­
Mircea Roşeşti, Gheorqhe Panu. Vasiîe Conb‘ . rioase ale Iu ploi soc iale a poporuiui român. care trece mişcarea muncitorească clin ţara noas­ ştii străini intensifică exploatarea maselor popu­ tate cu voinţa şi holărirea maselor largi populare.
Zamfir Arbore, şi odală cu crearea la Timişoara Mişcarea muncitorească, preocupată de problema tră în aceşti ani este însoţit de clarificări politice lare, testring drepturile şi libertăţile democratice; Aceste aprecieri şi lozinci au fost părăsite în anii
a unei secţii a Inlernalionalci in frunte cu Gheorgh'* agrară încă din secolul trecui, şi-a manifestat rn şi ideologice, de holărîrca de a rupe cu refor­ reprimarea şi înăbuşirea mişcării revoluţionare următori ca nejuste, în documentele partidului
Unq'.ireanu şi Carol Parcaş, ideile socialiste înceu piliere, în timpui răscoalei, solidaritatea cu ţără­ mismul Internaţionalei a If-a. Marea majoritate culminează prin interzicerea în 1924 a Partidului din anii 1938-1030 luîndu-so poziţie fermă pen­
să fie tot mai larg cunoscute in România nimea. proleslul împotriva represiunilor dezlănţuite a membrilor Partidului Socialist din România se Comunist. tru apărarea unităţii naţionale, a independenţei
pronunţă pentru transformata partidului soci­
O contribuţie de prim ordin la răspîndirea mar­ de cercurile guvernante, cerîncl împroprietărirea alist în partid comunist şi afilierea sa la Inter­ şi suveranităţii patriei.
xismului în ţara noastră, la formarea conştiinţei ţăranilor Sprijinul acordat de clasa muncitoare naţionala a III-a creată de I.cnin. pentru adopta­ Trebuie remarcat faplul că in fata politicii ro- Tezele şi lozincile eronate întilnitc în docu­
de clasă şi maturizarea politică a proletariatului luptelor ţărănimii prevestea zorii alianţei munci- rea unei linii consecvent revoluţionare. «ac ţionare a capitalului, c lasa muncitoare sc găsea mentele partidului în «această perioadă s-au da­
au arlus-o publicaţiile socialiste — „Conlemp > torcsli-lărăneşli care avea să devină cea mai pu­ dezbinată ca urmare a faptului că după Congresul torat lipsei unei analize aprofundate a istoriei
din 1021 gruparea dc dreapta a fostului partid so­
ranuT, „Revista socială'1, „Critica socială", precum ternică for|a socială şi politică a societăţii noastre In toamna anului 1920 socialiştii români au tri­ cialist care s-a opus creării partidului comunist a poporului român, a dezvoltării economico-sociale
şi unele studii originale ale qtndilorilor români, Unul din marile evenimenle care au dominat mis o delegaţie la Moscova pentiu h discuta pro­ trecut la constituirea Partidului Social-demoerat. şi a raportului de forţe din ţ.ara noasiră, cit si
i a de pildă ,,Cc vor socialiştii români". „Karl Marx începutul secolului al XX-lea a fosl războiul mon­ blemele afilierii mişcării muncitoreşti din ţara Aceasta a dus la scindarea unităţii clasei munc i­ însuşirii mecanice a unor teze elaborate în afară
şi economiştii noştri", „Concepţia rnatcViatlslâ a dial clin |9I-1—lOIfl, dezlănţuit de către puterile noastră ia Internaţionala comunistă. In timpul toare pentru o lungă perioadă de timp, cu repercu­ ca urmare a practicilor Cominternului care sta­
•Istoriei", „Anarhia cugetării" şi altele. O serie de imperialiste pentru împărţirea slorclor de influenţă discuţiilor mi reprezentanţii Internaţionalei a lll-a. siuni dintre cele mai grave «asupra luptelor revo­ bilea directive ce nu ţineau seama dc realităţile
reprezentanţi ai mişcării socialiste ca losif Nă­ ale lumii, acapararea de colonii şl teritorii slrâine Gheoiglic Cristesc u, Constantin Popovici, Eugen luţionate şi democratice din România. concrete din ţara noastră, dădeau orientări tacti­
dejde, Ştefan Slîncă, Panait Muşoiu, Kaicu-lonesni Partidul Social-Dcmocrat din România s-a situat Roz.vani, care făceau parte din delegaţia română, ce şi indicaţii ce nu corespundeau condiţiilor e-
Rion. Constantin Z buzdugan, abordează unei* in rîndiil partidelor şi grupărilor de stingă din rnanifestmclu-şi adeziunea la principiile leniniste Desfăşut îndu-şi «activitatea în condiţiile ilegali­ conomiee, soc ial-politice, naţionale din România.
