Page 24 - Drumul_socialismului_1966_05
P. 24
PAGINA A 4-A
H M DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3530
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
•». {(Urmare din pag. a UI-a) generaţiilor participă activ la construirea socia- ridicarea continuă a nivelului politico-ideologic şi Balcescu, patriot luminat, luptător penlru realizarea şi tipografi din anul 1888, al răscoalelor ţărăneşti
U------------------------------------ lismului. îşi aduce contribuţia la progresul eeono- \- cultural al tuturor comuniştilor, perfecţionarea unităţii naţionale a poporului nostru, scria: „Dacă din 1907. luptelor de la Galaţi din 1916, în timpul
mic şi cultural al patriei. pregătirii lor profesionale, situarea ior in primele naţionalitatea este sufletul unui popor, dacă cită grevei generale pe întreaga ţară din 1920, al pro
gâsea econorrfca ţârii in J945, după aproape patru Foiţa socială hotărîtoare în victoria revoluţiei rînduri ale eforturilor poporului pentru perfec vreme el păstrează acest semn caracteristic al in cesului din Dealul Spirii din 1922, al eroicelor
ani de domin Vie hitlerislă şi război. Producţia in populare şi In opera de construire a sorialismului ţionarea activităţii economice, pentru moderniza dividualităţii sate. acest spirit de viată, el este in lupte din ianuarie-febniarie 1933 şi in timpul pro
dustriei scăzuse într-o serie de ramuri în 1944 la este alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea — cele rea producţiei, pentru răspîndirea largă a ştiin ceselor care le-au urmat.
circa 50 Io sută faţă de nivelul antebelic; numai două clase care deţin rolul hotărî tor în producţia ţei şi tehnicii în toate domeniile de activitate. vestit cu dreptul neprescriplihi) de-a trăi liber, După cel de-al doilea război mondial, în anii
10 la sută dirr; parcul de maşini-unelte existent bunurilor materiale ale societ&ţii noastre. Cimen Prin capacitatea, energia şi priceperea lor, membrii unitatea naţională este chezăsuirea libertăţii lui, construcţiei socialiste, partidul nostru a dezvoltat
în 1943 se afla! în funcţiune; capacitatea de tran tată prin lupta socială comună, bazată pe interese de partid trebuie să exercite pretutindeni o pu este trupul lui trebuincios ca sufletul să nu piară puternic legăturile sale cu toate partidele comu
sport a căilor ferate scăzuse la 30 la sută faţă de economice si politice unitare, pe relaţiile socialiste ternică influentă asupra tuturor oamenilor mun niste si muncitoreşti din ţările socialiste şi capita
1943. Agricultura era secătuită de jaful hillerîsti- de producţie existente la or aşe şi sate, alianţa mun cii, fâcînd din fiecare organizaţie de partid forţa şi să amorleaseă, ci din contră, să poată creşte si liste, precum şi cu unele partide socialiste şî miş
lor, de rechizitele din timpul războiului, de distru citorilor şi ţăranilor s-a dezvoltat şi s-a întărit dinamică a colectivelor din fabrici şi uzine, din a se dezvolta" cările de eliberare naţională din ţările coloniale
gerile provocate de trecerea frontului. Această continuu în anii socialismului, ridieîndu-se pe o instituţii, din agricultură. Organizaţiile de partid Socialismul duce mai departe procesul de dez si din tinere state independente. El îşi manifestă
moştenite economică era agravată de seceta ani treaptă superioară Unitatea de nezdruncinat a regionale, raionale, orăşeneşti trebuie să-şi înde voltare a naţiunii început în epoca burgheză, cre solidaritatea frăţească cu lupta eroică a partide
lor 1945-1946, do sabotajul reacţiunii, de blocarea muncitorilor, ţăranilor-, intelectualilor-, a tuturor plinească cu cinste sarcina de a conduce şi în lor comuniste si muncitoreşti pentru socialism,
valutei şi devizelor Romăniei în ţările capitaliste oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, druma întreaga viată socială, de a asigura apli ează condiţii penlru afirmarea deplină a vieţii na pentru pace si progres social; partidul nostru, or
occidentale. Despăgubirile de război la care era este foiţa care asigură trăinicia de granit n orîn- t ţionale a poporului. Revoluţia socialistă, construc ganizaţiile obşteşti din ţara noastră participă la
obligată Româniai şi celelalte pierderi materiale duirii noastre, progresul şî prosperitatea patriei. f carea neabătută a politicii partidului şi guvernu ţia noii orînduiri sociale, descătuşează toate ener activitatea organizaţiilor internaţionale ale clasei
s-au ridicat la piîste un miliard de doimi. In n- lui, de a slimula dezvoltarea iniţiativei şi entu muncitoare, femeilor, tineretului. îşi aduc contri
,ecsle condiţii, sa-rciina economică principală era Congresul ol IX-lea al Partidului Comunist ziasmului creator al maselor. giile creatoare ale poporului, constituie în viat* buţia la lupta pentru democraţie şi pace în în
refacerea economiei: naţionale distrusă de război, Român a stabilit programul dezvoltării multila O pr eocupate de seamă a partidului nostru este fiecărei ţări o epocă de redeşteptare naţională, de treaga lume.
