Page 23 - Drumul_socialismului_1966_05

DRUMUL SOCIALISMULUI 3530
PAGINA A 3-A

EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLflE CEflUŞESCU

(Urmare din pag a 2-a) Tovarăşi,
vaciei de către Germania, poporul român a fost răsturnarea regimului fascist al lui Antonescu.
nesc obţine o victorie însemnată, cîşliqînd 5 locuri După ieşirea din criza economică, producţia in­ gata să dea ajutorul său poporului cehoslovac şi alungarea din (ară a hitleriştilor şi recucerirea Partidul Comunist din România cheamă muncito­
de depulati in parlamentul tării. dustrială şi agricolă cunoaşte o continuă creştere să se opună cu forţa armelor expansiunii agreso­ libertăţi) şi independenţei României. Mobilizînd rimea, ţărănimea, intelectualii şi pe toţi cetăţenii
Partidul comunist orqanizează o Intensa munci atingînd în 1938 cel mai înalt nivel cunoscut în rilor nazişti. Cind guvernul a decretat mobilizarea in acţiunea de rezistenţă zeci de mii de militanţi României la luptă fără cruţare, cu loale armele,
politică în rîndul maselor muncitoare, a unor largi orînduirea burghezo-moşierească. Se accentuează parţială, partidul comunist a dat cuvint dc ordine revoluţionari şi patr ioţi, partidul organizează împotriva duşmanului de moarte al poporului ro­
pături sociale care se ridicau împotriva pregăti­ procesul de concentrare a capitalului şi a pro­ membrilor şi simpatizanţilor săi sâ se prezinte la grupe de sabotare a producţiei de armament rji n mân, pentru asigurarea viitorului <său‘‘ ')•
rilor de război şi a fascismului, pentru ahanlă cu ducţiei, îndeosebi in industria grea extractivă unităţile militate pentru a fi gata să-şi facă da­ transporturilor militare, precum şi formaţiuni pa­ In noaplea de 23—24 augusl, arrnala şi formaţiile
Uniunea Sovietică. sj prelucrătoare, de .formare a monopolurilor care toria faţă dc patrie. In toamna aceluiaşi an, tru­ triotice de luptă care acţionează pe Valea Praho- patriotice au trecut la imobilizarea şi dezarmarea
In anii 1929—1933. păturile largi populare, m încep să joace un rol dominant in viaţa econo­ pele polone şi populaţia civilă poloneză refugiate mu‘1tR Vr ancei şi Parîngului, în Delta Du­ umtă|ilor militare qermane. Privi lupte grele s-a
frunte cu clasa muncitoare, desfăşoară ample lupte mică şi politică a ţării. in România din faţa invaziei germane s-au bucu­ nării, în regiunile Maramureş şi Suceava Un pu­ eliberat Capilata şi cea mai mane parte a terito­
sociale împotriva ofensivei capitalului şi monopo­ La sate rămăşiţele semifeudale frînau dezvolta­ rat de primirea caldă şi sprijinul poporului nostr u. ternic impuls a dat rezistenţei antifasciste consti­ riului tării.
lurilor străine. In perioada crizei economice, ac­ rea forţelor si relaţiilor de producţie, agricultura Creşterea avintului mişcării antifasciste din tuirea în 1943 a Frontului patriotic antihitlerist In istoria tării noastre a început o epocă nouă ;
ţiunile muncitoreşti îşi sporesc forţa şi combati­ rămînînd domeniul cel mai slab al econo­ România se oglindeşte in valul acţiunilor de luptă care reunea Partidul Comunist. Frontul Plugari­ s-a deschis larg drumul eliberării poporului ro­
vitatea, cuprind noi categorii ale proletariatului, miei româneşti. Se adincea procesul de diferen­ care au loc in această perioadă, în marile de­ lor. Uniunea Patr ioţilor , M.A D.O 3.Z-ul, Par tidul mân, drumul progresului social România a întors
îmbină tot mai mult revendicările economice cu ţiere a ţărănimii, numărul celor care-şi pierdeau monstraţii antifasciste organizate la 1 Mai 19:19 Socialist-Ţărănesc, organizaţii locale ale Par tidului armele contra Germaniei alălturindu-se coaliţiei
obiectivele politice. Documente oliciale ale vremii pămîntul în favoarea moşierilor şi chiaburilor sub semnul împotrivirii poporului nostru Germa­ Social-Democrat. antihitleriste şi a luptat cu loate forţele militar*
arată că in 1929 numărul conflictelor de munca crescînd mereu. niei fasciste, pentru libertăţi democratice, pentru Rezistenţa faţă de dictatura fascistă şi Germa­ şi econcmice penlru a-şi aduc//i contribuţia la în-
s-a ridicat la 317, cuprinzind peste 105 000 persoa­ Dezvoltarea economică a ţării era în bună mă­ apărarea independenţei ţării. In Bucureşti peste nia hitleristă cuprinde cercuri largi, inclusiv ale frmqerea definitivă a Germaniei naziste. Cot la
ne. Intre anii 1929—1932 au avut loc 377 de qrevo, sură încetinită şi de faptul că o importantă parte douăzeci de mii dc cetăţeni au manifestat in str adă partidelor burgheze şi palatul regal, care îşi ma cot cu armata sovietică, arm.ita română « luptat
la care participa muncitori din 1 054 de întreprin­ a venitului naţional, produs prin truda poporului împotriva Germaniei hitleriste, şi, ca un simbol al nifestau adversitatea faţă de ocupaţia germană, pentru zdrobirea şi alungarea' trupelor hilleristo-
deri; grevele însumează circa 845 000 zile de lu­ român, continua să fie însuşită de monopolurile hotărîrii de luptă pentr u apărarea patriei, au de­ protestau împotriva jefuirii ţării de către hitle- horthyste de pe întreg teritoriul ţării şi a conti­
cru. Pe lingă acestea, se înreqislrează 840 conflicte străine care deţineau poziţii puternice în econo­ pus coroane de flori la mormintul eroului necu­ rişti înşişi reprezentanţii Germaniei in România nuat acţiunile militare clmccrto de hotare, parti-