probleme importante ale evoluţiei sociale si poli­ Internaţionala a If-a 'are au condamnat războiul cu privire la partidul de lip nou, au exprimai o tăţii, partidul comunist a împletit munca ilegală cu Consecinţele negative ale acestor practici şi
tice a României în lumina socialismului stiinlilic imperialist şi a avut un rol activ în organizarea serie de obiecţii asupra aprociet ilor date de Co- cca legală, crcînd o scrie de organizaţii cum sînt metode aplicate în acea perioadă în mişcarea
sindicatele unitare şi Blocul Muncitoresc Ţărănesc,
mintein situaţiei clin România, ca urmare a ne­
O importanţă deosebită în clarificarea probleme­ conferinţei socialiste internaţionale de ia Zini- cunoaşterii realităţilor din tata noastră. Totodată, care au desfăşurat o largă «activitate politică in muncitorească clin ţara noastră demonstrează ce
lor sociale ale lării are activitatea teoretică des­ mervvald îndreptată împotriva războiului. Dezvă­ ei au obiectat împotriva amestecului Cominter- rîndul muncitorilor şi ţăranilor. In‘ «acelaşi timp, importanţă uriaşă arc pentru lupta revoluţionară
făşurată de Constantin Dobrogeanu-Ghcrc<i — una luind primejdia ce ameninţa România clin parlea nului în stabilirea componenţei organelor de con­ partidul îşi îndreaptă eforturile spre închegarea respectarea neştirbită a dreptului fiecărui partid
din cele mai proeminente figuri dc qhulilori so­ ambelor tabere imperialiste, socialiştii români au ducere ale Partidului Comunist din România, unităţii de acţiune a clasei muncitoare, spre crea­ dc a-şi elabora politica dc sinestătător, el singur
cialişti ai ţării noastre din acea vreme. Cu toate militat pentru o politică de neutralitate. Clasa considcj’ind că «acesta este atributul inalienabil al rea alianţei muneitoreşti-tărâneşti fiind în măsură să cunoască realităţile clin ţara
lipsurile şi limitele sale, opera lui Dobrogeana muncitoare s-a ridicat împotriva războiului, orga­ partidului însuşi. respectivă, să aprecieze în mod obiectiv sarcinile
Congresele al Il-lea, al lll-lea şi al iV-lca ale
Ghcrea ocupă un loc de mare însemnătate în isto­ nizând numeroase greve, întruniri şi demonstra­ partidului, finute in această perioadă, oglindesc politice din fiecare etapă.
