Page 25 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA A 5-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3530

E X P U N E R E A T O V A R Ă Ş U L U I N i C O L A E C E A U Ş E S O U

(Urmare din png. a 4-a) politică, strategia şî tactica revoluţionară a cla­ consolidarea independenţei naţionale, urmăreşte sidcrînd efi aceasta este una din căile spre întă­ în ultima vreme o evidentă îmbunătăţirm Vechil»1
sei muncitoare, metodele de luptă, aplicind în cu satisfacţie prefacerile progresiste care au Ioc rirea încrederii şi colaborării între popoare Se des­ legaturi tradiţionale între popoarele din Ral** ni.
Socialistă Cehoslovacă, Republica Populară Polo­ mod creator adevărurile generale ale marxîsm- în viata economică, socială a popoarelor ce şi-au interesele lor actuale fundamentale, progresele în­
nă. Rrpublica Democrată Germană, Republica leninismului. Acest drept nu poate constitui obiec­ cucerit independenta. Ţara noastră dezvoltă legă­ făşoară in mod pozitiv relaţiile economice, cultu­ curajatoare obţinute pînă In prezent pe calea co ­
Populară Albania, Republica Democrată Vietnam. tul vreunei dispute, fiecare partid comunist fiind turile de prietenie si colaborare cu ţările clin Asin rale. ştiinţifice şi politice cu Pronia, Italia, Anglia. laborării. pledează pentru noi eforturi ale tuturor
Republica Democrată Coreeană. Republica Ponu- răspunzător în fata clasei muncitoare căreia ii si Africa, cu statele arabe, cu ţările din America Austria şi alte ţări. statelor balcanice, socialiste sj nesorialiste. in
Iară Mongolă. Republica Cuba. Acordurile e< ono- aparţine, a propriului popor. Latină. România va dezvolta şi în viitor colabo­ Doresc să subliniez în mod deosebit posibilităţile vecloron dezvoltării relaţiilor prielenesii şi inihn-
mice anuale şi de perspectivă încheiate cu sta­ In lumea contemporană nu loc mari prefaceri rarea cu tinerele state independente care luptă existente pentru dezvolt firea relaţiilor economi-fe, nălăţirii climatului politic din această zonă a Eu­
tele socialiste, schimburile de experienţă pe tâ- economico-socjale. înţelegerea schimbărilor ce an pentru înlătur,nea urmărilor dominaţiei coloniale, culturalo şi ştiinţifice dintre România şi Frânt»,
rîm tehnic, ştiinţific, cultural şi în alte domenii lor, a legilor obiective care le guvernează şi des­ dezvoltarea forţelor de producţie, întărirea econo­ care, după cum este ştiut, au vechi tradiţii dc pri»*- ropei.
In ullimul timp s-au făcut progrese în îmbună­
• u aceste state ilustrează activitatea susţinută des­ prinderea unor concluzii politice juste cer o analiză miei sî progresului social, a independenţei lor na­ leu ie şi colaborare. Acea-la corespunde, aşa cum tăţirea relaţiilor dintre România si Turcia. In
făşurată de partid si guvernul ţării noastre în di­ ştiinţifică profundă a evenimentelor; ea nu se ţionale. a reieşit si cit ocazia vizitei recente în România aceasta direcţie este de remarcat vizita fâeulâ r°-
recţia dezvoltării colaborării şi unităţii ţărilor sis­ poale face prin comparaţii mecanice cu situaţii Deşi raportul de forţe pe arena mondială s-n a ministrului de externe el Franţei, dorinţei şi in­ rent de delegaţia parlamentară turca în Rom.inia
temului socialist mondial. Ţara noastră va depune de acum 50-60 de ani sau recurgîndu-se numai la schimbat în favoarea socialismului, democraţiei si tereselor popoarelor român şi francez, precum si «are a evidenţiat dorinţa ambelor popoare dc a
si în viitor toate eforturile pentru a contribui la citate din clasici Acest mod de abordare a pro­ p.icii. impci ialismul continuă totuşi să reprezinte cauzei generale n păcii şi colaborării internaţio­ dezvolta colaborarea de a-si aduce contribuţia la
întărirea unităţii ţărilor socialiste în interesul po­ blemelor constituie o piedică în dezvoltarea gîn- o gravă ameninţare la adresa păcii popoarelor: el nale. cauza păcii în Balcani sj în viaţa internaţional.i.
