Page 27 - Drumul_socialismului_1966_05

PROLETARI DIN TOATE fARILE. UNII 1 VA 1

PAGINA 3 PAGINI 1

CERCETAREA ISTORICA
VIZITA DELEGAŢIEI DE
LOCALA
PARTID Şl GUVERNA­

Concursul nostru
MENTALE ROMÂNE ÎN
„OMUL IN PRODUCŢIE, FAMILIE

Şl SOCIETATE" R. D. VIETNAM

sporit sim ţitor. Faţă de 1962, în a-
FORJA Şl DINAMISMUL nul 1965, producţiile m edii au cres­ Depuneri de coroane
cut cu 13 la sută la porum b şi cu
6 la sută la grîu. In aceeaşi perioada
producţia totală de fructe a sporit
cu peste sută la sută, de lină cu 63
la sută, iar de lapte de vacă cu 42
la sută.
AGRICULTURII nim a lie re a condus la în tărirea econo­ ZILEI DE 9 MAI
Sporirea producţiei vegetale si a-
m ică şi organizatorică a cooperative­
lor agricole, la creşterea bunăstării
ţă ra n ilo r cooperatori La sate s-au tului popular al oraşului Bucureşti,
construit m ii de m se noi care sint B u cu reşti jerb e de flori din partea pionierilor.
S O C I A L I S T E m obilate cu m obilă nouă, frumoasă. p rim it defilarea com paniilor de o-
D upă solem nităţi ceî prezenţi au
A p a ra tu l de radio, frig id e ru l, te le v i­
zorul, maşina de spălat rufe sint bu­
nuri care si-au găsit o largă în tre ­ Cu p rilejul zilei de 0 M a i — Ziua noare.
b uinţare si la sate. C ăm in e le c u ltu ­ independenţei de stat a Rom âniei şi ★
A g ric u ltu ra — ra m u ră de m are rale si celelalte instituţii social-cul- a Victoriei asupra G e rm a n ie i hille- La solem nitatea depunerii de co­
roane de la C im itiru l m ilita rilo r b ri­
im p o rta n ţa a economiei naţionale — turale contribuie la întregirea vieţii liste. la M o n u m e n tu l E roilor Luptei tanici căzuţi pe teritoriu l R om âniei
se bucură de grijă si sprijin p e rm a ­ G E O R G E H O M O Ş T E A N spirituale a ţă ră n im ii noastre pentru Libertatea Poporului şi a P a ­ în lupta îm p o triv a fascismului, au
nent din partea p a rtid u lu i şi g u v e r­ R ezultatele m uncii pe ogoare silit triei, pentru Socialism , In M o n u m e n ­ luat parte 11ie M uignlescn. vicepre­
nului. lV o m o v în d neabătut politica secretar al C om itetului regional tot m ai rodnice. Ele ne bucură, ne tul Eroilor Patriei şi la M o n u m e n ­ şedinte al Consiliului de Stat. Roman
de in dustrializare socialistă a ţârii, H unedoara al P.C.R. dau încredere si ne însufleţesc in tul Eroilor Sovietic i din C apitală, au M o ldovan, vicepreşedinte al C onsiliu­
partid u l a a ră ta t că intre industrie muncă. fost depuse luni d im ineaţa coroane lui de M in iş tri. G rigore G eam ăna,
şi a gricultură există o legătură şi o V orbind despre viitor, trebuie să de flori secretarul C onsiliului de Stat, A d ria n
condiţionare reciprocă. S ublin iin d în ­ a rătăm că avem posibilităţi să ob­ I.a solem nităţi au luat parte to v a ­ D im iti n.i. m inistrul justiţiei, m iniştri,
sem nătatea ridicării a g riculturii la organizării ţă ră n im ii cooperatiste; ele ţinem rezultate şi mai frumoase Re­ răşii C onstantin Drâ.gnn. m em bru al reprezentanţi ai S fatului popular al
nivelul c erin ţelor unei econom ii m o­ deschid noi perspective dezvoltării giunea noastră dispune de im p o rta n ­ C om itetului Executiv al C C al regiunii Bucureşti, generali şi o fi­
derne, t o v a r ă ş u l N IC O L A E re la ţiilo r de producţie socialiste la te resurse pentru a ridica a g ric u ltu ­ P.C.R.. V îrgil T io fin . secretar al C C ţeri superiori, foşti com andanţi de
C E A U Ş E S C L ', secretar general al sate. A lia n ţa d in tre clasa m u n c i­ ra pe o treaptă mai inaltăi P âm în- a l'P .C .R .. r 1 ie Murgulescii. vice­ m ari unităţi pe frontul antihitlerist.