ria ştiinţelor sociale din România, în răspîndirea ţii, printre care lupta eroică a muncitorilor gălâ- Ea 8 mai 1021 a avut loc la bucureşti Congre­ preocupările din rindurilc partidului pentru cla- Cu toate lipsurile şi greşelile arătate, Congresul
ideilor marxiste. în dezvoltarea concepţiei revolu tenî clin iunie 1016. După doi ani dc neutralitate. sul caic a consfinţit transformarea Partidului rificarca unor probleme ideologice şi politice, pen­ al V-lea a grăbii procesul de maturizare ideologi­
ţionare a proletariatului România burghezo-moşiereasc â s-a alăturat coa­ Socialist in Partidul Comunist din România. A- tru cristalizarea liniei generale politice, a tacticii că şi politică a clasei muncitoare, de întărire or­
Exploatarea exercitată de călre capitaliştii outoh liţiei imperialiste a Antantei, care promitea sa­ vînd pe ordinea de z.i probleme şi documente de si strategiei sale: se depun eforturi în vederea con­ ganizatorică a partidului, fâcînd să crească rolul
importantă fundamentală pentru mişcarea mun­
toni şi trusturile imperialiste străine tăcea ca con tisfacerea dezideratului unităţii naţionale. citorească. printre care programul şi statutul solidării organizatorice şi întăririi legăturilor parti­ partidului comunist în organizarea luptelor so­
rliliile de viată şi muncă ale maselor muncitoare Problema care frămînta profund clasele sociale, partidului, problema agrară şi altele, Congresul dului cu masele largi. ciale viitoare, împotriva fascismului şi războiului.
să fie deosebit de grele. Aceasta a dus la ascuţirea masele populare din România era făurirea statu­ a dezbătut darea de seamă privind activitatea Acest proces se desfăşura însă anevoios, dato­
contradicţiilor dinirc proletariat şi burghezie. a de­ lui naţional unitar — aspiraţie seculară a poporu­ partidului, raportul asupra afilierii la Interna­ rită atît moştenirii ideologice din vechea mişcare Tovarăşi,
terminai amplificarea luptei de clasă intre acesta, lui român, necesitate legică a dezvoltării socie­ ţionala Comunistă. Printre participanţii la Con­ socialistă, cit şi condiţiilor în care era nevoit parti­ După cum se ştie. în 1020 începe criza econo­
a accelerai organizarea clasei muncitoare din Ro­ tăţii româneşti. gres se numărau militanţi de seamă aî mişcării dul să-şi desfăşoare activitatea şi care împiedicau mică mondială rare zguduie întreaga lume capi­
mânia In a doua lumălale a secolului trecut ~ Aşa c um arăta Lcnin în ianuarie 1917, ... foarte socialiste — Gheoiglic Cristcscu, care pînă la dezbaterea largă şi principială în pai tid a proble­ talistă Producîndu-se pe fondul crizei generale
s-ar putea spune o dală cu naşterea clasei mun­ mulţi români şi sîrbi (în raport cu numărul total Congresul al lll-lea n fost secretar general al melor socia l-cconomice ale dezvoltării României. «a capitalismului, criza economică clin 1020-1033
citoare — se formează primele organizaţii profe­ al românilor şi sîrbilor) locuiesc in afara grani­ Partidului Comunist din România, Alexandru Do­ F,a aceasta trebuie adăugate consecinţele negative cuprinde toate ramurile de activitate şi toate ţă­
sionale şi cercuri politice ale muncitorilor, apa. ţelor statului „lor". câ în general .construcţia de brogeanu-Gherea, Andrei lonescu, Dumitru Grofu, ale practicilor Cominlernului de a numi cadrele rile capitaliste, «aecentuînd şi mai mult instabili­
primele ziare muncitoreşti Acţiunile greviste şi stat” în direcţia burghezo-naţionalâ nu s-a ter­ Ghcorghe Niculcscu-Mizil, Gheorghc Stoica, de conducere ale partidului, inclusiv secretatul tatea lumii burgheze, f.icînd să ciească valul luptei
demonstraţiile pentru revendicări economice, pen­ mina» in balcani..." -) Constantin Mănescu, Mihail Cruceanu şl alţii. general, dintre oameni din afara ţări», cate nu cu­ revoluţionare a oamenilor muncii. In România
tru cucerirea zilei dc muncă de opt ore şi a drep­ In împrejurările prăbuşirii Imperiului habsbur- noşteau viaţa şi preocupările poporului român cri za de supraproducţie «a fost «agravată de o serie
tului la organizare, reflectă gradul de dezvoltar * uic. ale triumfului Marii Revoluţii Socialiste din La Congies majoritatea covîrşitoarc a delegaţi­ Membrii mai vechi al partidului îşi amintesc că de factori de ordin intern şi extern, printre care
a conştiinţei politice de clasă a proletariatului. O Octombrie, care a dat o puternică lovitură siste­ lor au votat pentiu crearea partidului comunist şi la Congresele al iV-lea .şi al V-lea au fost desem­ acela că în economia noastră predomina o agri­
puternică influentă in viaţa socială a ţării aveau mului imperialist, a apărut posibilitatea încunu­ afilierea Iui la Internaţionala Comunistă fără re­ naţi ca secretari generali, ai Comitetului Central cultură înapoiată, cu puternice rămăşiţe feudale.