ridicarea productivi. Realizarea acestor obiective terale a ţârii în noua etapă de desăvîrşire a con desfăşurarea unei intense activităţi politico-edu- afirmare viquroasă a sentimentelor patriotice ale O expresie a relaţiilor internaţionaliste ale parti
a ceru», mari efortiTu i din partea poporului nostru strucţiei socialiste. In centrul politicii economice a ealive în rîndul maselor-, propagarea largă a con maselor larqi. Lozinca înfloririi multilaterale a pa
in -special din :parteh clasei muncitoare, care a dus partidului stă continuarea neabătută a industriali cepţiei materialiste despre lume şi viaţă a clasei dului nostru cu celelalte forţe ale mişcării munci
toreşti este participarea la Congresul al IX-lea al
fireul luptei si muncii pentru aprovizionarea fron zării ţării, creşterea puternică a industriei grele, muncitoare, a principiilor etice ale socialismului, triei socialiste, formulată de Partidul Comunist, mo Partidului Comunist Român a 57 de partide co
tului. pentru lichidarea urmărilor războiului. şi în special a industriei constructoare de maşini, lichidarea mentalităţii înapoiate moştenite de la bilizează forţele oamenilor muncii, constituie un
hotărîtoare pentru întreaga economie naţională. vechea societate, a influenţelor ideologiei burgheze muniste şi muncitoreşti si alte partide democra
Apare ca o necesitate obiectivă dezvoltarea for Pe această bază se va dezvolta intensiv şi multi care continuă să mai pătrundă în ţara noastră pe factor de seamă al mersului înainte al poporului. tice. Partidul nostru a simţit şi simte tot timpul
ţelor de producţie, ‘.intensificarea în continuare a lateral agricultura, creîndu-se condiţii şi mai diferite căi, dezvoltarea sentimentelor patriotice, Fără îndoială, naţiunea va continua să constituie sprijinul frăţesc al partidelor comuniste, al clasei
procesului de democratizare a vieţii ţârii. Pornind bune per.trn încadrarea eî armonioasă în procesul a trăsăturilor înaintate, proprii omului societăţii încă multă vreme baza dezvoltării societăţii noas muncitoare internaţionale în munca şi lupta sa
de la aceste cerinţe sile progresului social in etapa dezvoltării economice generale, pentru sporirea socialiste. Marxism-leninismul, precum şi propr ia pentru construirea socialismului, pentru pace sl
respectivă. Conferinţa Naţională a Partidului Co contribuţiei acestei ramuri importante la bună noastră exper ienţă, demonstrează că dacă viaţa tre, în înlrcaqa perioadă de construire a socialis progres social. Experienţa partidului nostru, ca şi
munist Român din joctombrie 1945 a pus in cen starea poporului, la înflorirea societăţii socialiste. materială determină conştiinţa oamenilor, în ace mului şi comunismului. a altor partide demonstrează că solidaritatea de
trul ,pi eocupăi ilor partidului redresarea şi dezvol Ţinînd seama de cerinţele revoluţiei tehnico-stiin- laşi timp viaţa spirituală joacă un rol deosebit de Este profund neîustâ, antişliinţifică, încercarea luptă a clasei muncitoare, a partidelor comuniste
tarea economiei naţionale, îmbunătăţirea condiţii ţifice contemporane, Congresul a trasat ca un $i muncitoreşti reprezintă o armă invincibilă in
lor ide trai ale .populaţiei, consolidarea unităţii obiectiv important Introducerea largă în toate important in asigurarea mersului înainte al socie de a prezenta naţiunea socialistă, patria socialistă, lupta pentru victoria idealurilor celor ce mun
.clasei muncitoare şi a alianţei dintre muncitori, ţă ramurile producţiei materiale a celor- mai noi cu tăţii, în înfăptuirea măreţelor idealuri ale oame ca fiind opuse internaţionalismului socialist. Inlă- cesc, împotriva exploatării şi asupririi, pentru pace
nilor muncii.
rani şi intelectualii, întărirea unităţii tuturor foi ceriri ale ştiinţei şi tehnicii, creşterea contribu turînd antaqonlsmul dintre naţiuni, cauzele asu si socialism.
ţelor democratice, antiimperialiste. Conferinţa Na ţiei ştiinţei la dezvoltarea economiei, a întregii pririi $i dominaţiei unor popoare dc către altele,
ţională a ales ca secretar general al Comitetului noastre societăţi, perfecţionarea continuă a învă- Tovarăşi.