latente de muncă înlr-un mare număr dc inlrs* mia românească. Potrivit unor calcule estimative, noscut Manifestări asemănătoare au avut loc la constatau că la Banca Naţională si în rîndul cer­ eipînd aqliv la eliberarea Ungariei şi Cehoslova­
urinderi. , , in ajunul celui de-al doilea război mondial capi­ Cluj si Iaşi. In acelaşi timp, importante grupuri ale curilor burgheze care stâpîneau industria petroli­ ciei, piaă la în/rînqerea definfitivă a Germaniei fas­
Prima mare bătălie de clasă din şirul luptelor talul străin deţinea 38 la sută din capitalul socie­ burgheziei, uncie cercuri financiare din jurul Băn­ eră, minieră şi metalurgică se dezvolta o puter­ ciste şi încheierea viclorioajiâ a războiului în Eu­
sociale din această perioadă o constituie luptele tăţilor induslnale pe acţiuni Dominaţia monopolu­ cii Naţionale, fruntaşi ai partidelor politice bur­ nică rezistenţă antigermanâ. In octombrie 1943, ropa. Incepind cu operaţiunifle din limpul insurec­
minerilor de la Lupeni din 1929. Participă, de ase­ rilor străine în industrie accentuează înrobirea eco­ gheze îşi dau seama de dezastrul care pîndea reprezentantul economic al hitlerişiilor în Româ­ ţiei şi pină la 9 mai 1945, el/ectivele militare anga­
menea, la acţiuni greviste de mare amploare me- nomică a poporului român, dependenţa tării fată România, iau poziţie împotriva clauzelor înrobi­ nia, Clodius. comunica guvernului de Ia Ber­ jate de România in ră2boiiM antihitlerist s-au ri­
taîurgişlii din Bucureşti, Arad, Reşiţa, Braşov, lex- de interesele puterilor imperialiste. toare ale acordurilor economice impuse dc Ger­ lin referitor la cererea ca România să sporească dicat la aproape 540.000 dc oameni. Aproximativ
tiliştii din Buhuşi şi Clui, muncitorii forestieri din mania Spiritul combativ in care s-au desfăşurat livrările dc produse către Germania: „încercările 170.000 de militari români s-au jertfit în marile
Valea Mureşului, minerii din Livezeni, Doiceşti şl In această perioadă, in viaţa politică a ţării se demonstraţiile antifasciste din România a fost re­ mele repetate, de a îndemna guvernul român să-si bătălii purtate împotriva cotropitorilor fascişli. )*
Aninoasa, petroliştii din Valea Prahovei, muncito­ face simţită tot mai pregnant influenţa cercurilor marcat şi de Conferinţa mondială pentru apărarea schimbe atitudinea, n-au dus la nici un rezultat . multe ordine ale Comandamentului Suprem Sovie­
rii portuari din Constanta, Brăila. Turnu Sevecln, monopoliste reacţionare. Se accentuează procesul păcii şi democratici ţinută la Paris in 13-14 mai Guvernatorul Băncii Naţionale a rămas pe pozi­ tic. unilăii române, generali şi ofileri. au fost nu
precum şi alte inii de muncitori de pe întreg cu­ de lichidare a democraţiei burgheze, de restrîn- 1939, care a arătat că manifestaţiile de la 1 Mai ţia sa de respingere şi a declarat, solidar cu în­ ° dală cil a [i pentru vitejia cu care au luptat îm­
prinsul ţării. gere a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. 1939 din Bucureşti erau „o dovadă că poporul ro­ treaga conducere a Băncii, că el va trebui de­ potriva fascismului, Ca sermn al recunoaşterii con­
In desfăşurarea luptelor din această perioada Fenomenul cel mai caracteristic al tendinţelor mân se raliază la mişcarea antifascistă şi că vo­ misioneze dacă s-ar rezolva chiar numai în parte tribuţiei dale în acesle lupte, peste 300 000 de
au apărut forme noi de organizare şi mobilizare ultrareaeţîonare promovate. de cercurile oligarhici inţa sa este de a lupta, în mod real, împotriva a- cererile germane1 '). Pentru asigurarea exploa­ ostaşi, subofiţeri şi ofiţeri au fost distinşi cu or­
a maselor. O importanţă deosebită a avui crea­ române il constituie crearea organizaţiei teroriste gresorului şi fascismului" '). tării resurselor şi bogăţiilor ţâr ii în vederea apro­ dine .şi medalii româneşti, sovietice şi cehoslovace
rea comitetelor de acţiune, a comitetelor (le qrevă, de tip fascist „Garda de fie) " şi impunerea ei in In condiţiile acestui avint revoluţionar al maselor, vizionării de război Germania recurge la metode pentru bărbăţia şi eroismul de care au dat do­
rle întreprindere, alcătuite din comunişti, socialişti- viaţa politică a ţârii. Mişcarea legionară, agentura cind fascismul qerman atacase deja şi subjugase nu■ de ocupaţie militară. In primăvara anului 1944 vadă
independenti, social-rlemoczali şi muncitori fără hitlerismuluî in România, aservită in întregime .mcroa.se ţări din Europa, în Directivele Comintcrnu- Comandamentul militar german declara că : „Nu
partid, pe baza cărora se creează în numeroase în­ imperialismului- german, a dus o politică profund lui din 1940 adresate Partidului Comunist din mai ia în considerare nici un fel de condiţii poli­ Lupta ostaşilor români şi sovietici pe frontul an-
treprinderi şi localităţi Ironlnl unic muncitoresc antinaţională; prejudiciind grav interesele po­ România, in loc de a se aprecia justeţea luptei tice sau economice din România, ci ordonă în tihillenst a dezvoltat şi întărit prin singelo văr­
dc jos, se realizează unitatea de acţiune a munci­ porului român. In cîrdăsie cu reprezentanţii bur­ contra războiului hitlerist şi de a se chema la România ceea ce consideră ca necesar " 2). De fapt sat m>comun, prietenia de arme româuo-sovielică.