campaniile politice iniţiate de mişcarea munci­ nării, victorioase a luptei de eliberare naţională zerve, iar o parte au votat pentru înfiinţarea al Partidului Comunist din România doi militanţi F,a aceasta se adaugă creşterea datoriilor externe
torească şi socialistă pentru obţinerea dreptului de n poporului nostru, pentru încheierea procesului partidului comunist şi afilierea lui la Internaţio­ ai altor partide comuniste. Dacă amintim câ şi ale ţârii, acapararea unor întreprinderi importan­
vot universal. Din rîndurilo proletariatului se ri­ de formare a statului naţional unitar român. alţi conducători ai partidului nostru au fost desem­ te de eătro capit.alul străin, scăderea catastrofală
dică conducători ca Alexandru lonescu, Constantin Înfăptuirea unităţii statului român — operă a ma­ nala Comunistă, exprimînd rezerve în ceea ce pri­ naţi in acea vreme din rîndul unor oameni care a preţurilor produselor destinate exportului, con­
Olcosru şi alţii, rare }oacă un rol important în selor largi clin întreaga ţară, a întregului nostru veşte obligativitatea hotârîrilor Internaţionalei nu trăiau in România şi nu cunoşteau condiţiile comitent cu menţinerea la un nivel ridicat a pre­
organizarea şi îndrumarea mişcării muncitoreşti din popor — a realizat cadrul naţional şi soc ia 1-eco­ Comuniste pcr.tru partidele componente. Se poate sociale şi politice ale ţării, ne dăm seama ce ţurilor produselor importate In ţara noastră (l i­
ţara noastră. nomic pentru dezvoltarea mai rapidă a forţelor spune, deci, că în unanimitate Congresul din mai daune a provocat această practică luptelor revo­ za a dus la scăderea producţiei in toate ramurile
Crearea în 1803 a Partidului Social-Democrat al de producţie,* inmănimc licrca laolaltă o energi­ 1921 a liotărit transformarea Partidului Socialist luţionare din ţara noastră din acea perioadă. Con­ industriei, cu excepţia industriei petroliere, tare
Muncitorilor din România constituie un monioni ilor şi capac ităţilor creatoare ale poporului nostru în Partidul Comunist clin România. fuziile ideologice din acea vreme din mişcarea se găsea în mîna monopolul ilor străine, unde
de însemnătate istorică in dezvoltarea luptelor so­ a creat condiţii favorabile activităţii forţelor pro­ muncitorească, existenta unor elemente mic bur­ producţia a crescut. Apogeul crizei este atins in
ciale din tara noastră. în organizarea clasei mun­ gresiste ale societăţii, mişcării muncitoreşti revo­ Crearea partidului comunist — detaşamentul gheze carieriste in partid, cit şi practicile arătate 1032, cînd indicele general al producţiei industri­
citoare tio plan naţional, începutul afirmării sate luţionare. de avangardă al clasei muncitoare — pe baza ideo­ mal sus au dus la izbucnirea luptelor fracţionisle ale scade din punct de vedere valoric la 67.7 la
în principalele probleme care frămintau viaţa so- Marea Revoluţie Socialistă clin Octombrie, fău­ logiei marxist-lcninistc, a constituit un moment de clin 1029, care au dezorganizat grav activitatea sută faţă de 1029 In mod deosebit a scăzut pro­
cial-politică a societăţii din acea vreme. înfiinţam rirea primului stat socialist din lume. au deschis cea mai mare importanţă rn istoria proletariatului partidului, aducîndu-I la un pas de lichidare toc­ ducţia industriei carbonifere şi a industriei pre­