Central ni Partidului Comunist pe Gheor- ţâmîntului de toate gradele. întregul program de Politica naţională socialismul creează bazele obiective ale apropierii
ghe Gheorghiu-Dej, militant de seamă al partidu dezvoltare a economiei şi culturii în aceşti cinci SÎ colaborării intre state, posibilitatea îmbinării in Evenimentele internaţionale confirmă că în
lui nostru şi al mişcării comuniste internaţionale, ani urmăreşte ridicarea nivelului de trai material tereselor naţionale si internaţionale ale popoarelor. epoca noastră rolul hotăritor in dezrvoltarea isto
caro timp de aproape două decenii s-n alint în consecventă, marxist- rică il are socialismul. Potenţialul economic, teh-
fruntea paitiduDui ş» a statului în opera de con şi spiritual al oamenilor muncii. Colaborarea între naţiuni socialiste eqale în drep nico-ştiinţific si militar al ţârilor socialiste influ
struire a socialismului. In timpul care a trecut de la Congres, partidul turi. suverane si independente, multilateral dezvol enţează lot mai mult balanţa raportului de foiţe
si statul au luat o serie de măsuri menite să dea pe arena mondială. Poporul nostru se bucură din
In această peirioadâ au loo schimbări substan viaţă hotăririlor stabilite Eforturile principale leninistă a Partidului tate. pe tărîm economic, ştiinţific, cultural, contri toată inima de realizările popoarelor frăţeşti, de
ţiale în raportuT de forte din societate: se consoli sini îndreptate spre perfecţionarea conducer ii şi buie la asiqurarca proqresului fiecărei ţări şi la succesele obţinute în dezvoltarea economiei şi cul
dează poziţiile cilasei muncitoare in viala politică planificării economiei şi a repartiţiei forţelor de întărirea sistemului socialist mondial, sporeşte in turii, în creşterea nivelului de trai al oamenilor
si socfelâ; in urma înfăptuirii reformei agrare se producţie pe întreg teritoriul ţârii, spre creşterea Comunist Român; muncii din ţările socialiste.
întăreşte alianţa clasei muncitoare cu ţără productivităţii muncii, a rentabilităţii si eficacită fluenta socialismului in întreaqa lume. Construirea societăţii noi este o oper ă vastă, care
nimea ; se dezvoltă unitatea tuturor forţelor ţii economice a investiţiilor in toate sectoarele pro întărirea continuă a liecârei naţiuni socialiste nu cere rezolvarea unei uriaşe complexităţi de pro
democratice şi progresiste. Victoria obţinută de numai că nu vine în contradicţie cu interesele in bleme; de aceea ea nu este scutită de greutăţi, de
Blocul Planicielor Democratice in alegerile parla ducţiei materiale. dezvoltarea si înflorirea ternaţionalismului socialist, ci, dimpotrivă, cores insuccese temporare, de greşeli. Caracteristic ţă
mentare .din 1946 oglindeşte baza soeial-politicâ Partidul şi stalul au stabilit o serie de măsuri v rilor socialiste este însă întărirea si consolidarea
largă pe care .se sprijinea guvernul democratic, pentru ridicarea nivelului agriculturii socialiste, punde intru totul acestor interese, cauzei clasei lor continuă, perfecţionarea mecanismului econo
compromiterea şi izolarea de mase a partidelor pentru dezvoltarea bazei sale tehnico-materiale în naţiunii noastre socialiste muncitoare, a oamenilor muncii din întreaqa lume, mic şi social, înflorirea multilaterală a societăţii.
burgheze rewrţionare care curînd aveau să dispară vederea punerii tot mai depline în valoare a su lunleî qenerale pentru victoria socialismului si Lumea nouă a socialismului păşeşte înainte, acu
din viaţa polltlică. periorităţii relaţiilor de producţie socialiste, a re t păcii mulează noi forţe, îşi demonstrează viabilitatea,
Democratizarea ţării, mersul ei înainte întimpi- zervelor mrri de creştere a pr oducţiei agricole. A Tovarăşi, uriaşele posibilităţi de progres, constituind un fac
nau rezistenţei partidelor claselor exploatatoare, a fost îmbunătăţită organizarea conducerii si plani tor mobilizator In lupta pentru o viaţă mai bună
ficării agriculturii, perfccţionînau-se reţeaua orga
regelui $t carx&arilei sale. A devenit imperios ne nelor de stat de specialitate şi precizîndu-se mai In cei 45 de ani de la înfiinţarea sa, partidul nos a oamenilor muncii de pretutindeni.
cesară răsturnarea monarhiei, care constituia o bine atribuţiile lor. Prin înfiinţarea Uniunii Na tru a luptat hotarît împotriva or icăror discriminări Partidul Comunist Român- Diversitatea condiţiilor economice, sociale şi na
piedică în calea progresului social. Proclamarea ţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie s-a naţionale, a dus o politică consecventă de întărire a ţionale din ţările socialiste determină forme $i
Republicii Popu'laie Române a însemnat începu unităţii tuturor oamenilor muncii, indiferent de na metode diferite în aplicarea tezelor generale ale
tul puterii demiocrat-popularc, trecerea României creat cadrul organizatoric pentru participarea mai ţionalitate. Răsturnarea claselor exploatatoare a în parte integrantă marxism-leninismului, in rezolvarea problemelor
într-o nouă etapă a dezvoltării sociale — etapa activă a maselor- ţărănimii la conducerea agri lăturat cauzele care qenerau învrăjbirea naţională concrete ale construcţiei noii orînduiri.