poarelor noastre, al tuturor forţelor progresiste şi dirii marxist-leninistc. De asemenea, nimeni nu foloseşte potenţialul său economic si militar, pozi­ S-an intensificai, de asemenea, în ultimul lima Rclaiiile noastre cu Grecia s-au inlensilioil st
iubitoare de pace. poate pretinde în mod serios că are dreptul sau ţiile ce le deţine, pentru a se opune dezvoltării relaţiile tării noastre cu statele din nordul Euro­ exişi,i condiţii pentru dezvoltarea lor in viilor in
Tovarăşi, capacitatea de a spune ultimul cuvint în interpre­ istorice, progresului omenirii. Un şir ele eveni­ pei si cu celelalte lari din vcslul continentului, interesul celor doua popoare.
Un rol istoric de cea mai marc însemnătate tarea fenomenelor sociale Dezvoltarea continuă a mente arata că cercurile imperialiste si-nu inten­ si considerăm că există perspective favorabile pen­ Îmbunătăţirea continua a relaţiilor între toate
joacă în zilele noastre mişcarea comunista inter­ ştiinţelor sociale, a teoriei mai xist-leniniste co­ sificat în ultimul timp activitatea agresivă, se a- tru lărgirea si Hi versificarea lor. Trebuie menţio­ ţările balcanice, indiferent de orîiiduiioa lor so­
naţională — cea mai importantă forţă politică a respunzător noilor condiţii economice, sociale si mestecâ lâţîs în viaţa unor ţâri .suverane, pun In nai eă s-au făcut progrese în relaţiile economice ciala. transformarea Balcanilor si a regiunii Mării
contemporaneităţii. Partidele comuniste şi munci­ istorice are nevoie dc un climat ştiinţific, de cale comploturi şi lovituri de stat. exercită pre­ eu Republica Federală Germană ; ele s ar putea Adnntice într-o zonă a colaborării paşnice, fata
toreşti din ţările capitaliste duc o luptă crea îm­ srhimb ele păreri, de cercetări si căutări si nu de siuni asupra unor state, încordînd situaţia interna­ dezvolta şi în alte domenii dacă Germania de Ve<l arme nuclear»* ar avea o mare importanţii pentru
potriva forţelor imperialiste reacţionare, pentru calificări si etichetări împotriva oricărei păreri ţională. punind în primejdie cuceririle popoarelor ar dovedi o apreciere mm realislâ asupra situa­ pacea in această regiune şi în întreaga Iunie.
satisfacerea revendicărilor clasei muncitoare, ale noi, etichetări rare cluc la frînnrea «indicii crea­ şi pacea lumii ţiei politice internaţionale din momentul de fală. întărirea colaborării internaţionale cere îmbu­
maselor largi ale poporului, pentru apărarea de­ toare marxiste, la împiedicarea mersului înainte al O vie reacţie de dezaprobare şi protest au stîr- Trebuie să menţionăm, de asemenea, că relaţiile
mocraţiei, independentei si suveranităţii naţiona­ mişcării comuniste sî muncitoreşti. nit în cercurile largi ale opiniei publice progre­ economice alo României cu Statele Unite ale Amar nătăţirea activităţii Organizaţiei Naţiunilor Uni­
te. asigurarea universalităţii acestei organizaţii.