Partidului Social-Demorrat al Muncitorilor din Ro­ in istoria omenirii epoca «evoluţiilor proletare, mai in perioada ofensivei capitaliste împotriva ma­ lucrătoare. In 1033 capacităţile de producţie erau
mânia marchează intensificarea răspindirii fn ca­ epoca trecerii de la capitalism la socialism Vic­ din România. Prin aceasta lupta revoluţionară se selor populare, in ajunul unor maţi bătălii dc nefolosite în proporţie de 73 la sută la fontă, 43
drul mişcării noastre muncitoreşti a teoriei ştiin- toria proletariatului din Rusia conclus de Parti­ ridică pe o treaptă superioară, se dă un puternic clasă. la sută ta otel, 77 In sută în industria lemnului
lifice despre lume şi viaţă elaborată de Marx şi dul Comunist făurit de I.cnin, ideile Iui Octom­ avînt procesului de clarificare ideologică, politică O etapă importantă in 'dezvoltarea Partidului etc. Ca urmare şomajul a căpătat în 1032 o extin­
Digels, marii dascăli ai proletariatului internaţional brie. au stimulat spiritul revoluţionar al clasei a mişcării muncitoreşti, dezvoltării conştiinţei de Comunist din România o constituie Congresul al dere fără precedent, njungînd Ia circa 36 la sută
înscriind ca revendicări principale imediate muncitoare, al maselor largi populate de pe toate clasă a proletariatului şi celorlalte mase munci­ V-lea, ţinut in 1031, in plină criză economică. El din totalul salariaţilor. In pet ioada crizei arc toc­
ameliorarea stării materiale şi inîetectuale o mun­ meridianele globului, răsunînd ca un îndemn în­ im proces continuu de ruinare a întreprinderilor
citorilor. dreptul dc grevă, dc organizare, de întru­ flăcărat la lupta pentru realizarea aspiraţiilor lor toare ale poporuiui. Conlinuind lupta de veacuri a făcui o analiză mai aprofundată situaţiei eco­ industriale mici şi mijlocii, de centralizare n ca­
nire, învâlăinint general, ziua de muncă de 0 orc, de libertate şi progres, pentru eliberare socială pentru eliberarea socială şi naţională, cele mai nomice şi politice din România, a raporturilor în­ pitalului.
programul Rarlidiilui Soc i«al-Democrat al Muncito­ şi naţională. bune tradiţii ale mişcării muncitoreşti şt socia­ tre clasele şi forţele politice, stabilind că Româ­ Capitaliştii străini şi români au căutat sâ arun­
rilor din România afirmă, totodată, pentru primo Muncitorimea română şi-a exprimat. în cadrul liste clin România, partidul comunist este in noile nia se găsea în perioada desăvTrşirii revoluţiei ce greutăţile economice provocate de criză pe
rlală în istoria României, necesitatea luptei pen­ a numeroase manifestaţii si demonstraţii de masă, condiţii istorice exponentul fidel al intereselor c la­ spatele oamenilor muncii, intensificând exploata­
tru ..desfiinţarea proprietăţii private asupra mi)- solidaritatea cu proletariatul victorios clin Rusia. burghezo-democraticc, că proletariatului ii revenea
loucelor de producţie şi prefacerii lor in proprie­ Mii şi mii de muncitori români, caic se aflau sei muncitoare, ale întregului popor. Începind clin sarcina istorică de a organiza, in alianţă cu ţă­ rea acestora, reducând salariile, aplîcînd aşa-zisele
tate socială", „distrugerea societăţii burgheze şi evac uaţi cu întreprinderile pe teritoriul Rusiei şi acest moment, c lasa muncitoai e, sub conducerea rănimea muncitoare, răsturnarea regimului bur- „curbe de sacrificiu”.