revoluţiei socialiste. culturii, a treburilor- generale ale ţării. Socialismul şi comunismul nu sînt o schemă ri
îmbunătăţirea sistemului de organizare a acti si fănmiţau forţele oamenilor muncii In anii con
Un eveniment .de seamă în viaţa politică a ţării, strucţiei socialiste, pe baza aplicării politicii naţio a mişcării muncitoreşti gidă, un tipar în care trebuie constrînsă să intre
in istoria clasei npastre muncitoare este unificarea vităţii ştiinţifice prin înfiinţarea Consiliului Na nale inarxisl-leniniste a Partidului Comunist, prie realitatea vieţii sociale. Superioritatea orînduirii
Partidului Comunust Român cu Partidul Social-De- tional al Cercetării Ştiinţifice, perfecţionarea ac tenia frăţească dintre oamenii muncii români şi cei noi, socialiste, stă in faptul că ea se construieşte
mocrat pe baza principiilor marxism-lcninismului, tivităţii Academiei şi a sistemului de coordonare aparţinind naţionalităţilor conlocuitoare s-a Întărit internaţionale. Probleme pe baza ştiinţei celei mai înaintate, care porneşte
crearea in februarie 1948 a partidului unic al cla a cercetărilor în cadrul ministerelor, contribuie^ la necontenit, s-a ridicat pe o treaptă superioară. de la cunoaşterea legilor obiective ale dezvoltării
sei muncitoare — Partidul Muncitoresc Român. mai buna folosire a potenţialului ştiinţific, la în societăţii, de la cerinţele fiecărei etape a vieţii so
Unificarea a asignat clasei muncitoare condiţiile florirea ştiinţei româneşti şi la progresul general Societatea socialistă a creat comunitatea reală ciale, de la particularităţile naţionale ale fiecărui
organizatorice şi, pollitice pentru a-şi putea înde al ţării. de interese a luiuror cetăţenilor, fără deosebire actuale ale politicii popor şi fiecărei ţări, ţine seama de condiţiile di
plini înalta misiune de clasă conducătoare a so S-a desfăşurat o muncă susţinută pentru stabi de naţionalitate S3U rasă, le-a asiqural drepturi şi ferite în care s-a format şi se dezvoltă fiecare
cietăţii in opera de construire a .socialismului.. lirea, in lumina Directivelor Congresului al IX-lea, posibilităţi cqale de afirmare şi dezvoltare. Tn naţiune. Construirea socialismului şi comunismu
a sarcinilor planului cincinal pe fiecare an şi pe slrînsă unitate frăţească, poporul român şi naţio internaţionale a Partidului lui este expresia voinţei fiecărui popor, a inte
Tovarăşi, \ ^ ,V1 k 1 * ,fiecace întreprindere în parte, astfel ca toate uni nalităţile conlocuitoare, alcătuind marea familie reselor şi. aspiraţiilor sale vitale — în aceasta con
tăţile economice socialiste să-şi, poată întocmi pro României socialiste, muncesc umăr la umăr, însu stă invincibilitatea noii orînduiri, forţa şi trăinicia
Primul act care a avut un rol -hotărit* în des-' gramul de "activitate'pe-întreaga perioadă a cin-., fleţiţi de patriotism tierbinle, pentru înflorirea şl Comunist Român ei de grd'rtif.'*1
făşurarea revoluţiei sociîaliste l-a constituit tre finalului. Analiza sarcinilor cincinalului în ca proqresul patriei comune. Nu există comunism naţional şi comunism inter
cerea principalelor mijloace de producţie din in drul fiecărei întreprinderi şi a fiecărei ramuri a Transformările petrecute In perioada de după naţional; comunismul este în acelaşi timp şi na
dustrie, la 11 iunie 1948, în mîinile poporului; na eoniribuit la dezvăluirea unor noi rezerve, la fun eliberare în viala economică şi in structura socială ţional şi internaţional. Socialismul nu este o no
ţionalizarea a deschis o etapă nouă în istoria re damentarea mai temeinică a indicatorilor planu a tării, victoria socialismului la oraşe şi sate, au Tovarăşi, ţiune abstractă; el a devenit realitate în 14 ţări,
laţiilor de producţie din ţara noastră, a dus la lui. la îmbunătăţirea proiectului planului cincinal creat condiţii pentru afirmarea din plin a fiinţei na De la începuturile sale, mişcarea muncitorească şi alte popoare se îndreaptă spre socialism. Fie
lichidarea marii burgheitii industriale şi financia care urmează a fi supus dezbaterii şi aprobării Co ţionale a poporului român, penlru dezvoltarea si din România s-a afirmat ca un detaşament activ al care popor construind socialismul îndeplineşte o
re. la crearea unui puteonic sector socialist de stat mitetului Central al Partidului şi Marii Adunări înflorirea multilaterală a naţiunii noaslre socialiste proletariatului mondial, parte inleqrantă a mişcă sarcină naţională şi in acelaşi timp internaţională,
în economie, a permis trecerea la conducerea pla Naţionale. In ultima vreme o serie de teoreticieni încearcă rii muncitoreşti internaţionale. Ea a întreţinui le- contribuind la mersul general al omenirii spre so
nificată a economiei naţionale. Se dezvoltă continuu democraţia socialistă, asi- sâ acrediteze ideea că naţiunile sînt o cateqorie so qăiuri slrînse cu orqanizaliile muncitoreşti şi so cialism. Comunismul nu este îndreptat împotriva
Refacerea economiei ţârii a creat condiţii pentru gurîndu-se participarea tot mai activă a maselor cială perimată, depăşită istoriceşte, care nu mal cialiste naţionale şi internalionale, cu conducătorii nici unui popor. Comunismul este opus numai ca
începerea operei de construire a bazei economice* largi Ia conducerea statului, la rezolvarea trebu poate juca în epoca contemporană un rol de seamă eminenţi ai proletariatului pitalismului, nu popoarelor care mai devreme sau
a socialismului. Această uriaşă activitate construc rilor obşteşti. Creşte iniţiativa maselor, înţelepciu In dezvoltarea societăţii. mai tirziu vor ajunge toate la comunism.