le. pentru zădărnicirea planurilor agresive ale im­ Studiind realităţile vieţii sociale din tara res­ siste internaţionale represiunile sîngeroase la care ricii, deşi ar pule-j fi mai active, se dezvoltă lent, restabi'ir»n drepturilor legilime la ON U. ale Re­
perialismului. pentru menţinerea păcii pectivă. ţjnîncl seama de legile obiective, învăţînd sînt supuşi comuniştii si ceilalţi militanţi demo­ şi aceasta nu datorită reţinerii României. publicii Populare Chineze si altor state, înfăptui­
F.ste ştiut că lupta pentru socialism se duce în din propria sa experienţă si din experienţa altor craţi si patrioţi din Indonezia. Poporul român îşi Viata arată că în lumea contemporană singurul rea unei reprezentări echitabile a statelor din Asia
lumea capitalistă în condiţii deosebit de diferite pai lide. fiecare partid poate sâ-si aducă rontribu- exprimă adîiun îngrijorare în legătura cu evolu­ ternei pe rare se pot aşeza relaţiile internaţional»'
si Africa, respectai ca principiilor fundamentale
de la ţară la ţară Experienţa dovedeşte că clasa lia la îmbogăţirea continuă a tezaurului comun ţia situaţiei politice din Indonezia, considera că dintre state sînt respectarea suveranităţii şi inde­ ale Cartei
muncitoare si partidul său pot asigura succesul al învăţăturii marxist-leninistc. este absolut imperios să se pună capăt prigoanei pendentei naţionale, egalitatea în drepturi, nea­ România îsi va aduce contribuţia activă si în
revoluţiei proletare numai elaboiîndn-si linia stra­ Via|a poate scoale Ia iveală la un moment dat amidemocralicc împotriva forţelor progresiste clin mestecul în treburile inlernc. avantajul reciproc viitor la lupta forţelor progresiste pentru zădărni­
tegică sî tactică corespunzător condiţiilor si par­ ncconc ordanţe de vederi în mişcarea comunistă această ţară* Desfăşurarea vieţii internaţionale demonstrează că.
ticularităţilor ţării respective. Complexitatea vie­ iu piivire la unele probleme ale dezvoltării so­ Este incontestabil că aii ta timp cit va exista în ciuda diferitelor obstacole, aceste priaripii sin' cirea unui nou război, pentru dezvoltarea colabo­
rării şi încrederii reciproce între popoare, pentru
ţii polit'ce, a proceselor revoluţionare cere parti­ ciale contemporane. Acestea nn trebuie însă să imperialismul, vor exista si cauzele c are generează lo! mai larg recunoscute ca singura bază raţională, salvgardarea păcii Ne exprimam convingerea că
delor cemuniste să stăpîncască în oriro moment alerteze raporturile dintre partidele comuniste si tendinţe de agresiune, atentate la independenţa acceptabilă pentru dezvoltarea colaborării între po- forţele înaintate nte lumii contemporane vor asi­
îoale formele de luplă. precum şi rapacilalra de a muncitoreşti. Dat fiind că precumpănitoare sînt in­ popoarelor, eoni lide internaţionale, va persista poar-' şi asigurarea păcii în lume. gura triumful cauzei progresului social şi păcii în­
le înlocui rapid, potrivit schimbărilor ce intervin teresele si scopurile superioare ce unesc partidele pericolul unui nou război mondial. Aceasta im­ Una din barierele în calea colaborării dintre po­ tre popoare.
iii desfăşurarea evenimentelor. comuniste sub steagul marxism-leninismului si in- pune menţinerea vigilenţei popoarelor, unirea şi poare o constitui4' blocurile militare şi existenţa
Uriaşa diversitate a situaţiilor caic se creează Icrnalionalismiilui proletar, partidul nostru consi­ mobilizarea intr-un singur torent a tuturor forţelor bazelor militare şi a trupelor unor state pe teri Tovarăşi.
în viata si lupta celor aproaoe 00 de partide comu­ deră că analizarea in spirit constructiv, tovără­ antiimpeiialiste. desfăşurarea unei lupte hotărîte toride altor state Existenta blocurilor, precum si Sărbătorirea zilei dc R Mai prilejuieşte comu­
niste existente în prezent în lume exclude posi­ şesc. de respect si înţelegere reciprocă, a deosebi­ pentru deiucarca planurilor cercurilor agresive dislocarea de trupe în alte ţări, reprezintă un ani- niştilor. tuturor oamenilor muncii retrospectiva
bilitatea conducerii activităţii lor dintr-nn centru rilor de vederi, discutarea tuturor problemelor di­ reacţionare si asigurarea păcii. rronism incompatibil cu independenţa sj suverani­ unei importante etape din istoria revoluţionară a
internaţional. Încă în 1043, cu ocazia luării hotă- vergente de la partid la paitid. de Ia conducere Pornind de la considerentul că fiecare ţară. mare tatea naţională a popoarelor, eu relaţiile normal»' poporului român. Niciodată în Romania n-a exis­