torilor. In acţiunile organizate în această perioadă gheziei monopoliste, ea a trădat interesele po­ intensificarea acestei lupte, se aduc critici comu­ aceasta s-a intîmplat încă de la începutul pătrun­ « pus temelia relaţiilor de colaborare frăţească
apar forme noi mai evoluate de luptă : demonstraţii porului, a subordonat ţara dominaţiei Germaniei niştilor români pentru activitatea desfăşurată îm­ derii în România a armatei Germaniei. îm­ care s-au statornici inlre ţările şi popoarele noas­
de stradă pentru solidarizarea cu qrevişlii, orqani hitlerîste, punînd in pericol însăşi existenţa Româ­ potriva agresiunii Germaniei si pentru poziţia de potriva războiului şi ocupaţiei germane se inten­ tre. Vor rămine veşnic neşterse in istoria României
zarea qărzilor de autoapărare, ocuparea întreprin­ niei ca stat independent şi suveran. apărare a independenţei naţionale a patriei. Con­ sifică grevele şi actele de sabotaj organizate de memoria eroilor căzut, in lupta contra fascismului,
derilor de către grevişti. împotriva acestei politici reacţionare se ridică trar realităţilor evidenle, în Directivele Cominter- muncitorii din întreprinderile industriale şi din nemuritoarele fapte dc arme ale ostaşilor români
.iima IUI UUIPSi.
______ ...
împovăraţi de datorii şi Impozite, ţărani din ju­ clasa muncitoare în frunte cu partidul comunist, nului se spune : „Germania si Ralia nu doresc. transporturi, împotrivirile ţărănimii faţă de re- f l sov,*l,Cl Pe fronlul antihitlerist, contribuţia lu-
uror patrioţilor români care au luptat împotriva
masele largi populare şi uncie cercuri ale burghe­
deţele Botoşani. Ronianali, Sălaj, Sibiu, Cori, Bi­ ziei naţionale. in etapa actuală, ca ţările balcanice să fie atrase chiziţii şi incorporări, acţiunile de protest ale in­ fascismului pentru eliberarea patriei.
in război Ele vor să dezvolte producţia necesară
hor si altele, sc ridică împotriva exploatării, a )u- lor de cereale, petrol şi diferite matenf prime Nu­ telectualităţii, toate acestea exprimînd ura între­ Iu acelaşi ţimp, partidul a mobilizat loate for­
qului fiscal, a abuzurilor autorităţilor, ajunqînd la Numeroşi oameni politici democraţi şi reprezen­ mai incendiatorii războiului — imperialiştii englezi gului popor faţă de războiul hitler ist, dorinţa de ţele poporului nostru sub lozinca: „Totul pentru
ciocniri cu jandarmii. Aii Ioc, de asemenea, acţiuni tanţi ai intelectualităţii progresiste îşi manifestă şi francezi. în etapa actuală, doresc, caută să îm­ a se elibera din jugul fascismului. front, totuj pentru victorie'". După, o evaluai
revendicative ale învăţătorilor şi funcţionarilor pu­ neliniştea faţă de activizarea legionarilor şi de piedice dezvoltarea producţiei din aceste ţări şi Ln numeroase scrisori, memorii şi proteste adre­ aproximai vă,, contribuţia economică a României M
blici, studenţilor, invalizilor, văduvelor, pensiona­ pericolul înfeudării ţârii imperialismului fascist comerţul lor cu Germania. Numai ci caută prin sate guvernului antonescian, lideri politici şi per­ c'Jn,lra Germaniei hitleriste se ridică la
rilor. qerman. O serie dc oameni politici ca Nicolae Titu- toate forţele să deschidă in Balcani un ftont îm­ sonalităţi ale culturii româneşli luau poziţie îm­ circa 770 milioane dolari
Luptele din acesli ani culminează cu marile bă­ Icscu, Nicolae lorqa, Griqore lunian, Virqil Madqoi- potriva Italiei, pentru ca după aceea să poată să potriva războiului hitlerist -şi a ocupaţiei germa­ Lupta eroici â poporului rqmân . împotriva Cer-
tălii revoluţionare ale ceferiştilor şi petroliştilor ru. Dom Dobrescu, Griqore Filipescu şi alţii, iau atace Germania din flanc" Punîndu-se în mod ar­ ne. In memoriul trimis in apr ilie 1944 lui Anto­ mnp.ei hillensU? conlributia sa preţioasă la marea
din ianuarie î933. Organizatorul si conducătorul atitudine contra expansiunii agresive a Germaniei bitrar Germania fascistă alături de Uniunea So­ nescu de către 66 de oameni de ştiinţă, membri ai victorie asupra fascismului şi-au qfisit o larqă re-
acestor importante acţiuni muncitoreşti a fost parti­ naziste, demască activitatea fascistă din interior, vietică, în continuare se arăta câ în faţa- poporului Academiei Române, profesori universitari‘ din uioaşlere in opinia publică internaţională In m*.