C C . al P.C.R., spunea: „Rezolvarea tul roditor, brăzdat de văile M u r e ­ preşedinte al C onsiliului de Stat, R o­ Au' fost de faţă şefi ai m isiunilor
eu succes a sarcinilor com plexe din toare si ţă ră n im e a cooperatistă ca­ şului. S treiului. Sec asului si. C rişului, man M oldovnn. vicepreşedinte al ; diplom atice si ataşaţi m ilita ri
agriculturii este o condiţie esenţială pătă noi dim ensiuni, se consolidea­ versanţii d ealurilor, însem natele su­ C onsiliului de M in iş tri, m em bri ai După ce o com panie m ilita ră a pre­
a în fă p tu irii în tregu lui program de ză, ceea ce Întăreşte şi mai m ult prafeţe de păşuni si fin e ţe .o fe ră ţă ­ C C al P.C R.. ni C onsiliului de Stat zentat onorul, nu fost depuse coroa-
dezvoltare a patriei noastre, consti­ baza socială a Rom âniei soci?iliste, ră n im ii cooperatiste condiţii pentru si ăi g u v e rn u lu i/ 'conducători ai unor • n e de flori din partea C onsiliului de
tuie o parte com ponentă n operei de coeziunea în tre popor şi partid. sporirea producţiei agricole. ? creşte­ in s titu ţii. centrale şi organizaţii ob­ Stat si C onsiliu lui de M in iş tri, a
desăvîrşire a construcţiei socialiste, Pentru regiunea H unedoara, tra d u ­ rea a n im alelor, extinderea legum a ul- şteşti. grnerali si ofiţeri superiori, C orp u lu i d ip lo m a tic 'ş i a M in is te ru ­
a procesului de trecere treptata spre cerea în viată a h o tâ rîrilo r Congivsu- turii şi a p la n ta ţiilo r de pomii-si vii. foşti com andanţi de m ari unităţi pe lui Forţelor A rm ate.
lui al IX -le a al P.C.R. si n sarcinilor
com unism \ A te n ţia va trebui îndreptată spre frontul a ntihitlerist,-d elegaţii ale oa­
cc izvorăsc din docum entele Plenarei organizarea m ai bună a * munciţi. fo­ m enilor m uncii din' în tre p rin d e rile Cei prezenţi au p rim it apoi d e fi­
D a to rită in d ustrializării socialiste, C C al P.C.R. din 11-12 noiem brie larea com paniei de onoare.
le sate a fost creată si se dezvoltă 1965. înseam nă folosirea m ai deplină losirea judicioasa a p ă m în tu lu i, spo­ si in stitu ţiile bucurestene.
u ba/.â tehnică în continuă m o d e rn i­ a posibilităţilor largi pe care le a- rirea producţiei vegetale -ă anim ale, Au participat şefi ai m isiunilor d i­ ★
zare şi diversificare care a in flu e n ­ vem pentru a practica o agricultură creşterea veniturilo r cooperativelor plom atice acreditaţi la Bucureşti, a-
ţat puternic viaţa si m unca ţă ră n i­ intensivă şi m u ltila te ra lă , pentru a agricole de producţie P en tru spori­ taşati m ilita ri şi alţi m e m b ri ai cor­ S o le m n ită ţi în cadru! cărora au
mii. fn urm a e fo rtu rilo r pe cai e le spori producţia de cereale si legume, rea producţiei agricole este necesară pului diplom atic fost depuse coroane de flori au avut
face statul socialist în vederea a ju ­ a extinde* suprafeţele plantate aplicarea pe scară largă a ştiinţei si Pe platourile din fata m o n u m e n ­ loc, de asemenea, ia C im itiru l e ro i­
tării ţă ră n im ii de a practica o a g ri­ cu pomi si vii si pentru a creşte un tehnicii înaintate, folosirea m ecani­ telor. com panii m ilita re au piezentat lor rom âni şi la c im itire le eroilor so­
cu ltu ră ştiinţifică, a crescut gradul n u m ă r m ai m are de anim ale, a face zării. ch im iză rii si irigaţiilor. In a- onorul. vietici din com unele H erăstrău şi J i­