ririi de autodizotvare >i Cominlei nulul. In la conducere, pot asigura baza trainică a conso­ sau miră. poartă rătopunderoa pentru menţinerea dintre siat»" Cercuri din ce în ce mai largi al-1 tat un alt partid politic cu o istorie atît de bogata
care a participat si partidul nostru, prezidiul lidării umtătii mişcării comuniste si muncitoreşti păcii. Republica Socialist,i România militează pen­ opiniei publice şi tot mai multe state manifesta şl glorioasă care să fi luptat cu abnegaţie Şi sa
Comitetului Executiv al Internaţionalei Comuniste O importanţa hotaritoare pentru restabilirea si tru pace si colaborare internaţională împreună tendinţe, care cîsligă tot mai mult teren în ultima fi realizat atita pentru fericirea poporului roman,
arăta: „Rezolvarea problemelor mişcării munci­ uitai irea mutaţii mişcării comuniste si muncito­ un celelalte stat»1 iubitoare de pace, ţapi sioastia vreme, spre lichidarea blocurilor militare, desfiin­ pentru măreţia naţiunii noastre. Partidul nostru
toreşti din fiecare ţară. luată separat, prin forţele reşti are respectarea consecventă a normelor de se pronunţă pentru stingerea tuturor formelor de ţarea bazelor şi răi ne şl retragerea trupelor de p»' s-a născut şî a crescut o dată cu proletariatul :
unui centru internaţional, oricare ar fi el, va in- bază ale raporturilor dintre partide, a principiilor război în primul rind pentru încetarea agresiunii teritoriul altor Rîri. Realizarea acestor dorinţe ar­ destinul său este strîns legat ele cel al clasei mun­
lîmpina piedici de netrecut. Deosebirea adincă* independenţei, egalităţii în drepturi, neamestecu­ Statelor Unite ale Amcricii în Vietnam Certurile zătoare ale popoarelor ar avea o deosebită im­ citoare. de-,îl întregului popor român. Partidul
dintre căile istorice de dezvoltare a diferitelor lui in treburile interne si internaţionalismului pro­ con ducă loara ale Statelor Unite ar trebui să în­ portantă şi ar da un puternic impuls dezvoltării Comunist Român este un detaşament activ în ma­
ţări de asemenea caracterul deosebit si chiar con­ letar. Credincios acestor norme, partidul nostru ţeleagă r«î această cale nu le poate aduce nimic încrederii între popoare, destinderii situaţiei inter­ rea mişcare revoluţionară, democratică si progre­
tradictoriu al oi îndnirii lor sociale, ritmul si nivelul dezvoltă relaţiile tovărăşeşti cu partidele frăţeşti bun. că cs*e necesar să dea dovadă de realism vă naţionale. consolidării păcii în lume sistă a lumii contemporane.
diferit al dezvoltării lor politice, sociale si econo­ din întreaga |umr\ intensifică schimbul de expe­ înceteze bombardarea Republicii Democrate Viet­ Ţara noastră militează pentru încelarea acumu­ Toate transformările sociale şi marile înfăptuiri
mice. gradul deosebit de dezvoltare, de conştiinţă rienţă vizitele reciproce, acţionează pentru strînge- nam stat suveran si independent, să-şi retragă lării de armament, pentru realizarea dezarmării, realizate în ţara noastră sint rezultatul luptei de
si fie organizare al clasei muncitoare avi determi­ rea relaţiilor cu mişcările socialiste si alte orga­ trupei" din Vietnam, lăsjnd poporul vietnamez veacuri a maselor muncitoare, a celor mai lumi­
nat deosebirea adînră a problemelor ce se pun nizaţii si foi ţe progresiste clin ţări le capitaliste şi să-şi rezolve problemele interne de sine stătător, penlru inlcrziccrea folosirii armelor nucleare şi naţi gînditori. revoluţionari si patrioţi ai ţării, sînt
în faţa clasei muncitoare în diferite ţări'* i). În­ din tinerele slate. Partidul Comunist îsj corespunzător propriei sale voinţe. România sus­ distrugerea integrală a storurilor existente. rodul eforturilor întregului popor român. Gene­
cercarea de a crea un nou centru unic al miş­ va aduce si în viitor contribuţia activă la întărirea ţine in întregime poziţia guvernului Republicii De­ Considerăm că o mare importantă pentru stator­ raţiilor de azi istoria le-a hărăzit fericirea dc a
cării comuniste internaţionale prin crearea Birou­ unităţii mişcării coimmisle intcrnalionale mocrate Vietnam si a Frontului Naţional de Eli­ nicirea unui climat de destindere şi pace nc con- vedea înfăptuipdu-se visurile şî dorinţele cele mai
lui Informativ, care si-a asumat chiar dreptul de Un rol important in cadrul procesului revolu­ berare dui Vietnamul de sud — singurul reprezen­ linealul nostru si în întreaga lume ar avea crea­ cutezătoare ale înaintaşilor, lor Ie-a revenit misiu­
a „exclude" din mişcarea comunistă internaţională ţionar mondial il au mişcarea cic eliberare naţio­ tant al poporului din Vietnamul de sud — cere rea unui sistem eficient de securitate europeana, nea de a făuri viitorul de aur nl patriei.