tivă s-a bizuit pe muncii eroică a clasei munci nea şi experienţa lor bogată se valorifică tot mai In perioada revoluliei din 1848, Marx aprecia In activitatea vastă şi complexă de edificare a
toare, clasa cea mai înaiatatâ a societăţii, pe acti bine prin aplicarea principiului muncii colective Istoria arală însă că apariţia naţiunii ca formă Bucurestiul ca un centru important al mişcării re noii orînduiri sociale, între ţările socialiste se
vitatea ţărănimii, pe contribuţia entuziastă a in în ţoale sferele vieţii sociale, în loale organele de comunitate umană si dezvoltarea vieţii naţio voluţionare din această parte a Europei }). Scriso statornicesc relaţii de tip nou, de solidaritate şi
telectualităţii si a celorlalte pături ale oamenilor de partid, de stat şi obşteşti, în întreprinderi şi nale a popoarelor este un proces social lcqic, o rile lui Enqels către socialiştii români de la sfîr- întrajutorare tovărăşească. Aceste relaţii, instau
muncii. fără deosebire cX? naţionalitate; socialis instituţii, in cooperative agricole. în unităţile de etapă necesară si obliqatorle în evoluţia tuturor şitul secolului al XlX-le.i oqlindesc. de asemenea, rate pentru prima oară în istorie între state, se
mul 3 unit într-un singur şuvoi energiile descă cultură şi ştiinţă. Metoda discutării cu întregul po popoarelor. Formată in condiţiile istorice ale socie interesul viu şi simpatia cu care morii dascăli ai dezvoltă şi se perfecţionează necontenit. Este po
tuşate ale poporului, devenit stâpîn pe destinul său. tăţii capitaliste, naţiunea a exercitat de la început proletariatului urmăreau dezvoltarea mişcării re sibil ca in cadrul acestui proces, intre ţările so
por a principalelor probleme ale construcţiei so o puternică înriurire asupra proqresului economic
Călăuzindu-se după învăţătură marxist-leninistă. cialiste sudează tot mai puternic legăturile din voluţionare si muncitoreşti din tara noastră. cialiste sâ apară deosebiri de vederi în legătură
pornind de la realităţile ţlu'ii noastre şi sprijinin- tre partid şi mase, contribuie la maturizarea poli sl social, asupra mersului înainte al popoarelor. Orqanizaliile politice ale clasei muncitoare din cu unele probleme ale colaborării dintre state,
du-se pe foiţele poporuhuî român, Partidul Co tică şi ideologică a oamenilor muncii, la genera Marx arata că perioadele obiectiv necesare ale România au participat la dezbaterea marilor pro cu interpretarea unor probleme noi ale dezvoltării
munist a pus in centrul ^politicii sale industria lizarea experienţei acestora in viaţa socială, asi dezvoltării sociale nu pot fi suprimate; In cel mal bleme care au stat în diferite clape în fata mişcării societăţii, ale situaţiei internaţionale. Acestea nu
lizarea ţârii ca bază a progresului economiei şi gură perfecţionarea activităţii tuturor organelor hun caz ele pot fi scurtate. Viata demonstrează muncitoreşti internaţionale, adueîndu-şi contribu trebuie insă să afecteze relaţiile internaţionaliste
culturii, ridicării nivelului de viaţă al poporului, de stat, economice şi obşteşti. eă nesocotirea acestui adevăr dialectic, încercarea ţia la creşterea luptei revoluţionare a proletaria dintre ţările socialiste, întemeiate pe identitatea
dezvoltării multilaterale a societăţii, asigurării in In primele patru luni ale anului 1966 planul de a trece peste etapa formării naţiunii sau de a tului, la dezvoltarea învăţăturii marxist-leninisle. ţelurilor fundamentale, pe comunitatea orînduirii
dependenţei şi suveranităţii naţionale. producţiei globale industriale a fost îndeplinit în împiedica dezvoltarea sa, pol aduce grave pre Relevînd aportul partidului socialist român în ca sociale, pe principiile egalităţii în drepturi, nea
judicii Intereselor popoarelor şi păcii în lume.