dul comunist, — orqanele şi organizaţiile sale lo­ militează pentru dezvoltarea colaborării cu alte român, în lata clasei muncitoare şi a partidu­ Bucul eşti, laşi, Cluj, se arăta că „un cumplit de­ saml adresat primului ministru ;al Mani Britanii
cale, celulele din fabrici şi ateliere. state si întărirea securităţii ţării. In aceşti ani lui ei stă sarcina de a nu admite „transformarea zastru ameninţă liinţa neamului nostru", că
România semnează convenţia pentru definirea a- „inter esele vitale ale statului şi popoi ului nostru preşedintele Consiliului de Miniştri al Uniunii
In 1932 conferinţa pe tară a muncitorilor cefe­ gresorului, stabileşte relaţii diplomatice cu Uni­ Românii! intr-un cap de pod al Angliei şi Franţei
1 V a lUli"‘ rcmarca'; »Au ,r«cut mai
r
r
*
rişti a ales un Comitet Central de acţiune, a cărui unea Sovietică, întreprinde măsuri pentru întări­ pentru un război împotriva Germaniei şi împo cer imediata încetare a războiului, oricare ar. fi b ne d. 8 Juni de n.ul România ş. Bulgaria âu
sarcină era coordonarea activităţii comitetelor d^' rea colaborării cu ţările din cadrul Micii înţele­ tri-va U R.S S.“, cerindu-se ca lozinca „apărării greutăţile acestui pas Sacrificiile pe care Româ­ rupt ahanla cn Germania hillerfelS, au încheiat un
acţiune locale in vederea declanşării concomitente geri şi Înţelegerii Balcanice. S-a ajuns pinâ la graniţelor” sub care partidul reuşise să stringâ nia ar trebui să le facă voi- fi incomparabil mai
a qrevei în rîndul tuturor categoriilor de oameni elaborarea unui proiect de tratat româno-sovietii, largi foiţe patriotice să fie demascată „ca o con­ mici şi mai puţin dureroase decit- continuarea r . p U A.'Cr.Sla,C-le alîâ,S Şi in;rdl - de
partea Aliaţilor împotriva C^manici. folos.nd în
ai muncii de la C.F.R Din Comitetul Central de care urma să reglementeze, pe baza respectării tinuare a politicii de apropiere de Anglia si Fran­ războiului" 3). Ura adînca a maselor larqi îm­ «cost SCop foiţele lor armate Prin aceasta ele şi-au
acţiune făceau parte deleqaţi ai muncitorilor din reciproce a independenţei şi suveranităţii, asis­ ţa şi a războiului împotriva Germaniei şi U R.S.S.". potriva hitlerişiilor, a ororilor războiului, a frnl “ ‘ 2 “ * infrintjerii h.lterUmului 5i
principalele centre feroviare, iar ca secretar a fost tenţa mutuală şi ajutorul reciproc intre cele două Aceste directive care veneau in contradicţie cu exprimată şi in pamfletele şi articolele publi­ ;-°nrnhuit terminarea victorioasa a războiţi-
ales Gheorghe Gheorqhiu-Dei, care a primit din stnte în cazul agresiunii împotriva unuia dintre ele. linia politică a partidului, cu necesităţile luptei cate în presa vremii de numeroşi oameni de oi co n tr a r .Par" ci'>af«t la războiul eliberi-
partea partidului însărcinarea de a conduce acti­ împotriva fascismului şi agresiunii hitlerîste au cultură.
vitatea acestui comitet. In aceste împrejurări. Partidul Comunist r din provocat o adîncă confuzie şi dezorientare in Reflectînd nemulţumirea şi revolta maselor *-
In organizarea acţiunilor muncitoreşti din Bucu­ România, exprimind interesele vitale ale maselor partid, au Irînat pentru un timp activitatea sa. muncitoare, în rîndurile soldaţilor şî ale ofiţeri­
largi, militează activ pentru unirea tuturor for­
reşti o activitate intensă a desfăşurat Comitetul ţelor democratice şi patriotice ale poporului pen­ au creat pericolul îndepărtării de partid a unor lor se accentua starea de spirit'antihitlerist*. Nu­
de partid al' Capitalei. Sub conducerea sa, Comisia l^rgi categorii sociale, a numeroase grupări poli­ dezertări în masă. Cadre de comandă din armată, Partidul Comunist Român -
meroşi soldaţi refuză să plece pe front, au loc
sindicală locală, al cărei secretar er# Dumitru Pe- tru apărarea independenţei şi suveranităţii ţârii. tice. El£ au avut repercusiuni grave asupra între­
trescu,-joacă un rol însemnat in preqătirea şi des­ Realizarea în această perioadă a unor acţiuni co­ gii activităţi desfăşurate in România pentru uni­ generali şi ofiţeri patrioţi îşi manifestau deschis
făşurarea Jupiei greviste, în organizarea solidari­ mune ale Partidului Comunist cu Partidul Soci- rea poporului împotriva fascismului şi agresiunii împotrivirea faţă de hitlerişti şi de dictatura
Germaniei,
alist-Uriitar şi Partidul Socialist, precum si cu
tăţii cu greviştii a oamenilor muncii din Bucu­ unele organizaţii ale Partidului Social-Democrat, antonescian*. forţa conducătoare a
reşti. ‘ ‘ ‘ întăresc unitatea sî combativitatea clasei munci­ Toate acestea arată câ în rîndul maselor largi
Acţiunile' muncitorilor grevişti de la Gnvila s-au toare, influenţa ei in viaţa politică a ţârii. ■ ale poporului, al tuturor cercurilor politice se dez­
desfăşurat sub conducerea nemijlocită a organiza­ volta o puternică stare'de spirit antifascistă, do­ poporului în revoluţia
ţiilor de partid din Ateliere. Un rol important în In 1933 se creează, sub conducerea dr. Petru Lupta Partidului Comunist rinţa arzătoare de a răsturna dictatura militară
pregătirea luptei l-a avut sindicalul muncitorilor, Gi'oza, Frontul Plugarilor, organizaţie democratică şi dominaţia Germaniei hitleriste
iar in timpul qrevei comitetul de qrevă şi cel de a ţărănimii, care avea să joace un rol important In anii 1943-1944 Germania hitleristă suferă în- populară, in opera de
acţiune. In cursul desfăşurării qrevelor s-au evi în realizarea alianţei clasei muncitoare cu ţără­ împotriva dictaturii fringeri zdrobitoare din partea armatelor Sovieti­
(lenţiat zeci şi zeci de activişti revoluţionari, mem­ nimea munoitoare. Sub impulsul mişcării munci­ ce şi a celorlalte puteri din coaliţia antifascistă.