un partid sau altul, a dăunat activităţii partidelor nală a popoarelor tinerele state independente, care respectarea strictă a acordurilor de In Geneva. lichidarea rămăşiţelor celui dc-al doilea război mon­ Pentru partidul nostru, pentru toţi comuniştii
comuniste, intereselor clasei muncitoare din di­ plin lupta lor contribuie la slăbirea forţelor im­ Vreau s-ii menţionez, tovarăşi, cu această ocazie, dial O expresie a eforturilor depuse de Republica din România nu există datorie mai sfîntă decît
că numeroşi cetăţeni români, în special tineri, şi-au
ferite ţări. Iîotărîrea de încetare a activităţii Bi­ perialismului. înlăturarea asupririi naţionale, dez­ exprimat dorinţa de a merge să lupte ca volun­ Socialistă România în această direcţie o constitui0 aceea de a-şi închina viaţa continuării acestei opri»»
roului Informativ era o necesitate impusă dc via­ voltarea liberă a fiecărei naţiuni. respectarea tari în Vietnam Desigur, această problemă se va rezoluţia iniţiată la ONU., la care s-au raliat şi minunate, de a duce mai departe făclia lu.vhnoasa
tă. de cerinţele economice şi sorial-politire inter­ dreptului popoarelor de a-si hotărî singure soarta, alte ţări — cu privire la acţiunile pe plan regio­ a progresului în patria noastră, dc a face să stră­
ne si externe ale activităţii partidelor comuniste de a-si alege calea dezvoltării corespunzător as­ pune numai alunei cînd va cere poporul vietna­ nal în vederea îmbunătăţirii relaţiilor dc bună ve­ lucească tot mai puternic chipul României socia­
Viata arată că nimeni nu poate cunoaşte mai piraţiilor si voinţei lor. constituie un imperativ mez; în acest raz. dorinţa cetăţenilor respectivi va cinătate între statele europene — npnrţinînd unor liste Generaţii după generaţii voi- slăvi partidul
bine realităţile economice, raportul şi dispozitivul fundamental al vremurilor noastre Foile uriaşe putea li satisfăcută. Vizita pe care o face delega­ sisleme social-politiec diferite. Aceasta corespunde comuniştilor care ridică România tot mai sus, spre
forţelor de clasă dintr-o ţară sau alta. situaţia po­ se ridică pe toate continentele împoti iva ameste­ ţia de par*id şi guvernamentală nomânâ în Re­ intereselor vitale ale popoarelor Europei care au înaltele piscuri ale civilizaţiei comuniste.
litică internă şi internaţională, evoluţia acesteia cului imperialismului in treburile interne ale altor publica Democrată Vietnam esle o expresie a sen­ suferit pagube incalculabile dc dc urma celor două
decît partidul comunist, forţele revoluţionare si popoare. împotriva actelor agresive la adresa unor timentelor de prietenie şi solidaritate pe care po­ războaie mondiale. Reglementarea paşnică n pro­
patriotice din ţara respectivă. De aceea lor Ie n- l.îri inclepcmlcnle porul nostru le are fată de poporul vieLnomcz, 3 blemei germane, împiedicarea revanşarzilor ves;- (Expunerea tovarăşului Nicolac Ccauşescu a fost
pnrţine în exclusivitate dreptul de a elabora linia i) * Poporul român îsi manifestă solidaritatea de­ sprijinului pe care-el il acordă luptei dropie a eroi­ germani de a avea nccos la arma nucleară pot con subliniată în numeroase rinduri dc aplauze- puter­
plina cu popoarele care luplă pentru scuturarea cului popor vielnamcz. ....... trlbui ţn măsură considerabilă la consolidarea păcii nice In încheiere întreaga asistenta aplaudă în­
i) Arhiva CC. al P.C.R,, dosar nr. 7.944, fond 1, jugului dominaţiei străine. împotriva colonialis­ România dezvoltă raporturi de cooperare cu toa­ în Europa. delung, ovaţionează penlru Parlidul Comunist
filele 1-47. mului şi neocoionialismului, pentru apărarea şi te Ulrile. indiferent de oiiinduirea lor socială, ron- Relaţiile dintre România si ţările balcanice cunosc Român).