Eforturile depuse de popbrul român in vederea proporţie de 102,3 la sută — sporul obţinut pesie drul mişcării muncitoreşti internaţionale, conduce mestecului în treburile interne, respectării inde
pendentei şi suveranităţii naţionale, avantajului
rea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din
industrializării socialiste .a ţării s-au concretizat prevederile planului fiind de peste 1,2 miliarde Analiza marxist-leninistă a situaţiei existente în recioroc si întrajutorării frăţeşti.
in realizări de importanţă is)Lorică. Industria a fost lei. Desfăşurind larg întrecerea socialistă în cinstea lumea contemporană relevă că, alături de naţiunile Unqaria scria în 1894 socialiştilor români cu oca Tocmai prin relaţiile de tip nou pe care le pro
înzestrată la un înalt nivel tehnic, devenind capa relei de-a 45-a aniversări a partidului, muncitorii, vechi, cu o existentă îndelungată, care au ajuns zia celui de-al doilea Conqres al lor: „Primili movează între popoare, între ţări, socialismul exer
bilă să valorifice bogatele rclâurse naturale ale ţării. inginerii şi tehnicienii raportează cu mîndrie că la maturitate economică si spirituală, există zeci călduroasele noaslre salutări, tovarăşi aî (mărului cită o puternică înriurire internaţională.
Structura industrială a ţârii s-a schimbat radical; sarcinile care le-au revenit din plan au fost în de naţiuni tinere sau în curs de formare, care an şi viqurosului Partid Socialist-Dcmocrat Român, caro Partidul nostru pune în centrul politicii sale ex
datorită dezvoltării sale accelerate, industria grea deplinite cu succes. însufleţită de perspectivele de străbătut încă un drum lunq pentru a ajungn ocupă deja, qratie devotamentului şi energiei voas
asigură in proporţii largi cp hi pa rea cu utilaje si deschise agriculturii, de măsurile adoptate la re la înflorirea deplină şi care joacă sau vor îuca un tre, un loc însemnat printre partidele socialiste terne prietenia strînsă şi alianţa frăţească cu sta
instalaţii a întreprinderilor, mecanizarea şi chi centul Conqres al cooperativelor aqricole, ţărăni rol din ce în ce mai important în viata interna ale continentului 3). tele socialiste, întărirea continuă a colaborării
mizarea agriculturii, dotarea transporturilor, creş mea munceşte cu avînt pentru sporirea produc ţională. Mişcarea muncitorească sl socialistă din Româ multilaterale cu toate ţările socialiste. Relaţiile
terea producţiei şi modernizarea industriei bunu ţiei. O intensă activitate desfăşoară oamenii de Sarcina pe care Istoria o pune în fata comuniş nia sl-a manifestat încă de la început solidaritatea Republicii Socialiste România cu celelalte ţâri
rilor de consum. In prezent, volumul total al pro ştiinţă, artă şi cultură, întreaga noastră intelectua tilor, a patrioţilor din aceste ţări, este aceea ca. 5» sprijinul activ fată de luptele proletariatului socialiste se dezvoltă continuu în interesul po
ducţiei industriale este de aproape 10 ori mai litate. Rezultatele obţinute în realizarea planului exprimînd voinţa şi aspiraţiile de libertate şi inde mondial. Numeroşi combaianli români au lupta' porului nostru şi al celorlalte popoare frăţeşti, al
mare decit in 1938. Sporul mediu al producţiei in în primele pa tiu luni ale acestui an ne întăresc pendenţă ale maselor să unească ţoale forţele na pe baricadele Comunei din Paris, apărînd primul cauzei generale a socialismului.
dustriale în anii 1951-1965 de 13,3 la sută anual, convingerea că prin munca sa entuziastă poporul ţionale penlru valorificarea potenţialului material stat al muncitorilor, iar în 1905 muncitorii din Bucu Relaţiile dintre România si Uniunea Sovietică
creşterea în ritm susţinut a produsului social si român va îndeplini cu succes sarcinile planului sl uman al ţărilor lor, în scopul dezvoltării pro- reşti şi din alte oraşe ale tării s-au solidarizat cu se dezvoltă in folosul ambelor popoare.
venitului naţional, au 6Îtuat România printre ţă qresiste a societăţii, al înfloririi natiuniL lupta proletariatului rus împotriva ţarismului, nu Prezenţa delegaţiei Partidului Comunist al Uni
rile cu o economie dintre cele mai dinamice. Ca cincinal. desfăşurat o larqă acţiune de sprijinire morală şi unii Sovietice, în frunte cu tovarăşul Lconid Brej-
rezultat al industrializării ţârii, industria a deve Permiteţi-mî, tovarăşi, ca in numele conducerii Popoarele care au luptat secole de-a rîndul pen materială a echipajului revoluţionar de pe cruci nev, la Congresul al IX-lca al Partidului Comu
nit ramura conducătoare a economiei, contribuind de partid şi de stat să felicit din toată inima mun lru scuiurarea Juqului asupririi străine, simţind şătorul „Potemkin" debarcat la Constanta. O pa nist Român, vizita delegaţiei guvernamentale şi
in 1965 in proporţie de 48,5 la sută la crearea ve citorii, tehnicienii, inginerii, ţărănimea, intelectua qustul libertăţii şi independentei naţionale, bucu- gină vie a spiritului internaţionalist al proleta de partid a României în U.R.S.S., şi participarea
litatea, întregul nostru popor şi să urez tuturora
nitului naţional. noi şi noi jzbînzi in opera măreaţă de înflorire a rindu-se de dreplul de a-şi hotărî soarta proprie, riatului si maselor muncitoare din tara noastră »> delegaţiei partidului nostru la Congresul al
viitorul patriei, nu pot renunţa la aceste prero-
Una din cele mai complexe probleme social- României socialiste. QAlive sacre care le asiqură mersul sigur spre o constituie activitatea desfăşurată în sprijinul Marii XXIIl-lea al P.C.US, convorbirile pe care le-am
economice ale societăţii româneşti, care rămăsese Revoluţii Socialiste din Octombrie, lupta penlru avut cu conducătorii sovietici au contribuit la
nerezolvată de-a lungul secolelor, era problema Tovarăşi, orînduire socială mal dreaptă, spre civilizaţie. apărarea cu arma în mină a linărului slat so dezvoltarea colaborării multilaterale dintre ţările
agrară. Cooperativizarea agriculturii a însemnat o Realizările istorice dobîndite de poporul nostru Succesele obtinule în consolidarea independentei cialist. noastre, Ia întărirea prieteniei româno-sovietice.