bri şi nemembri de partid care a<i luat parte activă toreşti se dezvoltă activitatea politică a ţărănimii Uniunea Sovietică a dus greu! războiului, a dat construire a socialismului
la luple, printre care au fost Constantin Doncea, şi celorlalte categorii sociale neproletare: Răscoa­ militaro-fasciste şi a (ele mai mari jertfe cucerind prin lupta sa eroică
preşedintele Comitetului sindical si al Comitetului la ţăranilor români şi maghiari din Valea Ghi- admiraţia şi recunoştinţa tuturor popoarelor. Vic­ Tovarăşi,
dc qrevă, Dumitru Popa, Chivu Stoica, Constantin meşului irr 1934 este urmată de un şir de mişcări toriile împotriva Germaniei care au.dus la slăbirea
ţărăneşti în întreaga ţ-ară împotriva impozitelor,
Mardare, Vasile Bigu şi alţii. a execuţiilor silite si a terorii jandarmereşti. Co­ fascismului au dat un nou impuls luptei forţelor Răsturnarea dictaturii lasoisle şi eliberarea Urii
Luptele de la Gri vita din februarie 1933, în cursul războiului antisovietic, antifasciste din întreaga lume, au însufleţit şi (ie ocupaţia străină an marcat începutul revoluti-i
cărora muncitorii ceferişti au inlruntat cu eroism muniştii iau parte la întrunirile şi demonstraţiile poporul român in lupta de eliberare de sub-jugul populare, ant.imperialiste iu România, inauqurind
J'orţele represive ale regimului burqhezo-moşieresc, organizate in anii 1936-1937 de partidele naţional- fascist. o nouă etapa in dezvoltarea ţării noastre. Sub
au relevat combativitatea revoluţionara a acestui ţărânesc şi radical-ţărănesc, imprimindu-le com­ înfăptuirea insurecţiei conducerea Partidului Comunist, lupta antifascist
In condiţiile creşterii rezistenţei împotriva Ger­
detaşament al clasei muncitoare, holărîrea sa de bativitate, influenţînd transformarea lor în ma­ maniei, ale adincirii crizei regimului de dictatură de eliberare naţională se dezvoliâ inlr-a largă
a-şi apăra interesele vitale. Deşi au căpătat un nifestări antifasciste sub lozinca frontului popular. acţiune de masă penlru detăvîrşirea revoluţiei bir-
caracter de masă, luptele ceferiştilor n-au cuprins Partidul îşi lărgeşte contactele cu grupările si armate, participarea fascistă şi ale infrîngerilor suferite pe front de oemr°u HaT " , " " Partidului Comunii:
Comunist în
Partidul
către armatele hillerislc.
însă toate categoriile de salariat’i, ca de exemplu organizaţiile democratice, stabileşte legături cu di­ colaborare cu celelalte forţe antihitleriste a inten­ Demru dos „marea rimatelor feudale si (mpro-
pe cei de la tracţiune si mişcare i qrevele de la ferite fracţiuni ale forţelor politice burgheze şi cu sificat lupta pentru răsturnarea quvernulni anţo- nrtelarirea ţărănimii, democratizarea vieţii politice
laşi. Cluj, Oradea, Galaţi, Paşcani, nu s-au de­ un mare număr de personalităţi politice. României la războiul nesciaiu întoarcerea armelor împotriva Germani* reconstruirea . economiei. însufleţeau toate forţei-
clanşat concomitent cu cea de la Griviţa, iar într-o Un ajutor de seamă a adus în munca desfăşu­ ei şi alăturarea-României la coaliţia antihitlerist* rioTdă h1CC ? Pt ,r:0lice o " I» această „ >
serie dc centre feroviare ca Braşov. Constanta. Ti­ rată de partid în rîndul tineretului Uniunea Tine­ Tn acest scop, activul .de partid din afară şi din t ‘ n ,UBU colilici *« manifestă cu
mişoara, Buzău, Arad nu au avut loc qteve. Aceas­ retului Comunist. antihitlerist închisori, in frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, putere bogata experienţă dobindită dc partidul
ta a făcut ca amploarea luptelor să nu fie în în- Pentru apărarea democraţiei şi a intereselor na­ a elaborat planul de acţiune,în vederea înfăptuirii nostru ,n timpul bătăliilor antifasciste, (oria o qă-
Ireaqa tară pe măsura avînlului revoluţionar din ţionale ale poporului au militat în aceşti ani un insurecţiei armate, a luat măsuri pentru întări­ *U,0riU,M Si « -
acea perioadă. şir de organizaţii democratice şi antifasciste de Tovarăşi. rea condu.cerii de partid prin înlăturarea elemen­
O mare amploare au avut şi luptele desfăşurate masă, create de Partidul Comunist — Comitetul telor şovăielnice si capitulante In vederea asigu­ Are loc o' schimbare substanţială în situaţia
în ianuarie—februarie 1933 de muncitorii petrolişti naţional antifascist, Asociaţia tineretului antifas­ După cum se ştie, in august 1940 României i-a ram conducerii operative a activităţii partidului ia ir J a z S ' V ' P°U" ^ d,p ‘ară. sini zdrunoi-
din Valea Prahovei Larqul caracter de masă al cist, Liga muncii, Comitetul antifascist al femei­ fost impus Dictatul de la Viena prin care partea pentru realizarea acestor sarcini, activul de partid f ! T c|a «'o r exploatatoare, slăbeşte in-