întunecaţi de după instaurarea la pu­
9 MAI - ZIUA INDEPENDENTEI tere în Germania a lui Hitler. Con­
duse şi organizate de partidul comu­
nist. masele muncitoare din România
au trecut la acţiuni curajoase de îm­
potrivire pregătirii si desfăşurării
războiului fascist. Odată cu insurec­
R O M Â N I E I Şl A V I C T O R I E I ţia armată clin august 1944. pregătită
şi condusă de partidul comunist, ar­
mata română a întors armele împo­
triva hitlerismului, a luptat cu ero­
In fiecare an, la 9 mai, poporul ro­ Masele populare din ţara noastră patrii cincimi din populaţia planetei ism, alături de armata sovietică, pî-
mân sărbătoreşte două evenimente înţelegeau prin independenţă înlătu­ noastre, incalculabile distrugeri de nâ la eliberarea întregului teritoriu
mari : ziua proclamării independen­ rarea unuia din cele mai grele juguri forţe umane şi materiale. In acest al ţării şi. apoi. mai departe, pînă la
ţei de stat a României si Ziua Victo­ ce le apăsau grumazul. înfăptuirea context, victoria coaliţiei antifasciste zdrobirea maşinii de război fasciste.
riei asupra fascismului. unor reforme economice si sociale fn război a însemnat, de fapt, victo­ Tnfrîngerea nazismului în Europa
Exprimînd voinţa naţională, Adu­ rare să le îmbunătăţească traiul, cu­ ria popoarelor iubitoare de pace. li­ si a militarismului japonez în Asia,
narea deputaţilor a votat la 9 mai cerirea unor drepturi si libertăţi de­ bertate si independentă naţională. formarea sistemului mondial socia­
1877 ac tul ce consfinţea o însemnată mocratice Istoria a arătat că masele Marea coaliţie antihitleriste puternic list a creat popoarelor premise noi
cucerire a poporului român : cîştiga- populare au dus o permanentă luptă sprijinită de lupta popoarelor, a pus pentru a împiedica imperialismul în
rea independenţei naţionale. Sem­ pentru ca transformările economice, în inferioritate maşina de război fas­ declanşarea unei noi conflagraţii
narea unui astfel de act a fost urma­ politice şi sociale să devină realitate, cistă şî a dus-o. în cele din urmă. la mondiale Fa istă astăzi în lume ast­
rea firească a puternicului avînt al pentru ca deplina independenţă na­ înfrincere. Vor rămîne neşterse pa­ fel de foiţe rum sînt sistemul mon­
luptei de eliberare încununat cu crîn- ţională — vis al multor generaţii — ginile ele glorie înscrise în istoria răz­ dial socialist, clasa muncitoare din
cencle bătălii de la Plevna şi Griviţn. s;i capete caracter real Apariţia re­ boiului de către poporul sovietic, ca­ ţările capitaliste, mişcarea de elibe­
de Ia Rahova şi Smîrdan, consemna­ laţiilor de producţie capitaliste in re a dus greul în această încleştare rare naţională, statele care si-au do-
ta apoi în tratatele încheiate la Sar România, naşterea si dezvoltarea pro­ nemaipomenită pentru apărarea pa­ bîndit recent independenţa, larga
Slefano şi Berlin. Declaraţia făcut; letariatului industrial a imprimat triei. a orinduirii socialiste, pentru mişcare pentru apărarea păcii, a că­
de Kogâlniceanu cu privire la dez­ luptei pentru cucerirea deplină a salvarea civilizaţiei umane Războiul ror mobilizare si unire intr-un front
legarea de legăturile cu înalta Poar­ independentei faţă de puterile im­ a dat naştere unei puternice mişcări larg face ca imperialismul să nu
tă. devine realitate Statul român se perialiste nn caracter mai organi­ de rezistenţă în mai toate ţările eu­ mai poată acţiona după bunul său
dezvolta ele aici înainte independent zat. i-a dat un suflu nou. împlotin- ropene. Partizanii clin Franţa şi Po­ plac.