profundă revoluţie in viaţa satului, a eliberat de in cele două decenii de la eliberare, in opera de economice şi politice de către statele noi mobili Oamenii muncii din ţara noastră si-au manifes Relaţiile dintre ţara noastră şi Republica Popu
povara exploatării ţărănimea, devenită stăpînă pe construire a socialismului demonstrează că Parti zează ţoale popoarele care mal qem încă sub do tat solidaritatea cu revoluţia proletară ungară, lară Chineză se dezvoltă, de asemenea, continuu,
soarta şi roadele muncii sale. Partidul a dus dul Comunist Român şi-a îndeplinit cu cinste da s-au opus participării In intervenţia militară orqn- in interesul celor două ţări. Vizita în ţara noas
o politică de atragere pe făgaşul socialismului a toria faţă de popor, faţă de patrie. minaţia colonială în lupta penlru scuturarea ju nizală si condusă de Antantă, au sprijinit revo tră, cu prilejul celui de-al IX-lea Congres al Parti
tuturor păturilor ţărănimii. Datorită politicii a- In decursul revoluţiei socialiste şi al construc qului străin, penfru cucerirea independentei na- luţia proletară din Germania, maren răscoală popu dului Comunist Român a delegaţiei Partidului Co
grare juste a partidului, vastei sale munci poli ţiei socialismului, ţinînd seama de legile obiective lionale. lară din Bulgaria. Luptele revoluţionare ale pro munist Chinez, în frunte cu tovarăşul Den Siao-
tice şi organizatorice, priceperii şi hărniciei ţără care acţionează in societate, de nevoile vieţii eco letariatului din numeroase ţări au qăsit un viu pin, convorbirile pe care le-am avut cu această
nimii, profunda reorganizare a producţiei şi a re nomice şi sociale, partidul a elaborat o linie poli Lste şliut că. In ciuda a fot felul de piedici, a ecou si o caldă simpatie în rîndunle clasei noas ocazie cu tovarăşii chinezi au contribuit la întă
laţiilor sociale la sate a fost însoţită de crcştei ea tică justă, corespunzătoare fiecărei etape de dez ocupaţiei străine, popoarele asuprite nu încetează tre muncitoare, ale poporului român. rirea relaţiilor româno-chineze, la dezvoltarea prie
continuă a producţiei agricole. Aceasta a consti voltare a ţării. In întreaga sa activitate politică, lupta de eliberare, nu preqetâ de la nici o jertfă Partidul Comunist Român a cultivat cu consec teniei dintre cele două ţări si popoare.
tuit un factor important în echilibrarea economiei partidul s-a călăuzit neabătut după ştiinţa mar- penlru alunqarea asupritorilor străin!, pentru for ventă în masele oamenilor muncii spiritul interna In cursul acestui an au avut loc schimburi de
noastre, in satisfacerea nevoilor de consum ale xist-leninistâ, invâţînd din experienţa proprie, pre ţionalismului proletar. In anii qrel ni ileqalUătii. delegaţii între ţara noastră şi Republica Populară
populaţiei. cum şi din experienţa altor partide comuniste şi marea lor ca naţiuni de sine stătătoare, care să el a chemat clasn muncitoare, forţele proqresiste Bulgaria — vizita delegaţiei noastre de partid şi
O mare cucerire a socialismului este ridicarea ţări socialiste frăţeşti. Desigur, în această perioa poată păşi pe calea dezvoltării libere si inde ale poporului să se solidarizeze cu lupta revoluţio de stat în ţara vecină şi vizita în România a to
nivelului de trai material şi spiritual al populaţiei dă, în munca partidului, în construcţia socialismu pendente. nară a poporului chinez, a orqanizat participarea varăşului Todor -livkov. Intîtnirjle şi discuţiile
de la oraşe şi sate. Ca urmare a măsurilor luate lui, s-au manifestat şi unele lipsuri, s-au ivit si Istoria tării noastre constituie un exemplu con voluntarilor români la luptele pentru apărarea Spa purtate au scos în relief faptul că între cele două
de partid şi guvern, in 1965 salariul real a fost de greutăţi. Ceea ce este însă caracteristic activităţii niei republicane. In perioada de cumpănă pentru ţâri — cu vechi şi bogate tradiţii de prietenie —
2,2 ori mai mare fată de 1950, iar veniturile reale sale. e că de fiecare dală partidul a qăsît la timp cludent în această privinţă. Ţara Românească, Mol întreaqa omenire a luptei antifasciste, comuniştii între partidele si popoarele noastre se dezvoltă
ale ţărănimii s-au mărit de 2,4 ori. In ultimul de forţa necesară pentru a înlătura lipsurile, pentru dova, Transilvania s-au aflat veacuri de-a rîndul şi patrioţii români s-au solidarizat cu popoarele continuu relaţiile de colaborare multilaterală fră