de m ecanizare a lu c ră rilo r agricole, noi paşi în dom eniul renta b iliză rii ceiista p riv in ţă . C om itetul regional La M o n u m e n tu l E roilor Luptei lava, precum si la cim itirele, m o n u ­
s-a extins folosirea în grăşăm intelor G A S si a îm b u n ă tă ţirii activităţii ele partid acordă o m are atenţie fo­ pentru Libertatea Poporului si a P a ­ m entele şi plăcile com em orative ale
chim ice, au fost oroduse noi soiuri in S M .T. losirii judicioase a fondului funciar. triei, pentru Socialism, au fost de- eroilor rom âni si sovietici, din n u ­ vian Enăşescd, preşedintele C o­
valoroase de plante şi a n im a le de In regiunea noastră s-au obţinut Cu - sprijinul specialiştilor a fost e- , puse coioane de flori clin pai tea C o­ meroase localităţi din ţară m ite tu lu i executiv al S fatulu i popular
rasă Masele ţărăneşti, u rm in d cu în ­ rezultate frumoase privind m o b iliz a ­ fectuată în fiecare raion o am plii m itetu lui C en tral al P artid u lu i C o­ (Agerpres) ai oraşului Deva, activişti ai com ite­ La ordinea zilei
credere politica partid u lu i nostru, rea ţăranilor cooperatori, a specialiş­ analiză în vederea folosirii ra ţio n a ­ m unist Român. Consiliului de Stat si telor regional si orăşenesc de partid,
muncesc cu riviuî si nvitit pentru tilor şi a celorlalţi oam eni ai m uncii le, cu ran d a m e n t sporit a te re n u ri­ C onsiliului de M in iş tri. C orpului d i­ veterani din tim pul războiului anti-
consolidarea u n ită ţilo r cooperatiste. clin agricultură la sporirea p ro d u c ­ lor agricole. T re b u ie u rm ă rită cu plom atic. M in is te ru lu i F o iţe lo r A r ­ hitlei ist. conducători de în tre p rin ­
Im b in in d interesele ţă ră n im ii cu cele ţiei agricole. D atorită folosirii mai toată perseverenţa creşterea suprafe­ m ate. C onsiliului C entral al S in d i­ D e v a deri şi instituţii, oam eni ai m uncii ÎNGRIJIREA
aie în tregii societăţi, cooperativele depline a m ijloacelor tehnice, execu­ ţei .arabile prin defrişarea de a rb o ­ catelor, C om itetului C entral al U n iu ­ din oraşul Deva.
agricole de producţie constituie fo r­ t ă r ii'Ia tim p şi la un nivel agroteh­ rele şi pomi răzleţi şi folosirea m ai nii T in e re tu lu i C om unist si C onsiliu­ F a n fa ra a intonat Im n u l de stat al
ma potrivită de unire a e fo rtu rilo r nic superior ă m uncilor agricole. în judicioasă a fiecărei categorii de te­ lui U.A.S.R.. C onsiliului N ational al Cu p rile ju l Ziiei Victoriei, în d i­ R epublicii Socialiste Rom ânia
ţă ră n im ii şi de organizare a produc­ u ltim ii ani s-au obţinut de pe tere­ ren. E fo rtu ri susţinute vor trebui de­ Fem eilor. C o m itetului orăşenesc al m ineaţa de 9 M ai. a avut loc la C i­ In Ir-o atm osferă de profundă so­
ţiei agricole in întreaga perioadă de puse în vederea creşterii suprafeţe­ P.C R si C o m ite tu lu i executiv al S fa ­ m itiru l eroilor rom âni şi sovietici lem nitate a lost păstrat un m om ent COLTURILOR
construire a socialism ului şi com u­ n urile gospodăriilor agricole de stat lor irigate în. aşa fel ca .acestea sa nţului p o p h la n al oraşului. Bu.cnreşti,. din oraşul Deva. solem nitatea depu­ de reculegere în m e m o ria eroilor
nism ului. si ale cooperativelor agricole de pro­ ajungă m 1970 la circa 5000 dl? hec­
ducţie recolte sporite la hectar, a tare. In acest an. prin g rija statu­ Con*;t<?tului foştilor deţinu ţi a n tifa s ­ nerii de -coroane de flori în a m in ti­ căzuţi în lupta dreaptă pentru elib e ­ Pe lingă pregătirea terenului şi se­