acestor acţiuni la care participă mii şl mii de oa­ lor, Frontul studenţesc democrat şi multe altele. de nord a Transilvaniei era răpită si predată Un­ a însărcinat pe tovarăşii Constantin Pîrvulescu, dele n ,tL ,l,!C, i bur<>h*2' ei mosierimii. Parii-
meni ai muncii, formele deosebit de ascuţite ale )n aceşti ani apar numeroase publicaţii legale cu gariei horthvste. Partidul Comunist, numeroase Emil Bodnaraş şî losif Rangheţ. iu „I i " " ' 5i l,bera|. '«jrupindu-se in
ludelor care au culminat cu ocuparea centrului caracter democratic, progresist, se desfăşoară o cercuri politice, M.A.D O.S.Z -ul- si alte organizaţii In acelaşi timp, se intensifică. activitatea pen­ ări uTu n h,el; Se onan cu înverşunare dezvol-
oraşului Ploieşti de către mase. au demonstrai intensă activitate in- rîndurile intelectualităţii îm­ democratice şi patriotice, inclusiv grupuri ale ar­ tru realizarea, unirii tuturor forţelor antihitleriste târu lăţii pe calea reformelor sociale
înalta combativitate a acestui detaşament al pro­ potriva fascizării ţării, pentru promovarea -unei matei, s-au ridicai împoţriva dictatului, au organi­ In aprilie 1944: între Partidul Comunist Român şi Imediat după 23 august partidul irece la oraa-
letariatului român. Rolul conducător al acţiu­ culturi progresiste. zat în diferite centre ale ţării puternice manifesta­ Partidul Social-Democrat se ajunge la înţeleqere* sa)e în noi|e condiţii de legali-
nilor revoluţionare din Valeţi Prahovei l-a avui Rezultatul acestei largi activităţi politice desfă­ ţii popular e, au cerut să se treacă la lupta ar mată pentru realizarea Frontului Unic Muncitoresc. M f t i d * ^ De. 2ecile m" de membri de
____ ____
iu neqai
Comitetul judeţean al Partidului Comunist din Româ­ şurate de comunişti a fost făurirea Frontului De­ pentr u apărarea integr ităţii şi suveranităţii patriei. Aceasta a avut o importanţă deosebită şi a qrăbiî d. Ş , S,mpaU2anU care Optaseră în ileqalitaie
nia, care s-a sprijinit pe activitatea organizaţiilor mocratic care inmănunchea Partidul Comunist din In acest moment greu pentru destinele ţârii saje, procesul de unire a luluror forţelor democratice sub conducerea sa, partidul reuşeşle să-şi orc
orqani-
sindicale locale, pe comitetele de qrevă şi de ac­ România, Partidul Socialist, Partidul Socialist-U- poporul român s-a găsit singur-, fără nici un spri­ In vederea răsturnării reqimului lascist. In luna ze2e în scurt timp forţele in principalele intrej
îtreprin-
ţiune din rîndul cărora făceau parte muncitori din nitar, Frontul Plugarilor, Uniunea Oamenilor jin din afară, părăsit de toate puterile Europei. iunie, între Partidul Comunist Român, Partidul So­ (Ieri industriale, la sale, in instituţii de cullur
illură şi
invăţămînt
în
invăţămînt
U\
o
ţării.
centrele
toate cateqoriile In cursul luplelor, din rîndui Muncii Maghiari din România, unele organizaţii România a fost nevoită sâ accepte condiţiile ne­ cial-Democrat, Partidul National-Ţărănesc'si Parti­ dul orqanizcază toate centrele rarii Parii -
muncitorilor qrevişli s-au ridicat 2eci şi zeci d? locale ale Partidului Social-Democrat, ale Parti­ drepte ale Dictatului de la Viena Prin aceasta ea dul Liberal, se ajunqe la acordul' pentru crearea calele unice, in aceaslă perioadă sindi-
activişti care s-au situat cu curai în fruntea ma­ dului Naţional-Ţărânesc, Partidului Radieal-Ţâră- a fost lăsată la cheremul Germaniei, a fost arun­ Blocului Naţional Democrat Platforma de acţiune , • organizaţiile* de tineret
selor Printre cei care au luat parle la conducerea nesc şi Partidului Ţărănesc al doctorului Lupu. cată de fapt in braţele forţelor hitlerîste. Scurt a celor patru parlide prevedea scoaterea României “ S t r T consolidarea în continuare 'a
acţiunilor revoluţionare din Valea Prahovei au fost Forţele democratice coalizate au reuşit să ob­ timp după aceea au şi avut'loc in ţara noastră dm războiul antisovietic, alăturarea ei Naţiunilor pontice li Vnrn. Munc,loresc Si înfăptuirea unităţii
Gheorghe Vasilichi. secretarul Comitetului jude­ ţină o serie de succese însemnate în viaţa politică instaurarea regimului dictaturii militaro-fasciste, unite, eliberarea tării de ocupaţia germană, resta­ odăii „„ ,tH ? f a,0f1Ce " clasei n'uuciloare. Toi-
ţean al Partidului Comunsit, Tânase Avrnmescu, a ţării. Ele au jnfrint cercurile reacţionare în ale­ pătr underea în ţară a trupelor germane, care a bilirea independentei şî suveranităţii naţionale, în­ ooata. partidul lărqeşte înţeleqerea cu alte
Constantin Nicolaescu, Constantin Mănescu, Mi- gerile parlamentare parţiale din Î93G din judeţele veau. de fapt misiunea unor trupe de ocupaţie, lăturarea dictaturii fasciste şi instaurarea unui re- ?ionI?an 2aUi democrallce- constituind Frontul Na-
hai) Morarii şi alţii. Mehedinţi şi Hunedoara, si in 1937 în alegerile România fiind apoi tîrîtă in războiul antisovietic. Qim democratic.