ceniu sî jumătate statul a cheltuit pentru nevoile a învinqe greutăţile, asiqurînd mersul înainte ni sub stăpînirea străină. Tntreaqă această perioada luqoslaviei, Poloniei, Greciei, Austriei, Albaniei ţească
social-culturale peste 176 miliarde lei. totalul su societăţii noastre. Confundîndu-se cu năzuinţele se caracterizează prin jefuirea boqătiilor tării, rui si ale celorlalte ţări cotropite de hitlerişti. In pon- Nu de mult a vizitat România tovarăşul Janos
melor alocate în acest scop în 1965 întrecînd de 6,3 vitale ale poporului, exprimînd voinţa lui, nepre- thconul rezistentei antifasciste şi-au înscris nu Kadar si alţi conducători maghiari cu care am
ori pe cele din 1950. In ultimii 6 ani au fost date în cupeţindu-si eforturile, unind în jurul său cele narea economiei, dislruqerea a nenumărate bunuri mele şi o seamă de comunişti si patrioţi români purtat discuţii prieteneşti privind dezvoltarea re
folosinţă aproape 270.000 apartamente construite mai înaintate şi devotate forţe ale poporului, Parti materiale şi spirituale. Toate acestea au frinat înrolaţi în detaşamentele de partizani din Uniu laţiilor dintre partidele si ţările noastre în folo
din fondurile statului şi aproape 530 000 de familii dul Comunist, devenit partid de guvernămînt, a pentru multă vreme forţele de producţie, dezvolta nea Sovietică, Franţa, Cehoslovacia. Belqia. sul ambelor popoare.
şi-au clădit case din fonduri proprii. S-au construit condus masele muncitoare din victorie în victorie. rea socială si naţională, au făcut ca România să In acelaşi timp, solidaritatea şi simpatia cu care Recent a fost în ţara noastră tovarăşul losip
mii de scoli, aşezăminte culturale şi instituţii de Aceasta i-a adus recunoştinţă adîncâ, stima şi au fost înconjuraţi partidul şi clasa muncitoare din Broz Tito şi alţi tovarăşi iugoslavi. Vizita lor, dis
ocrotire a sănătăţii. ataşamentul întregului popor. rămînă în urma altor ţări cu peste o sulă de ani. România de către partidele frăţeşti, de către cuţiile purtate au contribuit la mai buna cunoaş
Unul din marile succese ale socialismului^ in Partidul Comunist Român, care numără un mi Dar dominaţia străină nu a reuşit să înăbuşe setea comuniştii de peste hotare, au reprezentat un spri tere reciprocă a vieţii şi muncii celor două po
ţara noastră este ampla dezvoltare a învâţâmîntu- lion cinci sute cinci zeci de mii de membri, este de libertate a poporului, sâ stingă puternica sa do jin şi un imbold puternic în lupta lor revoluţio poare, au relevat posibilitatea intensificării cola
lui de toate gradele, generalizarea învăţămîntului astăzi mai puternic şi mai unit ca oricînd; în rîn- rinii de unitate. Greutăţile şi suferinţele nu făceau nară. Acest sprijin a fost resimţit îndeosebi în borării multilaterale dintre România şi Iugosla
dc 8 ani si creşterea continuă a învăţămîntului durile sale activează cei mai buni fii ai poporului timpul grevelor generale ale muncitorilor ceferişti via, au contribuit In întărirea prieteniei tradiţio
superior care pregăteşte cadre necesare econo deeît să aprindă şi mai puternic flacăra luptei pentru nale româno-iugoslave.
miei si culturii; întregul Invâţnmint din ţara noas — muncitori, ţărani, intelectuali — hotărîţi să-si incheqarea naţiunii, să întărească sentimentul pa De asemenea, în ultimul an partidul nostru a
’ ) N- Bălcescu, Opere, Bucureşti, 1940, voi. 1,
tră este gratuit. pună entuziasmul. întreaga energie si forţă crea triotismului, al demnităţii naţionale. Ideile cornii- partea a Il-a, paq. 1U5. avut schimburi de delegaţii cu prilejul participării
Oînduirea socialistă a creat condiţiile propice toare in slujba patriei, a cauzei socialismului şi nitălii naţionale au însufleţii poporul, i-au înzecii la Congrese de partid sau cu ocazia unor vizite
pentru înflorirea culturii naţionale. Unită într-un comunismului. Hotăritor pentru dezvoltarea rolu forţele în lupta pentru apărarea şi propăşirea pa 7) Marx-Engels, Opere, volumul 9, Bucureşti. oficiale şi cu celelalte ţari socialiste — Republica
Editura politică, pnq. 35.
singur front, intelectualitatea aparţinind tuturor lui conducător al partidului în etapa actuală este triei. Cu mai bine de un secol în urmă, Nicola-* J) „Munca" din 24 aprilie 1C94. (Continuare in pag a 5-a)