Pe baza analizei proceselor noi pe­ crescut sim ţitor şeptelul. Totodată, cişti, C o m itetului organizatoric al ve­ rea ostaşilor rom âni şi sovietici că­ rarea patriei m ănat, lucrările de în g rijire a c u ltu ­
trecute in ag ricu ltu ra noastră, C on­ prin întocm irea evidentei funciare şi lui. vor fi puse la dispoziţia coope­ te ra n ilo r d m războiul antifascist, p re­ zuţi în lupta pentru eliberarea pa­ In acordurile m arşului funebru au rilor constituie un factor im portant
gresul al IX -le a a preconizat crea­ a organizării te ritoriu lui, s-a reuşit rativelor agricole de producţie peste cum şi jerbe de flori clin partea o r­ triei. fost depuse coroane de Mori din p a r­ re dete rm in ă soarta recoltelor. (atâ
rea unor organe proprii de condu­ o m ai bună cunoaştere a fondului 17 000 tone îngrăşăm inte chimice. A - g anizaţiilo r de pionieri. La solem nitate au participat tova­ tea C om itetului regional H unedoara pentru ce în aceste zile. cinci este m o ­
cere şi în d ru m a re a cooperativelor funciar, ceea ce a dus la o folosire plicînd aceste îngrăşăm inte cu c h ib ­ La M o n u m e n tu l Eroilor Patriei si răşii George Hom oştean, secretai al al P.C.R., C o m itetului executiv al m entul optim de în tre ţin e re a la n u ri­
agricole. P rim u l Congres al coopera­ m ai raţională a lui U rm ă rin d valo­ zuinţă unor buni gospodari, să n- la M o n u m e n tu l Eroilor Sovietici nu C o m ite tu lu i regional H unedoara al S fatu lu i popular regional, C o m ite tu ­ lor de cereale pnioase. trebuie con­
tivelor agricole de producţie a cons­ rificarea rezervelor de creştere a su­ fost depuse coroane de flori din P.C.R., loan Lungii şi Gheorghe G r i­ lui orăşenesc Deva al P.C.R., C o m i­ centrate toate forţele existente pen­
fin ţit în fiin ţa re a organizaţiei proprii prafeţei arabile, prin lucrări de de­ vem în atenţia noastră folosirea ra­ partea C o m itetu lu i C en tral al P a rti­ gore, m e m b ri ai biroului C o m ite tu ­ tetului executiv al S fatului popular tru executarea p rivitulu i ele buruieni
a ţă ră n im ii cooperatiste — U n iu n e a ţională a îngrăşăm intelor naturale dului Com unist R om ân, C onsiliu lui lui r egional de partid, loan S irbu, al oraşului Deva. C onsiliu lui regional în tr-u n tim p cit mai scurt.
N a ţio n a lă a C ooperativelor Agricole frişare a m ârâcinişurilor, arboretului din fiecare cooperativă agricolă. de Stat şi C onsiliului de M in iş tri, şeful secţiei de propagandă şi a g ita ­ al sindicatelor, consiliului local al în gospodăriile de stat s-a p re v ă ­
de Producţie — form ă de organizare si d esfiinţării unor d ru m u ri inutile, P rin folosirea celor m ai eficiente C orpului diplom atic, M in is te ru lu i ţie a C om itetului regional de partid, sindicatelor, com itetelor regional şi zut com baterea pe cale chim ica a bu­
născută din cerinţele vieţii, actualei s-au redat circuitului agricol în u l­ F o iţe lo r A m in te , C o m itetului orga­ loan Ros, secretar al C om itetului e- orăşenesc al fem eilor, din partea u- ru ie n ilo r pe o suprafaţă de 1.500
etape de dezvoltare a agriculturii, tim ii trei ani peste 2900 hectare metode de lucru, extinderea irig a ţii­ nizatoric al vete ra n ilo r din războiul xeculiv al S fatu lu i popular regional. nor în tre p rin d e ri si instituţii clin o- hectare, prin folosirea erbicidelor