Lupta românilor pentru eucerirec rl-o cu lupta pentru eliberarea so­ lonia. ostaşii armatei de eliberare din Poporul român, sub conducerea
Independenţei naţionale era parte in­ cială. Iugoslavia, patrioţii italieni, toate for­ înţeleaptă a partidului său marxist-
tegrantă a frontului larg al luptei cu ţele patriotice dintr-un mare număr leninist. îsi consacră întreaga sa ra­
acelaşi ţel ce se desfăşura in întrea­ 9 Mai înseamnă pentru poporul de ţări au dat jertfe mari pentru pacitate creatoare, cauzei menţinerii
ga Peninsulă Balcanică. !n Bosnia şi român, ca pentru toate popoarele zdrobirea nazismului. Şi întăririi pârii în lume. cauzei în­ De curîiul, peisajul industria) al Văii Jiului a fost întregit cu un important obiectiv — Prcparaţîa
ţelegerii între popoare spic binele
I ferţegovina, Bulgaria, Serbia şi Europei, ziua ce vestea lumii întregi Poporul român aniversează Ziua si fericirea omenirii. cărbunelui din Corocşti.
Miintenrgru Imperiul otoman prime* lapitularea definitivă a Germanici Victoriei cu sentimentul mîndrici câ In fotografie . Aspect general al noii preparaţii,
lovituri după lovituri. Intervenţia fasciste, după un lung şi sîngeros si-a adus o contribuţie considerabilă
Rusiei avea scopul slăbirii Turciei, i âzboi. la cauza înfringeriî fascismului, în­
scriind o pagină glorioasă în istoria
alungarea ei din Europa şi cucerirea Cel de al doilea război mondial, luptelor dc libeitntc si independenţă. Toate popoarele lumii îşi au dragoste spre el Nu cunoaştem viitoiul patriei 1 nduslrial îza rea tectonice — în fabricile de lumi­
slrîmtorilor. Războiul a avut un sfîr- dezlănţuit de imperialismul german, Lupta poporului român împotriva istoria lor. Şi-au făurit-o prin şi nu trăim sentimente mai adinei socialistă a stat permanent în a- na. r it si în cetăţile subpâmintene,
sit favorabil foiţelor de eliberare. a provocat uriaşe sacrificii pentru fascismului îşi are rădăcinile în anii muncă şi lupta de-a lungul seco­ şi mai lierbmli dec ît pentru paitid. lenţia partidului. „Comuniştii — se munc eşte şi se creează la tensiu­
lelor si mileniilor Marca istorie a Fl si numai el a înţeles viaţa, scria un ziarist străin — sînt cei nea si temperatura talentului, a
poporului român au scris-o z.cci glasul celor mulţi, şî-a dat seama tare au urnit România clin punc­ abnegaţiei, .se rotunjesc şi cresc
si sule de generaţii ce au trăit si conştient de imensa lor forţă, s-a tul moil şi i au imprimat un cifrele potenţialului economic ro­
visat pe ac est bogat şi legendai apropiat de ei ca nimeni alţii in inalt ritm dc dezvoltare". Mulţi mânesc Pe ogoarele înfrăţite se
■¥ colţ de pâmînt carpato-dimărcan. ţoală isto» ia, c ontopindu-si laolal­ dintre străini nn au putut găs» aştern seminţe pline de seva si
Au scris-o «u sudoarea si singele tă idealurile; i-a mobilizat, le-a inră o explu.uţîe a uriaşelor linii' puterea germinaţiei, tot spre de­
vieţii lor. Rar popor şi-a apărat sădit încrederea în puterile lor venire si împlinire. Diri ele se vor
cu atîta dragoste, jertlâ si sacri­ si i-a condus spre mult visatul formăr» petrecute in ţara noas­ naşte holde cu spic de aur. încâr-
ficii glia, patria lui, ca poporul ţărm al dreptăţii. Parlidul Co­ tră deeit apelînd la mc-tafore. Cu­ < indti-ne mesele cu piinc.