Luolcle de clasă din perioada crizei economice pentru consiliile judeţene- la Ploieşti, Cluj, laşi, Bi­ Perioada dictatur ii militaro-fasciste şi a războiu­
şi mai ales luptele clin ianuarie—februarie 1933 au hor şi in multe alte localităţi. Poporul român se lui dus alături de Germania hitleristă constituie Totodată, partidul desfăşoară o activitate- intensă
constituit un moment de o deosebită importantă pronunţa tot mai hotărît împotriva fascismului şi cea mai neagră pagină din istoria modernă a m nudul armate., întăreşte legăturile tu numeroase
în istoria mişcării noastre muncitoreşti, au avut a pericolului nazist, pentru apărarea democraţiei României. Dictatura militaro-fascistâ, executînd cadre de qenerali şi ofiţeri -patrioţi. In vara anu­
o prolundă înrînrirc asupra vieţii politice şi sociale şi a independenţei naţionale. ordinele Germaniei, a dus o politică de exploatare lui 1944 se creează Comitetul militar care. avea
din România Ele au dat o puternică lovitură cla­ Eroica luptă dusă in acei ani dc partidul co­ prădalnica a resurselor naturale, a bogăţiilor ţării, saicina să pregătească insurecţia armată n.zan, ,, grUpjri politice Frontef Naiioni Demo-
selor exploatatoare, au Irînat ofensiva capitalului munist în fruntea clasei muncitoare şi a unor largi a pus industria, agricultura şi transporturile în După cum se ştie, în august 1944 Hitler şl AiUo-
impo'riva drepturilor economice şi politice ale oa­ forţe progresiste sub steagul democraţiei şi inde­ slujba războiului- agresiv hitlerist In anii războiu­ nescu stabiliseră să se facă mobilizarea loială a
menilor muncii. Desfăşurate la scurtă vreme după pendenţei ţării, atitudinea lucidă a unor grupări lui economia românească a fost ruinată, resursele orlelor in scopul continuării războiului împotriva
i o s *•
instaurarea dictaturii fasciste hitlerîste în Germa­ politice ale claselor conducătoare, au stăvilit pen­ ţării au fost secătuite, ceea ce a făcut ca la sfii- Uniunii Sovietice. In acesle condiţii, Partidul Co- _auvicidţu romaneşti.
Sub conducerea Partidului Comunist, mase
nia, luptele proletariatului român din 1933 au avut tru un timp ascensiunea spre putere a organiza­ şitul i-ă2boiului producţia industrială să reprezin­ mun.st. Român, m colaborare cu celelalte fort* riaşe ale populaţiei s-au angajat intr-n lur.fi ** u-
«îi o însemnătate internaţională, înscriindu-se prin­ ţiilor fasciste şi înrobirea ţării Germaniei naziste. te-circa 50 la sută faţă de cea dinainte de război ani hilkr.s e, a trecut la înfăptuirea-insurecţiei ar- ţitâ împotriva ^ iupva amili"’
uptâ a seu-
tre primele mari acţiuni ale proletariatului mondial Politica de cedare în faţa pretenţiilor agresive ale Numai pagubele cauzate de Germania României mate. La 23 August, guvernul antonescian a fost iu* împotriva teacţiunii, au alungat prefecţii şi
impo'riva fascismului Jiiileriştilor dusă de marile puteri a influenţai prin produsele industriale şi agricole luate fără arestat la Palatul regal de-către: un grup de ofi- • primarii reacţionari, au trecut Ia organizarea con­
trolului muncitoresc in fabrici, la exproprierea mo­
In bătăliile dc clasă purtate în anii 1929—1933, însă negativ mersul evenimentelor dîn ţara noas­ echivalente, prin neplata de impozite şi taxe etc. rinfiro Scb0f‘îcr' predal unitâhlor de luptă pa- şierilor şî împărţirea Dămmtnini 1 - — ; .c«m-
împărţirea
pam intui ui la ţărani reali-
rlusa muncitoare, in frunte cu partidul comunist, tră, ca şi din alte ţâri europene se r idicau la peste 446 milioane de dolari (la cursul trioticc: s-a format guvernul Sănătescu, din care zînd astfel în fapt reforma agrară, au participat
s-o afirmat cn putere pe arena istoriei ca cea mii După acordul de la Munchen, care a deschis din 1938). ^ rlemCIfC, "k" r * > rc7* nt*r)t al celor palm la lupta pentru democratizarea vieţii publice tn
înaintată forţă a societăţii româneşti, avangarda drum larg Germaniei spre ţările din sudul şi estul Partidul Comunist, exponent al intereselor na­ rl' t d»,T! ? l0C^ Nat1i0nâl declara- focul acestor bătălii politice, economice şi sociale
luptei înlreqului popor împotriva pericolului fas­ Europei, cercurile politice reacţionare din Româ­ ţionale ale întregului popor s-a ridicat de la în­ irăfa rT p al ParMdului Comunist *4 Hiiz a — .......... Ki/nuLc, * economice şi sociale