jn’emcicron societăţii socialiste” Atitudinea miş­ mulţi din prizonierii români, foşti ostnsi în ar­ partidului comunist, a fost prezentă şi şi-a spus ghezo-moşicrcsc si trecerea treptată la revoluţia Criza «i dus la ruinarea h milioane dc proclu*
cării socialiste împotriva monarhiei, pentru o re­ mata aiistro-uneară. au format batalioane revo­ cuvinlul in toate evenimentele mai importante ale Ci»lori agricoli mici şi mijlocii şi la accentuarea de­
publică democralică. pentru realizarea egalităţii in­ luţionare, unităţi militare, luptînd cu devotament socialistă. Pe baza acestei concluzii, Congresul al
tre toii cetăţenii, indiferent de naţionalitate, a con­ ţârii, s-a situat în fruntea luptei pentru progres V-lea a stabilit linia generală, strategia şi tactica gradării agriculturii. Prclurile produselor agricole
tribuit la crearea unei largi opinii democratice in şi abnegaţie pentru cauza revoluţiei. social. încă clin piimii ani ai existenţei sale, parti­ partidului. El a pus capăt luptei fracţionisle, a au scăzut. în timp ce preţurile mărfurilor industriale
România Adîncirea contradicţiilor social-economice ale dul c omunist a fosl nevoit să înfrunte prigoana dez­ luat măsuri de întărire organizatorică a partidu­ s-au menţinut la un nivel relativ ridicat. Acest de­
Ca pe întreg teritoriul ţării, mişcarea muncito­ regimului burghezo-moşicrcsc, cauzală de distru­ lănţuită dc clasele dominante*. Din rîndurile parti­ lui, de dezvoltare a legăturilor sale cu masele calai a agravat situaţia maselor lârănimiî, reslrîn-
rească din Transilvania sc afirma cu tot mai mult Zi gerile războiului, de dezorganizarea activităţii c- dului au căzut in lupta revoluţionară, răpuşi de qind totodată piaţa pentru mărfurile incliislriaîe.
putere. Crearea. începind cu 1890. a organizaţiilor conomire şi înrăutăţirea situaţiei materiale a ma­ gloanţele plutoanelor de execuţie, exterminaţi în largi ale oamenilor muncii.
lo(Ho ale Partidului Social-Democral in Trans'I- selor largi populare, determină in anii 1018-1020 o Congresul al V-lej u orientat pariului spre in­ Criza economicii a fosl însolilă do o criză poli-
vania. intensificarea relaţiilor dintre socialiştii din temniţe* mii şi mii de luptători revoluţionari. Te­ tensificarea eforturilor in vederea realizării fron­ tic«l a regimului hurgliezo-moşiercsc, concretizntâ
România $i coi transilvăneni, unitatea lot mai creştere impetuoasă a avântului şi combativităţii roarea duşmanului de c lasă nu a reuşit însă sâ în- tului unic muncitoresc, întăririi unităţii dc acţiune în schimbarea si remanierea conlinuă a guvernelor.