perspectivelor ei. Constituirea u n iu ­ Totodată, ca u rm a re a folosirii m ai lor, fertilizarea solului, folosirea se- antifascist, C o m itetu lu i orăşenesc al Constantin D um itrescu şi V iorel raşul Deva. Pionier ii au depus jerbe A plicarea acestora se face cu aiuto-
Ocoş,
n ilor cooperatiste reprezintă o con­ raţionale a păm în tu lu i. în u ltim ii 3 P.C.R. şi C om ite tu lu i executiv al S fa­ şenesc secretari ai C o m ite tu lu i o ră­ de flori n il m aşinilor M S P P.-3 A te n ţie m a ­
Deva
Octa-
al P. C. R.,
re trebuie acordată însă tim p u lu i de
trib u ţie înseninată la perfecţionarea ani producţia agricolă a regiunii a (C ontinuare în pag a 3-a) aplicare a tra ta m e n te lo r cît şi stabi­
lirii dozelor cor espunzătoare P ra rti-
ca unităţilor a dem onstrat că e ficien­
ţă m a x im ă se obţine dacă erbicide-
le se aplică atunci cinci b u ruienile
sînt în fază de lozetă, nvind 4 pînă
la 6 frunze Iile se pot folosi încă
de la în fră ţire a cerealelor păroase şi
pînă re plantele ajung în faza de
burd u f T ra ta m e n te le trebuie făcute
in funcţie de dezvoltarea c u ltu rilo r
eîl: si a buruienilor, pe tim p c ăld u­
ros si senin rin d tem p eratu ra este de
peste 13 grade Celsius
O alta acţiune ce se înscrie la or­
dinea zi Ivi este în treţin erea c u ltu ri­
lor prăsitoare. întrucât p lantatul car­
tofilor si m săm înţntu l sfeclei, flo riî-
soai elui, p o ru m b u lu i' şi a altor cul­
turi s-a făcut la tim p, in m ajo rita te a
u n ită ţilo r plantele^.an început să ră ­
sară. Pentrw a perm ite o bună creş­
tere si dezvoltare a lor este necesar
însă ca lu crările de în tre ţin e re să
se aplice la un în a lt nivel agroteh­
nic. O m a re g rijă trebuie m anifes-
latâ o parte din m iile de cai p u tere, care brâxdeaxâ ogo arele re­ tată pentru distrugerea la tim p a
g iunii. Foto ; V. O N O IU crustei, şi asigurarea celei m ai p o tri­
vite densităţi de plante la unitatea
de suprafaţă. In funcţie de gradul
ătită in straie de sărbătoa­ gă, că nu vor fi greutăţi peste grăbeau o descărcare, creşteau şantierele ţârii alte 200 tone în e- de fe rtilita te al solului, se vor lăsa
G re, întreaga ţară a sărbăto­ care să nu treacă, pentru ca torţa şansele victoriei. P înă la sfîrşi- fara celor prevăzute. T E L E G R A M A cite 80 000 pînă la 100.000 plante la
rit la 8 M a i pe acel căruia îi d a ­ vie a m a rilo r realizări să ardă tul zilei, orele fie rb in ţi ale oţe- ntorşi în abataje, m in e rii hectar.
torează zîm betul, fericirea. tot cu m ai m ultă putere. la rilo r s-au transfo rm at în noi Î A urel Cristea, Petre Cons­ Şi la cultura p o ru m b u lu i lu crările
ceea ce are m ai de preţ — p a rti­ n tim p ce vuietul sărbă­ pietre preţioase din oţel, care au tantin, Cosma Culcea, Nicolae Tovarăşului ANTONIN NOVOTNY, de întreţinere, au un rol im p o rta n t a-
dul. L-au în tîin p in a t cu in im ă I torii strâbătea de la un făcut să crească strălucirea d a ­ S turza au prins picham erul cu Prim-secrelar al Comitetului Central supra producţiei. • A plicau) la tim p,
r
deschisă m inerul din Valea J iu ­ cap la altul p laiurile si oraşele ului lor. G reutatea lui este de m ai m u ltă nădejde, zguduind m ai de calitate si in n u m ă r corespunzător
lui. Poiana Rusca si Apuseni, si- patriei, la dogoarea fierbinte a aproape 150 la secţia <\ doua Sie­ puternic stînca încrem enită. Cu al Partidului Comunist din Cehoslovacia, praşilele, cooperativele din S im eria.