duse de masele populare împotriva foi ţelor reac-
cist, pentru drepturi economice sî politice, pen­ nia păşesc deschis pe calea trădării intereselor ceput cu hotârîre împotriva agresiunii Germaniei arăta că; „Partidul Comunist din România; paruri ţiunii interne, sprijinite de cercurile imperialiste
tru democraţie, independentă şi suveranitate na­ naţionale. Acordul economic româno-german din fasciste şi a războiului împotriva Uniunii So­ n^uncitoare, reprezintă interesele întregii din afară, este instaurat în martie 1945 guvernul
ţională. In cursul desfăşurării luptelor, precum şi 1939. urmat de alte tratate oneroase, subordonează vietice, a dat glas frămîntărilor si aspiraţiilor o.ectjvUăţi româneşti, deopotrivă; ale muncitori­ dc largă concentrare democratică condus de Dr
in perioada care le-a urmat, s-au întărit legăturile economia românească intereselor politicii agresive uriaşei; ma jorităţi a populaţiei ţârii, a or ganizat, mii şi ţărănimii, ale intelectualităţi şi ale tuturor Petru Groza, patriot de scamă, eminent om politic
tic
partidului cu masele, au crescut rîndurile partidu­ ale Germaniei, pun sub conţi olul acesteia viaţa rezistenţa antifascistă şi lupta maselor pentru păturilor orăşeneşti, ale întregului, popor român, «şi de stat Instaurarea primului guvern din istoria
-------au r ci ii Util istoria
,
lui., în special din masele cele mai combative aW economică şi politică a României, încalcă grav răsturnarea r egimului antonescian, ieşirea din răz­ In ,upb sa de eliberare naţională. în lupta sa pen­ ţârii in care clasa muncitoare are rolul condueă-
clasa muncitoare are roiul conducă­
clasei muncitoare, a sporit rolul elementelor mun­ suveranitatea poporului nostru. boiul purtat alătur i de Germania şî alăturarea for­ tru eîşliqarea drepturilor cetăţeneşti si democra­ tor, a constituit o mare victorie a luptei revo­
a constituit o mare victorie a luptei revo­
citoreşti in partid. Cn conducerea sa. S a extin» Conştientă că dominaţia imperialismului german ţelor antihitleriste In r ezoluţia sa asupra războiu­ luţionar#» d*n
ca re clin România, asigurînd dezvoltarea de­
considerabil influenta partidului in mase, s-a ri­ constituie o primejdie de moarte pentru poporul lui antisovietic din iulie 1941, în Platforma-pro- tic.. în ciocnirea inevitabilă, cu forţele hitlerîste mocr ratiza si ■ progresistă a societăţii noastre,
dicat prestigiul său politic şi s-a imboqăţit expe­ român, clasa muncitoare, în frunte cu partiduI grâm din septembrie 1941. în documentul „Piei- Vă «numiţi, tovarăşi, situaţia «* -----
ă amintiţi, tovarăşi, aituatî» grea in care se
rienţa lut revoluţionară. In viitoarea luptelor s-au comunist, s-a ridicat la luptă hotârîtă împotriva r ea sau salvar ea poporului român" din . ianuarie
lormat şi s-au călit numeroşi activişti şi militanţi pactului înrobitor româno-german, a planurilor 1942 şi în multe alte materiale, Partidul Comunist ') - Deutsche* Zentra'larchiv Potsdam’ Ausu-arti- „România liberă" din 24 august 1944.
revoluţionari, cadre legate de clasa muncitoare, Reich-nlui nazist de a ocupa România. Comuniştii a adresat ‘ întregului popor chemarea de a lupta ges1 Amt Handelspolitsche Âbt. (1936-1945), Han-
dc interesele, şi năzuinţele poporului nostru, car»* chemau poporul la rezistenţa armată, declarîndu-se pentru încetarea războiului antisovietic, pentru dakten Clodis bd ' 68 736 Seite 344. Fotocopia în -). Corespondenţa preşedintelui Consiliului de Mi-
au jucat un rol important în organizarea şi condu­ gata sâ apere „cu arma în mină independenţa A.T I P., dosar 219, voi. 5. mşlri al IJ R.S.S. cu preşedinţii S.U.A. $» cu primii
cerea luptelor de cLisâ din anii următori, in în­ României, dacă ţara noastră va fi silită să ducă un minişlri ai Marii Britanii din timpul Marelui Război
făptuirea insurecţiei armate, în construcţia socie­ război naţional de apărare contra imperialismului -).. Direcţia Generală* a Arhivelor Statului, Fon pentru Apărarea Palriei (1941—1945), E.S.PL.P.,
') Arhiva C C. al P C H.,
tăţii socialiste. fascist". In martie 1939, după ocuparea Cehoslo- fila 169. fond 1, dosar 211, dul documente germane, rola 790/5.519.526, pag. 9. Bucureşti, 1958, voi. I, pag. 453.
'). „România liberă" din 0 septembrie 1944
(Continuare în pag. a 4-a)