s»rîn<ă a forţelor proletariatului de diferite naţio* revoluţionare n maselor muncitoare. Subliniind fap fringâ voinţa de luptă a comuniştilor şi celorlalţi a c lasei muncitoare, a preconizat noi forme dc Concesiile acordale capilaliştilor străini adiacenţi
natilăţi. au constituit factori care mi favorizat dez­ tul că .revoluţia rusă a făcut primul pas” pe c alea patrioţi Ei au continuai sa ţină sus sl.agul luptei
voltarea mişcării muncitoreşti, crearea unităţii na­ victoriei proletariatului pe scara mondială, că luptă pentru organizarea maselor Jargi în scopul slarea de dependentă economică şi politică a ţării,
ţionale a poporului român. pentru apărarea intereselor oamenilor muncii, să apărării intereselor lor economice şi politice. reprezentanţii puterilor imperialiste diefind în niarc
Inf\i de Ia începuturile sale. mişcarea muncilo .dc azi începe o nouă eră fn istoria lumii”, so­ conducă clasa muncitoare, întregul popor la vic­ In acelaşi timp este necesar de relevat că în a- măsură politica inlcrnă si externă a României.
rea sc a s-a pronunţai pentru dezvoltarea indus­ cialiştii români arătau că „eliberarea noastră poa­ toria asupra fascismului, pe (alea făuririi Româ­ prccierilc Congresului al V-lea a) Partidului Co­ In această perioadă dc adinei frbmitilări sociale,
triei, cerînd prcmovarca unei politici vamale pro le şi trebuie să fie numai opera noasiră proprio" 3) niei Socialiste. munist din România au continuat să se manifeste partidul comunist işi întăreşte legăturile cu masele;
terlionidr şi asigurarea calificării forţei de mun­ Puternica demonstraţie de la )3 decembrie In qjcmoria noilor revoluţionari şi patrioţi care
că. ..întemeierea industriei — scria ziarul socialist o serie dc confuzii şi interpretări greşite in pro­ crcslc inlliienţa sa în rindurilc muncitorimii, lără-
„Lumea Nouă“ — se impune la noi cu alita serio 1018 clin Bucureşti, numeroasele greve, mitinguri şi-au închinat viata cauzei libertăţii şi fericirii po­ bleme importante privind linia politică generală, nimi', intclcidualităţii, tinerelului, femeilor, oame­
’/ilate. incit nepăsarea in această privinţă pont'' porului vi» toi iei socialismului şi au căzut In strategia şi tactica partidului cum sint: problema nilor muncii de toate naţionalităţile, se stabilesc
aduce c < Ic mai miri nenorociri asupra tării. Româ­ D C. Dohnigeiinii-Ghere,» „Neoiobăgia”. bucu­ lupta, propun sa păstrăm un moment de recu­ ţărănească, problema naţională şi altele. legaturi şi sc duc acţiuni comune cu organizaţii
nia nu poale rămîrie o (ară agricolă... trebuie reşti — 1010. pag â!M. leg re- f Asistent.», in picioare, păstrează un moment
croată in România industrie mare" -) Constantin Deşi in ţara noastră ţărănimea avea o mare pon­ ale Partidului soci.d-democrat. Partidului socialist
-1. V. 1. Lemn: Opere* complete. \ ol. 30, ediţii de reculegere). dere socială, iar rezolvarea problemei agrare pe independent şi ( u ale ailor grupări polilico O dova­
a II-a, Editura Politică 1064, pag. 355. calea exproprierii moşiei ilor şi împroprietăririi ţâ- dă a acestei influente crescinde o constituie laptul
•) Programul Partidului Social-Democral al Mun­ 3) Documente din istoria mişcării muncitoreşti Tovarăşi. naiiloi era lioUuîtonrc pentru desăvirşirea revo­
citorilor din România, bucureşti 180*1. pag. 7 ea in alegerile din 1031 Blocul Muncitoresc Ţâră-
din România (1016-1021), Editura Politica 1966, Dezvoltarea forţelor de producţie In România luţiei buighezo-democ i alic e şi trecerea la revolu­
2) Lumea Nouă din 17 octombrie 1805. pag. 71, 72. după primul război mondial a avut loc în condi­ ţia socialistă, iu partid a dăinuit mult limn lo­
fC onlinuaic fn png. a 3-a)