derurgintul din H unedoara si C ă - fu rn a le lo r în alte de la H u n e d o a ­ mens M a rtin , 47 la secţia I şi gîndul Ia cel pe care cu o 7.i în a ­ A polci n 1 de Sus, Dobra şi altele au
lan, constructorul ele m aşini din ra şi Călan, acolo unde llie M itră . 15 tone la oţelâi ia electrică. Nu inte l-au în tim p in a t cu ntita bucu­ Preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace recoltat în anul trecut cîte 2.700-
C ugir, tex ti listul din Sebeş, ţ ă ­ rie, ei au hotărît să sm ulgă m ai Tovarăşului JOSEF LENART, 3.100 kg p o ru m b boabe la hectar. A -
ranul de pe ogoare, funcţionaru l m ulte com ori adîncurilor. Celor cum este m o m en tul cînd pc suprafe­
din birou şi i-nu adus în dar b ra ­ 25.000 tone cărbune, 2.3.000 tone Preşedintele guvernului ţele îns.im înţate cu porum b trebuie
ţele vînjoase. gîndirca, întreaga m inereu de fier au adăugat altele, Republicii Socialiste Cehoslovace să se lucreze cu sapa rotativă. In a-
fiinţă In cununa de laur i pe care care nu întregit clin p rim a zi cu­ ccst sens se va u rm ă ri ca prim a lu­
i-au îm p le tit-o an prins pietrele nuna de lauri n noilor vic torii. P R A G A crare sa se facă atunci cirul plai.tele
scumpe ale bunăstării : m iile de Asem enea lor, constructorii de Dragi tovarăşi. au 4-fi frunze. D upă lucrarea cu sa­
tone de cărbune, m inereuri si m aşini din C ugir au accelerat m ai fn num ele C o m itetului C entral al P artid u lu i Com unist Român, al pa rotativă se va executa prăsită m c- I
oţel. m aşini-unelte. ţesături si t r i­ m u lt viteza de prelucrare a m a - C onsiliului de Stat si al Consiliului de M in iş tri ale R epublicii Socialiste canică printre rîn d u ri si m anuală pe
cotaje, viitorul iod al ogoarelor. sinii-unelte Constructorii de lo­ R om ânia, al poporului rom ân şi al nostru personal, vă transm item dv. rînd si se va face rAritul p lantelor i
$i, i-an spus cu cugetul plin de cuinţe şi obiective industriale s-au şi întregului popor cehoslovac nu cald salut tovărăşesc si cele m ai co r­ Apoi se va face o nouă lucrare cu
dragoste si recunoştinţă : -T 'e urcat pe schele hotărît» să cuce­ diale felicitări, cu prile ju l celei d<?-a X X I - a aniversari a eliberării C eho­ sapa rotativă, după caro se vor a p li­
ţi le închinam . Sini ale talc*. T u A le x a n d ru O la n i, Sim ion Jurcâ, va trece m u lt si el va îm brăca rească cît m ai repede cotele fi­ slovaciei de sub ju gul fascist. ca 2 sau 3 prăşi le mecanico şi m aruia- \
ne-ai în v ă ţa t să stupinim n d in m - loan Stănculea, au dat viaţă ce­ form a m aşinilor-unelte. autoca­ nale. T e x tiliş tii si m uncitorii de O am en ii m uncii din ţara noastră se bucură din toată m im a de le. pe m ăsura cerinţelor. Succesul a-
rile minelor- şi flăcările cuptoare­ lor 17.000 tone fontă d ăruită in m ioanelor, tractoarelor sau sche­ la fabrica de în călţăm inte, aple­ succesele rem arcabile pe care harnicul si talentatul popor cehoslovac le-a costor lucrări depinde de m om en tul l
lor. m iile de cai putere ai m aşi­ plus pa rtid u lu i de ziua lui, pe lelor m etalice, aduci nd tot prino­ caţi peste m aşinile de tricotat. obţinut, sub conducerea P artid u lu i Com unist, in opera de construire si şi calitatea executării lor. De aceea,
nilor. să tragem brazdă a d u n ă jgheaburi curgeau in şuvoaie in- sul la com pletarea tabloului m a ­ 9au cusut feţe. şi-au concentrat dezvoltare m u ltila te ra lă a societăţii socialiste. specialiştilor clin u n ită ţile agricole
peste haturi Tu ne-ai pus in m ină < finclescente noi cantităţi de m e­ rilo r în fă p tu iri de pe cuprinsul întreaga fiinţă spre a se ridica Ne expr im ăm convingerea că re la ţiile de prietenie si colaborare frâ- le revine sarcina de a stabili în mod