român. Ard filele istoriei sale de munist a fost acela care a semă- noaştem de-acnm toţî ce îi uneam- Scriem astăzi noi strofe la cîn-
alîtea fapte de lupta şi de vitejie, tecnl de viaţă nouă al patriei. O-
de ură împotriva acelor < are au mul din uzină, de pc ogor. de pc
lins sâ-i cotropească vati a stră­ şantier, de pe băncile şcolilor se
moşească. Plecaţi-vă uree bea si U n i m â d u v dăruieşte cu pasiune, c u toate pu­
cugetul asupra paginilor ei si veţi terile si forţele sale şi mai al^-
auz.i geamătul milenar1 al străbu­ cu ţoală dragostea sa muncii
nilor. Veţi auzi pulsul si mersul POPORULUI creatoare pentru că Stic, e con­
erelor, codrii Moldovei şi Valahiei ştient, că tot ceea ce face si du­
vuind de iureşul bătăliilor, în­ rează e spre binele si folosul în­
demnul la luptă al lui Mircea cel tregii colectivităţi.
Bătrfn. Ştefan ce! Mare. Vlad Te- nat din abundenţă fericire şi nă „miracolul românesc". F. ade­ In tot ce e viu. mobil, dinamic
ppş, Mihai Viteazu. chemarea în- demnitate în inimile oamenilor vibrant şi însufleţitor pe tărîmul
llăcărntâ la răscoală a lui Doja, de pe întregul plai românesc. vărat că uneori şî noi cei care tră­ vieţii sî al muncii în patria noas­
Horia, Cloşca si Crişan. II veţi au­ Inimă din inima poporului, im pe aceste meleaguri, si rare
zi si pe Tudor. si pe Bălcescu, şi minte clin mintea sa. braţ din sinlem creatorii tuturor frumuse­ tră, găsim forţa, gîndirea, înţe­
pe Avram tancu. si pe Cuza. pe braţul lui şi mereu în fruntea lui. ţilor lor, râminem oarecum exta­ lepciunea partidului, profunda sa
ziaţi de ritmul'cu c are muncim,
umanitate dragostea fală ele om
toţi aceşti mari fii ai României, Partidul Comunist a schimbat din şi ţară Partidul nostru nu cu­
care au luptat cu arma, braţul si temelii faţa României, ridieînd-o construim, transformăm, şt ne noaşte alte ţeluri alte idealuri
mintea, care si-au dat viaţa pen­ lot mai sus pe treptele bunăstă­ transformăm.
tru dreptate, libertate, pentru rii şi civilizaţiei. Dintr-o ţară a Am făurit o Românie frumoasă, decît cele ale poporului din sinul
viitorul ei. socialistă de dragul căreia, după căruia s-a născut.
ogoarelor, a câtorva sonde de pe­ cum zice nn poet. soarelui îi vine Unindu-ne inimile şi sufletele,
Multe veţi auzi. ascultînd inima tro) si a minunatelor privelişti na­ greu să apună. Niciodată ţara sentimentale gîndurile si visele
istoriei patriei, dar din toate, cel turale. România a devenit în a- noastră n-a fost atît de bogată si noastre, urâm partidului nostru
mai frumos, mai drag. mai pro­ nii puterii populare o ţară puter­ de prosperă ca în anii aceştia Rid drag, în această glorioasă zi. noi
fund şi mai măreţ e glasul nic industrializată, cu o agricultu­ şi se scaldă în soarele primăverii succese în lupta sa pentru ferici­
PARTIDULUI COMUNIST RO­ ră în plină ascensiune şi dezvol­ socialiste oraşele patriei, de pe rea poporului, a patriei, pentru n-
MAN. Astăzi cînd aniversăm 4o tare, cu o cultură şi artă înflori­ pla jele litoi aiului şi pînă în mun­ plicarea creatoare a ideilor niar-
de ani de la crearea sa, gîndurile toare. ţii Oaşului. In cetăţile siderurgiei, xist-leninistc, pentru triumful
şi sentimentele noastre se în­ Comuniştii au ţinut sfaturi, au chimîeî, a construcţiilor de ma­ cauzei păcii sî social ismulni.
dreaptă pline de recunoştinţă şi gîndit şi cugetat la destinul sî şini — maestre construcţii arhi­ Gir j u r c A
Vedere uarliala a Fabricii de produse lactate din Livczcni. Foto : N. MOLDOVEANU
- — r