haveza. com bina, screperul şi p lu ­ tal preţios — prim ele dovezi ale patriei. la în ălţim ea celor m ai exigente ţeascâ statornicite in tre P artidul C om unist R om ân şi P artidul C om unist precis data începerii p rim e lo r lu ­
gul de cărbune, ne-ai construit hotârîrii lor nestrăm utate. Cu si m ai m u ltă repeziciune au cerinţe ale cum părătorulu i. din Cehoslovacia, între Republica Socialistă R om ânia şi R epublica S ocia­ crări de în tre ţin e re si de a u rm ă ri
oţelăria nouă. lam inorul m odern, Cu o strălucire deosebită au a- alergat în această z.i şerpii de m e ­ Peste tot. în fabrici si uzine, listă Cehoslovacă, se voi dezvolta continuu pe baza principiilor m a rx is m - calitatea lor. La executai ca prasilei
ne-ai dat strunguri şt m aşini de pârut pe cununa de lauri adusă tal incandescent pe căile cu role în adîncul m unţilor. în inim a pă­ len inism u lui si iniei n a ţion alism ului soc ialist, spre binele popoar elor r o­ m ecanice trebuie să se ţină seama de
tricotat de m are produ ctivitate, în dar pa rtid u lu i de ziua lui cele ale lam inoarelor. Acolo unde C o r­ durilor. pe ogoarele înverzite, m ân si cehoslovac, al unităţii ţâ rilo r socialiste \i a m işcării com uniste in ­ asigurarea unei zone do protecţie a
tractoarele Ţie iţi datorăm belşu­ 13 000 tone ele oţel. încrustate pe nel C onstantin si A le x a n d ru Râ- oam enii m uncii, care în chinînd ternaţionale. al forţelor progresului sî păcii plantelor, de 12 pînă la 15 cm de o
gul din rasă si viaţa cea nouă. ea c u ţinte de aur de P av rl H a n - dulescu au transfo rm at în la m i­ p artidu lui ru in iira deschisă tot V a urăm . dragi tovarăşi, dv. si popor ului frate cehoslovac. noi parte si de alta a rîn d u rilo r. Re lin ­
T e u rm ă m n i încredere !“. f-nu gan. Ştefan Tripsa, T ra ia n D îrlea, nate cu aproape 3 000 tone oţel re au m aî bun şi m ai de preţ succese in activitatea consacrată în flo ririi continue a R epublicii S ocia­ gă aceasta, calitatea pravilei este in­
liste Cehoslovace, triu m fu lu i ideilor socialism ului si păcii în lume
raportat că tot ce i-an promis, A le x a n d ru D rînga si toţi ceilalţi m ai m u lt derît prevedea planul, i-au prom is că nu-şi vor precu­ fluenţată si de adine imea de lucru a
prin a ngalam entc solemne, sa în ­ din oţel Ari i l e H unedoarei. Ca nişte in ziua m arii sărbători plusul a peţi talentul si energia creatoare NICOLAE CEAUŞESCU CHIVH STOICA pieselor active, care la începui tre ­
făptuiască în cinstea m ăreţei săr­ adevăraţi prom etei. oţelarîi stru­ crescut cu alte 15 tone. De la la ­ pentru ca cununa de lauri a vic­ secretai general buie să fie de 8 piuă la 10 cm si n-
neau cu în d irjire flăcările, care. m inorul de benzi, unul clin cele toriilo r să devină cu fiecare zi preşedintele Consiliului de Stat poi în descreştere.
bători a fost în fă p tu it cu priso­ al Comitetului Central
de^cătnşind energii uriaşe, trans­ m ai strălucitoare, au făcut ca Efect ui iul la tim p tonte lucrările
sinţă. Şi, i-an prom is cu ochii u- form au mai i ppede în cărcăturile m ai noi agregate, care a întregit o dată cu ziua m inun atei sărbători al Partidului Comunist Român a) Republicii Socialiste România de în g rijire a c u ltu rilo r se va crea
m eziţi de fericire, că nu vor fi cuptoarelor in oţel lichid Şt, cu nu de m ult com plexul de la m i­ flacăra vie a întrecerii socialiste ION GHEORGHE MAURER, posibilitatea obţineri: unor recolte
obstacole pe care să nu le în v in ­ fiecare oră, cu fiecare m in u t ce noare de la Peştiş. au plecat spre să ardă m ai puternic. sporite la unitatea de suprafaţă în
preşedintele Consiliului de Miniştri fiecare cooperativă agricolă
al Republicii Socialiste România